![](\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/1ixBAL.jpg?w=812&ssl=1\")
<\/p>\n
Amendamentul Dawson <\/em>(Ed. Crux Publishing, 2017) se \u00eencadreaz\u0103 \u00een curentul literar postmodernist, stilul func\u021bional beletristic, categoria estetic\u0103 comicului, genul literar epic, specia literar\u0103 a romanului \u0219tiin\u021bifico-fantastic, subspecia literar\u0103 a distopiei.<\/p>\n Titlul romanului, Amendamentul Dawson<\/em>, face referire la dou\u0103 elemente centrale ale operei lui Ciprian Mitoceanu: legea \u0219i politicianul Dawson. Reg\u0103sim \u00een America un sistem \u00een care indivizii sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een categorii \u00een baza inteligen\u021bei \u0219i a performan\u021bei personale, iar cel de-al doilea amendament (cel care d\u0103 \u0219i numele romanului) oblig\u0103 cet\u0103\u021benii inferiori s\u0103 se sacrifice \u00een favoarea categoriei superioare. Mai exact, c\u00e2nd Brendan Malcom, un individ din clasa A4+,\u00a0 are nevoie de un transplant de inim\u0103, John Barton, apar\u021bin\u00e2nd clasei C+, este obligat prin amendament s\u0103 \u00ee\u0219i doneze organele.<\/p>\n \u00centreaga ac\u021biune a romanului este centrat\u0103 \u00een jurul lui Barton, fiind spus\u0103 prin intermediul perspectivei narative omnisciente. Aventura sa \u00eencepe c\u00e2nd refuz\u0103 s\u0103 se sacrifice pentru individul superior lui, aleg\u00e2nd via\u021ba \u00een detrimentul mor\u021bii. Nu numai se va confrunta John cu o lume care \u00eel va trata ca pe un inamic al statului, ci va afla \u0219i despre protestele \u00eempotriva unui sistem din ale c\u0103rui reguli nu ie\u0219ise niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 la declan\u0219area conflictului cu politicianul Dawson. Reu\u0219ind s\u0103 fug\u0103 din clinica de transplant, acesta va g\u0103si refugiu \u00een canalizarea ora\u0219ului al\u0103turi de oamenii-\u0219obolan, iar \u00eensu\u0219i Dawson va trimite dup\u0103 acesta patru v\u00e2n\u0103tori de recompense pentru a c\u0103p\u0103ta inima lui Barton. R\u0103sturn\u0103ri de situa\u021bie vor \u021bine cititorul cu sufletul la gur\u0103, iar deznod\u0103m\u00e2ntul va surprinde victoria supraomului \u00een fa\u021ba individului inferior.<\/p>\n Romanul lui Mitoceanu este un avertisment asupra unor evenimente care ar putea lua na\u0219tere \u00een realitate. Tema supraomului Nietzschean este reluat\u0103 de autorul rom\u00e2n, iar teza superiorit\u0103\u021bii unor indivizi a stat la baza nazismului \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, numai c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 sistemul acela a fost \u00eenvins spre deosebire de cel construit de Mitoceanu.<\/p>\n \u00a0Un conflict secundar \u00eel constituie revolta din Cartierul de Vest, nume ce ar putea fi o referin\u021b\u0103 la Poveste din cartierul de vest <\/em>un film unde suprema\u021bia este disputat\u0103 \u00eentre dou\u0103 grupuri etnice, unul de americani \u0219i cel\u0103lalt de portoricani. Dac\u0103 \u00een pelicula din 1961 avem de-a face cu un conflict etnic, \u00een povestea lui Mitoceanu se vorbe\u0219te despre revolta \u00eempotriva unui sistem care opreseaz\u0103. Dac\u0103 \u00een film \u00eent\u00e2lnim o voce care dore\u0219te s\u0103 opreasc\u0103 luptele de strad\u0103 (cea a Mariei), aici vorbim despre strig\u0103tele unui popor ce dore\u0219te s\u0103 ias\u0103 de sub conducerea politic\u0103 deformat\u0103 de legi ce nu sunt egale pentru to\u021bi. Puterea politic\u0103 va \u00eenvinge \u00eenc\u0103 odat\u0103. Cartierul de Vest va fi transformat \u00een ruine, pentru ca s\u0103 fie rebotezat dup\u0103 John Barton, cel care \u0219i-a dat via\u021ba pentru Malcom. \u00cencearc\u0103 astfel Mitoceanu s\u0103 arate c\u0103 totu\u0219i umanitatea nu a disp\u0103rut din congresmanul Dawson? Pentru c\u00e2teva clipe aproape reu\u0219im s\u0103 credem c\u0103 Dawson nu este dec\u00e2t un om care consider\u0103 c\u0103 lumea este mai bun\u0103 a\u0219a cum a construit-o el.