de Petri\u0219or Militaru<\/p>\n
\u00a0<\/strong>\u201eDintre profesorii noi \u00eemi amintesc de Ilie Gherghel, un septuagenar ro\u0219covan, voinic \u0219i repezit la mers: p\u0103\u0219ea piezi\u0219, parc\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cea loc printr-un defileu, \u0219i repede-repede, b\u0103l\u0103b\u0103nind energic bra\u021bele. \u00cel avusese profesor \u0219i tat\u0103l meu, la liceul din Br\u0103ila, \u00een urm\u0103 cu peste un sfert de veac. Atunci preda limba german\u0103. Acum, ne preda o materie nou\u0103, limba italian\u0103. [\u2026] domnul Gherghel, care studiase sau c\u0103l\u0103torise prin Italia \u0219i s-a oferit s\u0103 ne predea aceast\u0103 disciplin\u0103. [\u2026] Ne recita strofe din vechi poezii originale. C\u0103ci \u00een tinere\u021be, Ilie Gherghel f\u0103cuse pu\u021bin\u0103 publicistic\u0103 \u0219i compusese poezioare. Prin ani, am dat peste semn\u0103tura lui \u00een vechi reviste pr\u0103fuie de uitare.\u201d, noteaz\u0103 Sa\u0219a Pan\u0103 \u00een cartea lui de memorii. Fragmentul citat aici este semnificativ din mai multe puncte de vedere: \u00een primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 ne ofer\u0103 informa\u021bia c\u0103 David N. Binder, tat\u0103l lui Sa\u0219a Pan\u0103, \u0219i-a f\u0103cut studiile la Liceului real \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201c din Br\u0103ila. \u00cen al doilea r\u00e2nd, este interesant de observat cum profesorul Ilie Gherghel \u2013 care a predat limba german\u0103 \u00eentre anii 1895 \u0219i 1899 la institu\u021bia br\u0103ilean\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u2013 nu numai c\u0103 era un profesor care c\u0103l\u0103torea mult \u00een str\u0103in\u0103tate, dar avea \u0219i obiceiul s\u0103 scrie \u201epoezii originale\u201c. Ori astfel de profesori le st\u00e2rnesc creativitatea elevilor \u0219i dorin\u021ba de a cunoa\u0219te literatura \u0219i, \u00een unele cazuri, chiar pot trezi dorin\u021ba de a scrie.<\/p>\n Liceului real \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d a fost construit pe Bulevardul Cuza, nr. 178, \u00een anul 1886, iar inaugurarea a avut loc pe 7 decembrie 1886. \u00cen istoria \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc este considerat cel mai vechi liceu real din \u021bara noastr\u0103. \u0218tefan Petic\u0103 (1877-1904) a urmat cursurile Liceului real \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201c din Br\u0103ila \u00een perioada 1892-1896, \u00eens\u0103 a fost nevoit s\u0103 le \u00eentrerup\u0103 \u00een 1893, \u201elipsindu-i mijloacele necesare pentru a-\u015fi continua \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura\u201c, conform spuselor lui Liviu Macedonescu. Ulterior, \u00een 1895, \u0218tefan Petic\u0103 \u00eenfiin\u021beaz\u0103, al\u0103turi de colegul s\u0103u de liceu, revista \u201eProp\u0103\u015firea\u201c, al c\u0103rui unic num\u0103r va ap\u0103rea la Tipografia \u201eC. Nicolau\u201c. Peste doi ani, tot datorit\u0103 prietenului s\u0103u br\u0103ilean pe care Petic\u0103 \u00eel numea \u201ealter ego\u201c, afl\u0103m c\u0103 la 21 decembrie 1897 se anun\u0163a \u201elibretul unei opere comice \u00een trei acte intitulat\u0103 Notarul Furtun\u0103<\/em>\u201c.\u00a0 Libretul era scris \u00een colaborare cu Liviu Macedonescu, pe muzica violoncelistului, compozitorului, dirijorului \u015fi profesorului Constantin Dimitrescu (unchiul lui Liviu Macedonescu), dar, din p\u0103cate aceast\u0103 lucrare nu s-a mai p\u0103strat. A\u0219adar, din datele pe care le avem, \u0218tefan Petic\u0103 s-ar putea s\u0103-l fi avut profesor de german\u0103 pe Ilie Gherghel \u00een intervalul1895-1896.