{"id":11880,"date":"2017-08-30T20:15:56","date_gmt":"2017-08-30T18:15:56","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11880"},"modified":"2017-08-27T14:36:25","modified_gmt":"2017-08-27T12:36:25","slug":"sidney-eagle","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11880","title":{"rendered":"Sidney Eagle"},"content":{"rendered":"

de Ciprian Mitoceanu<\/p>\n

Oneiros<\/strong><\/p>\n

-fragment-<\/strong><\/p>\n

Nici nu apuc s\u0103 clipesc bine \u015fi Marcus nu mai este. A disp\u0103rut.<\/p>\n

M\u0103 simt ciudat, de parc\u0103 l-a\u015f fi asasinat a doua oar\u0103, chiar dac\u0103 nici m\u0103car nu l-am atins. Nici m\u0103car nu \u0219tiu dac\u0103 m\u00e2na mea ar fi \u00eent\u00e2lnit carnea lui musculoas\u0103 sau ar fi str\u0103b\u0103tut ectoplasma unei fantome.<\/p>\n

Marcus s-a volatilizat \u015fi, chiar dac\u0103 fac eforturi s\u0103 m\u0103 trezesc, asta nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Nu\u00a0 m\u0103 pot extrage din lumea viselor doar dac\u0103 vreau, indiferent c\u00e2t de con\u0219tient sunt de ceea ce se petrece. Se pare c\u0103 trebuie s\u0103 particip la toat\u0103 reprezenta\u021bia pus\u0103 la cale de subcon\u0219tient. \u0218i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ce mi se poate \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 merg p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t?<\/p>\n

Privesc \u00een direc\u021bia indicat\u0103 evaziv de Marcus. La drept vorbind, n-a fost o indica\u021bie foarte precis\u0103. E vorba de tot cartierul. V\u0103d deslu\u0219it vilele \u015fi cabanele l\u0103sate \u00een paragin\u0103. V\u0103d acoperi\u0219urile mohor\u00e2te dintre care unele au cedat sub presiunea trecerii timpului. Un magazin spa\u021bios, cu vitrine distruse \u015fi cu firma c\u0103zut\u0103, desen\u00e2nd o diagonal\u0103 de un galben murdar de la acoperi\u0219 \u015fi p\u00e2n\u0103 la nivelul trotuarului. Geamurile uria\u0219e au fost sparte \u2013 probabil ni\u0219te pu\u015fti n-au g\u0103sit ceva mai distractiv de f\u0103cut.<\/p>\n

Pornesc agale c\u0103tre ora\u0219, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu prea bine ce anume caut. Dar simt imboldul \u00een t\u0103lpi \u015fi nu m\u0103 pot ab\u021bine. Nu m\u0103 pot controla. \u015ei nici m\u0103car nu \u00eencerc. \u00cemi face pl\u0103cere s\u0103 zbor. \u00cemping puternic aleea cu degetele \u015fi…<\/p>\n

N-am fost dec\u00e2t de vreo dou\u0103 ori \u00een ora\u0219ul fantom\u0103. Din curiozitate, desigur, de\u0219i m\u0103tu\u0219a mea s-a declarat total \u00eempotriv\u0103.<\/p>\n

\u2014Nu ai ce c\u0103uta acolo, b\u0103iete! \u00eemi spunea adesea, chiar \u015fi \u00een momentele \u00een care nici prin cap nu-mi trecea s\u0103 vizitez \u201esta\u021biunea de iarn\u0103\u201d.<\/p>\n