<\/p>\n Mesajele lui Mitoceanu sunt providen\u021biale. Acesta vorbe\u0219te despre oameni sus-pu\u0219i care cred c\u0103 \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 \u0219i schimb\u0103rile climatice sunt ni\u0219te minciuni, de\u0219i se confrunt\u0103 cu cataclisme naturale. Oare nu e acesta o problem\u0103 cu care omenirea se confrunt\u0103 la ora actual\u0103? Un alt subiect este suprapopularea, cea cu care P\u0103m\u00e2ntul risc\u0103 s\u0103 se confrunte \u00een c\u00e2\u021biva ani de acum \u00eencolo. Apoi reg\u0103sim corup\u021bia politic\u0103 fa\u021b\u0103 de care au loc proteste de strad\u0103. Nu e aceasta realitatea Rom\u00e2niei de ast\u0103zi? Iar \u00een cele din urm\u0103 supra-industrializarea este prezent\u0103 cu efectele sale nocive, efecte despre care se vorbe\u0219te \u00een cadrul unor reuniuni la nivel mondial chiar \u00een prezentul nostru.<\/p>\n Cu alte cuvinte putem spune c\u0103 omenirea zilelor noastre se distruge singur\u0103. \u00cen romanul lui Mitoceanu aceasta s-a distrus, iar ca solu\u021bie \u00een America a fost introdus un sistem opresiv ce dep\u0103\u0219e\u0219te sisteme totalitare cunoscute (a se vedea cel stalinist sau cel hitlerist), care controleaz\u0103 fiecare mi\u0219care a fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean. Suntem oare at\u00e2t de departe de o astfel de lume?<\/p>\n ALEXANDRA MEDARU<\/strong><\/em> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, de Alexandra Medaru Ciprian Mitoceanu (n. 1976) este un scriitor rom\u00e2n de horror, SF, fantasy \u0219i thriller, absolvent al Universit\u0103\u021bii \u0218tefan cel Mare, specializarea Istorie \u2013 Geografie. \u00cen anul 2007, debuteaz\u0103 cu romanul Col\u021bii (Ed. Tritonic). A publicat numeroase proze scurte \u00een reviste SF autohtone, dar \u0219i \u00een antologii de gen al\u0103turi de scriitori precum […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1286,125],"tags":[1216,1007,1287,1129],"class_list":["post-11878","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-51","category-invitat","tag-alexandra-medaru","tag-ciprian-mitoceanu","tag-egophobia-51","tag-invitat"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-35A","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11878"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11878\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11879,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11878\/revisions\/11879"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/nc2lHe.jpg?resize=277%2C370&ssl=1\")
intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare, \u00een prezent fiind copywriter. S-a implicat, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia. A debutat \u00een 2013 cu textul <\/em>\u201eP\u0103catul\u201d<\/a> (\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul <\/em>\u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/a>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. \u00cen 2015, nuvela dark fantasy <\/em>\u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/a> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). \u00cen 2016, Alexandra Medaru a publicat proza scurt\u0103 <\/em>\u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/a> (Revista de suspans, nr. 25). C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, se lanseaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica <\/em>\u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/a> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de Oliviu Cr\u00e2znic prezentarea public\u0103 FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME<\/em>\u0218<\/em> LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea <\/em>\u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/a> (<\/em>space frontier<\/em>) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea, iar \u00een acela\u0219i an parte din articolele sale critice au fost preluate de <\/em>Select News<\/a>. De cur\u00e2nd, conduce o nou\u0103 rubric\u0103 literar\u0103 \u00een revista cultural\u0103 EgoPHobia, intitulat\u0103 \u201eLecturi potrivite\/recomandate de Alexandra\u201d. Blog personal: Taramuridenicaieri.ro<\/em>.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"