<\/p>\n Istoricul \u0219i jurnalistul S. Semilian \u00ee\u0219i aminte\u0219te cu candoare despre plimb\u0103rile poetului simbolist prin ora\u0219ul-port la Dun\u0103re: \u201ePe bulevardul Cuza [al Br\u0103ilei], sub umbrarele sale de verde \u015fi alb, \u015fi-a plimbat visurile \u015fi \u015etefan Petic\u0103, b\u0103iatul teribil care \u00ee\u015fi speriase colegii din cursul superior de liceu cu vastele-i cuno\u015ftin\u0163e literare, sociologice \u015fi filosofice.\u201d Un portret spiritual expresiv \u00eei face lui Petic\u0103 \u0219i poetul Dimitrie Karnabatt, un memorialist talentat care este recunoscut pentru for\u021ba scriitoriceasc\u0103 de a evoca figurile poe\u021bilor \u0219i arti\u0219tilor pe care i-a cunoscut: \u201ePoetul \u015etefan Petic\u0103 mi-a fost prieten nedesp\u0103r\u0163it de zi \u015fi noapte \u00een anii de bohem\u0103, poezie \u015fi s\u0103r\u0103cie ai debutului, p\u00e2n\u0103 ce, \u00eenfr\u00e2nt, r\u0103pus de boal\u0103 \u015fi mizerie, s-a refugiat acas\u0103, \u00een satul p\u0103rintesc, Buce\u015fti, unde \u015fi-a g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul prematur. A fost un t\u00e2n\u0103r frumos. Don Quichotte al poeziei, zv\u00e2rlitit \u00een pr\u0103pastie de v\u00e2rtejul morilor de v\u00e2nt ale visului \u0219i versului, de care se ag\u0103\u0163ase cu fantastice gesturi de inspirat, \u015etefan Petic\u0103 nu a fost poet numai \u00een versurile lui, ci \u00een \u00eentreaga lui f\u0103ptur\u0103, \u00een linia general\u0103 a vie\u0163ii \u015fi \u00een via\u0163a cotidian\u0103. Prin structura lui constitutiv\u0103, prin optica lui nativ\u0103, vedea lumea din afar\u0103 \u015fi din\u0103untru, vedea totul prin prisma de cristal \u015fi defigurare miraculoas\u0103 a poeziei.\u201d\u00a0 Chiar dac\u0103 r\u00e2ndurile scrise de Karnabatt sunt din perioada bucure\u0219tean\u0103, ele sunt revelatoare pentru portretul spiritual al poetului simbolist pentru care poezia era un modus<\/em> vivendi<\/em>, dup\u0103 cum o dovede\u0219te \u0219i episodul de la c\u00e2rciuma bucure\u0219tean\u0103 cu un nume at\u00e2t de expresiv: \u201eMai \u00eentotdeauna luam masa cu el la o c\u00e2rciumioar\u0103 din strada care acum poart\u0103 numele \u00abEdgar Quinet\u00bb. C\u00e2rciumioara avea o firm\u0103, ilustrat\u0103 \u00een culori, La Prepeli\u0163\u0103<\/em>, fiindc\u0103 patronul, un albanez numit Andrei, era un v\u00e2n\u0103tor pasionat, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-\u015fi deseori clien\u0163ii cu recolta ispr\u0103vilor lui de discipol al lui Nemrod. Era o c\u00e2rciumioar\u0103 retras\u0103, discret\u0103, foarte cercetat\u0103 de boemii vremii, fiindc\u0103 se m\u00e2nca suculent \u015fi foarte ieftin. Petic\u0103, \u00eenc\u00e2ntat \u015fi recunosc\u0103tor acestei c\u00e2rciumioare, \u00eei improvizase o od\u0103: \u00abLa Prepeli\u0163a ideal\u0103,\/ Se bea \u015fi se\u00a0 m\u0103n\u00e2nc\u0103 bine.\/ Dar nu e-n stare ori\u015ficine\/ S\u0103 fac\u0103-o strof\u0103 genial\u0103\/ La Prepeli\u0163a ideal\u0103.\u00bb\u201d<\/p>\n Al\u0103turi de Liviu Macedonescu \u0219i S. Semilian, pictorul br\u0103ilean Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), completeaz\u0103 imaginea t\u00e2n\u0103rului poet pasionat de ideologia socialist\u0103, ce pe atunci avea o aur\u0103 revolu\u021bionar\u0103: \u201eCu patru ani mai mare dec\u00e2t mine era \u015etefan Petic\u0103, pe care l\u2019am g\u0103sit \u015fi l\u2019am l\u0103sat \u00een aceea\u015f clas\u0103. Era socialist \u015fi-l iubeam. Reu\u015fisem \u00eentr\u2019un timp s\u0103 m\u0103 apropriu de ideile lui. \u015ei tot lui \u00eei datoresc