\u015ei avea mare dreptate referitor la ora\u0219ul p\u0103r\u0103sit, a c\u0103rui construc\u021bie \u00eencepuse cu mult timp \u00eenainte s\u0103 m\u0103 nasc eu. Timpul \u0219ubrezise cl\u0103dirile lipsite de \u00eentre\u021binere \u015fi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te o hardughie se pr\u0103bu\u0219ea. Ca un f\u0103cut, cele mai multe dintre ele nu se mul\u021bumeau doar s\u0103 cad\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 a\u0219tepte ca mama natur\u0103 s\u0103 preia \u00eencet dar sigur controlul terenului p\u00e2ng\u0103rit de m\u00e2na omului. Foarte des, zid\u0103ria prindea sub ea trupul vreunui adolescent. Iar uneori interven\u021biile erau tardive, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 se nasc\u0103 ideea c\u0103 ora\u0219ul fantom\u0103 era blestemat. Majoritatea mamelor tremur\u0103 \u0219i acum la g\u00e2ndul c\u0103 odraslele lor ar putea ajunge victimele setei de s\u00e2nge care b\u00e2ntuie cartierul damnat. Exist\u0103 zvonuri conform c\u0103rora milionarul nu ar fi murit din cauza inimii, a\u015fa\u00a0 cum se \u0219tie oficial, ci c\u0103 \u015fi-ar fi pus cap\u0103t zilelor pentru c\u0103 nu mai suporta presiunea recuperatorilor \u015fi nici ideea de a tr\u0103i s\u0103rac lipit p\u0103m\u00e2ntului, fiind urm\u0103rit toat\u0103 via\u021ba de spectrul investi\u021biei ratate. \u015ei pentru a da o not\u0103 c\u00e2t mai sinistr\u0103 legendei, se spune c\u0103 individul a blestemat cartierul care i-a adus umilin\u021ba \u015fi l-a \u00eempins spre pieire.<\/p>\n

Eu personal nu am crezut niciodat\u0103 \u00een treaba cu blestemul. Nu e nimic paranormal \u00eentr-o cas\u0103 ruinat\u0103 de ani ce se pr\u0103bu\u0219e\u0219te atunci c\u00e2nd o love\u0219ti acolo unde trebuie. Dar totu\u0219i, m\u0103tu\u0219a mi-a interzis cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire s\u0103 calc prin ora\u0219ul p\u0103r\u0103sit, acolo unde orice groap\u0103, orice perete, orice acoperi\u0219 reprezenta o primejdie c\u00e2t se poate de serioas\u0103 pentru b\u0103ie\u021bii cu s\u00e2ngele clocotind de fiorii aventurilor. O vreme, prim\u0103ria a pl\u0103tit ni\u0219te paznici care s\u0103-i alunge pe impruden\u021bi, dar atunci c\u00e2nd gardienii \u015fi-au dovedit ineficien\u021ba, proiectul a fost abandonat.<\/p>\n

Deci nu \u015ftiu prea bine acest loc, a\u0219a c\u0103 acum plutesc pe deasupra aleilor cu o oarecare curiozitate amestecat\u0103 cu team\u0103. Lucarne \u015fi acoperi\u0219uri pr\u0103bu\u0219ite. Co\u0219uri de fum care stau s\u0103 cad\u0103. Magazine de pe rafturile c\u0103rora nimeni nu a cump\u0103rat vreodat\u0103 ceva.<\/p>\n

Un peisaj dezolant, m\u0103rturie vie despre ce poate face timpul cu ce poate face omul.<\/p>\n

Plutesc liber, trec\u00e2nd razant pe l\u00e2ng\u0103 zidurile chircite \u00een pozi\u021bii imposibile, ce s-au s\u0103turat s\u0103 tot a\u0219tepte demolarea. Le ating \u015fi r\u00e2d c\u00e2nd tencuiala lor aspr\u0103 \u00eemi r\u0103zuie\u0219te pielea. M\u0103 doare, dar nu chiar at\u00e2t de tare c\u00e2t m-a\u0219 fi a\u0219teptat.<\/p>\n

R\u0103sucindu-m\u0103 u\u0219or, reu\u0219esc s\u0103 m\u0103 direc\u021bionez c\u0103tre unul dintre numeroasele parcuri ce trebuiau s\u0103 \u00eenfrumuse\u021beze cartierul, dar care s-au pr\u0103bu\u0219it sub atacul implacabil al naturii. \u00cen mijloc rezist\u0103 \u00eenc\u0103, pe jum\u0103tate d\u0103r\u00e2mat\u0103, o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103 care \u00eentruchipeaz\u0103 o st\u00e2nc\u0103 sem\u0103n\u00e2nd sup\u0103r\u0103tor de mult cu cea din care izvor\u0103\u0219te cascada din Complexul Comercial.<\/p>\n

<\/p>\n

C\u00e2teva b\u0103nci din care se mai reg\u0103sesc doar elementele metalice, \u00eengrozitor de ruginite, str\u0103juiesc alei prin dalele c\u0103rora natura a r\u0103bufnit cu furie. Buruienile \u015fi tufi\u0219urile cresc peste tot. Dac\u0103 cineva \u015fi-ar propune s\u0103 reabiliteze parcul \u0103sta, ar ie\u0219i mai ieftin dac\u0103 ar \u00eencepe de la zero \u015fi nu s-ar chinui s\u0103 repare ce a revendicat natura.<\/p>\n

Ceva se mi\u0219c\u0103 pe\u00a0 aleea din spatele st\u00e2ncii de beton, a c\u0103rei suprafa\u021b\u0103 e aproape complet acoperit\u0103 de mu\u0219chi \u015fi licheni. M\u0103 surprinde, dar nu m\u0103 sperie. A\u0219 vrea s\u0103 trec pe deasupra ei, dar e prea \u00eenalt\u0103, a\u0219a c\u0103 o ocolesc. Nu fac nici doi pa\u0219i c\u0103 o redescop\u0103r pe femeia cu landou roz.<\/p>\n

Acum pot s\u0103 o v\u0103d de aproape \u015fi-mi dau seama c\u0103 e foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. Dac\u0103 ar fi s\u0103 o judec numai dup\u0103 aspectul fe\u021bei, a\u0219 zice c\u0103 nu are mai mult de \u0219aisprezece, \u0219aptesprezece ani. \u00cens\u0103 ad\u00e2nciturile din jurul gurii cu buze generoase \u015fi pungile de sub ochi \u00eemi indic\u0103 faptul c\u0103 am de-a face cu o persoan\u0103 mult mai matur\u0103 dec\u00e2t pare la prima vedere.<\/p>\n

Nu o cunosc, dar asta nu e ceva neobi\u0219nuit, chiar \u015fi la o comunitate ca cea din Placidtown. De\u0219i num\u0103r\u0103 doar aproximativ dou\u0103sprezece mii de oameni, e destul de greu s\u0103 \u0219tii pe toat\u0103 lumea, fie \u015fi numai din vedere.<\/p>\n

\u00cens\u0103 asta nu poate \u00eensemna nimic. Sunt \u00eentr-un vis. Este posibil ca aceast\u0103 femeie s\u0103 nu existe \u00een realitate, ci s\u0103 fie doar produsul uluitor de bine finisat al unui subcon\u0219tient prea zelos. Sau poate c\u0103 mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 o z\u0103resc vreodat\u0103 pe strad\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103-mi dau silin\u021ba s\u0103 o re\u021bin. Doar subcon\u0219tientul a remarcat ceva la ea \u015fi s-a g\u00e2ndit s\u0103 o stocheze \u00een eventualitatea c\u0103 s-ar putea s\u0103 o utilizeze la un moment dat.<\/p>\n

Femeia tresare c\u00e2nd \u00eemi remarc\u0103 prezen\u021ba. Pare foarte \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103 de\u0219i, \u00een general, \u00een visele mele, oamenii cu care am de-a face nu par s\u0103 se scandalizeze de aceast\u0103 abilitate a mea.<\/p>\n

E terorizat\u0103 de ceva ce \u00eenc\u0103 nu pot identifica. Buza de jos \u00eei tremur\u0103. Prive\u0219te undeva, c\u0103tre spatele meu. M\u0103 r\u0103sucesc \u015fi constat c\u0103 hidoasa f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103 a disp\u0103rut, pe locul ei g\u0103sindu-se acum c\u00e2teva pietroaie acoperite cu un covor gros de mu\u0219chi de un verde foarte viu. Dispari\u021bia st\u00e2ncii artificiale \u00eemi l\u0103rge\u0219te orizontul. \u015ei am ce vedea.<\/p>\n

L\u00e2ng\u0103 un hotel cu aspect de castel medieval este parcat\u0103 camioneta Dodge Ram 3500. E aceea\u0219i ma\u0219in\u0103 pe care am \u00eent\u00e2lnit-o diminea\u021b\u0103, u\u0219or de recunoscut dup\u0103 pun\u021bile supra\u00een\u0103l\u021bate. L\u00e2ng\u0103 ea \u00ee\u0219i fac de lucru albinosul \u015fi mercenarul tuns periu\u021b\u0103. Vederea albinosului m\u0103 tulbur\u0103 \u00eengrozitor. Instinctiv, simt nevoia s\u0103 m\u0103 ascund, dar \u00eemi dau seama repede c\u0103 nu au ce-mi face. \u00cen vis s-ar putea ca mu\u0219chii antrena\u021bi ai fostului soldat s\u0103 nu-i fie de nici un folos, a\u015fa c\u0103 \u00eemi flexez gambele \u015fi m\u0103 av\u00e2nt \u00een zbor c\u0103tre cei doi indivizi suspec\u021bi, care habar nu au de prezen\u021ba mea.<\/p>\n

M\u0103 a\u0219tept s\u0103-l v\u0103d pe solid c\u0103r\u00e2nd cutia metalic\u0103 de mai devreme, dar acesta are m\u00e2inile libere. Poart\u0103 \u00een schimb dou\u0103 tocuri de piele, prinse cu hamuri maronii pe sub umeri. Iar \u00een tocuri sunt arme.<\/p>\n

Cei doi privesc cu aten\u021bie \u00een jur, dar nu m\u0103 v\u0103d, apoi intr\u0103 \u00een hotel, aplec\u00e2ndu-se zdrav\u0103n pentru a evita inscrip\u021bia pe jum\u0103tate pr\u0103bu\u0219it\u0103.<\/p>\n

M\u0103 reped pe urmele lor, r\u00e2z\u00e2nd pe \u00eenfundate, bucuros c\u0103 eu pot zbura, iar ei nu. Asta \u00eemi ofer\u0103 ni\u0219te avantaje nesperate. Dar u\u0219a \u00eemi este \u00eenchis\u0103 \u00een nas, chiar \u00eenainte s\u0103 m\u0103 pot strecura pe sub firma metalic\u0103, vopsit\u0103 \u00een ro\u0219u \u015fi pe care e desenat un trol \u00eenarmat cu o secure dubl\u0103. Normal. Cei doi au ceva de ascuns \u015fi, prin urmare, nici o precau\u021bie nu e inutil\u0103.<\/p>\n

M\u0103 \u00eenal\u021b, decis s\u0103 intru printr-o fereastr\u0103 spart\u0103 de pe la vreun etaj. \u00cemi fac v\u00e2nt cu m\u00e2inile, ca un scufund\u0103tor profesionist care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 ajung\u0103 la suprafa\u021b\u0103, dar m\u0103 izbesc de perete. Durerea e cumplit\u0103. Totul pare s\u0103 explodeze \u00een jurul meu. Cad neajutorat, panicat la g\u00e2ndul c\u0103 voi \u00eencerca o durere \u015fi mai puternic\u0103 atunci c\u00e2nd voi lua contact cu pavajul de piatr\u0103. Nici m\u0103car nu m\u0103 mai g\u00e2ndesc c\u0103 e vis, c\u0103 totul se petrece doar \u00een mintea mea care, iat\u0103, este capabil\u0103 s\u0103 \u00eemi joace farse surprinz\u0103toare. M\u0103 pr\u0103bu\u0219esc. Trupul \u00eemi este scuturat de un spasm violent \u015fi…<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ciprian Mitoceanu Oneiros -fragment- Nici nu apuc s\u0103 clipesc bine \u015fi Marcus nu mai este. A disp\u0103rut. M\u0103 simt ciudat, de parc\u0103 l-a\u015f fi asasinat a doua oar\u0103, chiar dac\u0103 nici m\u0103car nu l-am atins. Nici m\u0103car nu \u0219tiu dac\u0103 m\u00e2na mea ar fi \u00eent\u00e2lnit carnea lui musculoas\u0103 sau ar fi str\u0103b\u0103tut ectoplasma unei […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1286,125],"tags":[1007,1287,875,1129],"class_list":["post-11880","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-51","category-invitat","tag-ciprian-mitoceanu","tag-egophobia-51","tag-fragment-de-roman","tag-invitat"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-35C","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11880","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11880"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11880\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11883,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11880\/revisions\/11883"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11880"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11880"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11880"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}