ini\u0163ierea \u00een principiile lui Karl Marx. \u00ceI aveam apoi pe Cerna, iar mai mic dec\u00e2t mine pe Panait Istrati. [\u2026] Petic\u0103, era cum v\u2019am spus, poet \u015fi socialist. Era tocmai \u00een epoca \u00eenceputului socialismului la noi, iar grevele se \u0163ineau lan\u0163 \u00een port. Se \u0163ineau \u00eentruniri peste \u00eentruniri. Petic\u0103 era pretutindeni \u015fi \u0163inea discursuri, \u00eenfl\u0103c\u0103r\u00e2nd muncitorimea. M\u0103 consideram intrat \u015fi eu printre tovar\u0103\u015fi \u015fi la una din demonstra\u0163iile grevi\u015ftilor am \u00een\u015ff\u0103cat din m\u00e2inile unui hamal steagul ro\u015fu \u015fi l\u2019am purtat pe toate str\u0103zile. Rezultatul a fost c\u0103 am sc\u0103pat imediat de carcer\u0103, dar am sburat din \u015fcoal\u0103. Asta, dup\u0103 ce mi se \u00eeng\u0103duise, de\u015fi eram elev \u00een inferior, s\u0103 iau parte ca membru \u00een discu\u0163iile societ\u0103\u0163ii literare a elevilor din cursul superior. Pe atunci, din p\u0103cate, versificam \u015fi nu-mi trecea prin cap c\u0103 voi fi apucat apoi de picturomanie.\u201d Spiritul revolu\u021bionar \u0219i talentul oratoric al autorului Feciorei \u00een alb<\/em> sunt evocate cu deplin\u0103 m\u0103iestrie de c\u0103tre artistul br\u0103ilean cu studii la Paris.<\/p>\n Dar pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103rturiile lui Liviu Macedonescu, S. Semilian, D. Karnabatt \u0219i Ion Theodorescu-Sion, afl\u0103m din conferin\u021ba lui Sa\u0219a Pan\u0103 de la Radio Bucure\u0219ti dedicat\u0103 lui \u0218tefan Petic\u0103 (din 19 octombrie 1934) c\u0103 \u00eensu\u0219i tat\u0103l s\u0103u a publicat, \u00een cotidianul \u201eAdev\u0103rul\u201d din 19 octombrie 1924, un foileton \u00eentreg (semnat Doctor Binder) despre perioad\u0103 \u00een care \u0218tefan Petic\u0103 \u0219i David N. Binder erau colegi la Liceului real \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201c din Br\u0103ila: \u201eEra un b\u0103iat slab, usc\u0103\u0163iv, ve\u015fnic suferind. Un tip numit \u00een medicin\u0103 \u00abvene\u0163ian\u00bb. Oamenii de tip vene\u0163ian sunt predispu\u015fi la tuberculoz\u0103. Purta un barbi\u015fon din c\u00e2teva fire de p\u0103r. Foarte prost \u00eembr\u0103cat, s\u0103r\u0103c\u0103cios, dar \u015fi neglijent. De altfel, nu d\u0103dea nici o importan\u0163i \u00eembr\u0103c\u0103mintei. Parc\u0103-l v\u0103d: cu nasturii totdeauna \u00een neregul\u0103 \u00eencheia\u0163i, cu ghetele… o! ghetele lui Petic\u0103, rupturi \u00een tocurile sc\u00eelciate \u0219i resturi de talp\u0103. Unii colegi \u00ee\u015fi b\u0103teau joc de el tocmai din cauza neglijen\u0163ei la \u00eembr\u0103c\u0103minte. Petic\u0103, ve\u015fnic bun, nu se sup\u0103ra, oric\u00eete nepl\u0103ceri \u00eei f\u0103ceau ace\u015fti colegi.\u201c Portretul pe care \u00eel realizeaz\u0103 David N. Binder ne ofer\u0103 at\u00e2t detaliile anatomice definitorii ale chipului lui Petic\u0103 din perioada studiilor liceale, c\u00e2t \u0219i via\u021b\u0103 dus\u0103 de boem a t\u00e2n\u0103rului Petic\u0103, neatent la felul \u00een care se \u00eembr\u0103ca, \u00eens\u0103 tolerant fa\u021b\u0103 de colegii mali\u021bio\u0219i ce \u00eel agasau pe seama acestui subiect. De fapt, pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 descriere tipologic\u0103 a profilului colegului s\u0103u de liceu, David N. Binder contribuie \u0219i cu alte informa\u021bii biografice privind convingerile ideologice ale liceanului Petic\u0103: \u201eDin acela\u015fi foileton afl\u0103m cum \u00eentr-una din zile au venit la Br\u0103ila Ioan N\u0103dejde, \u015feful de atunci al sociali\u015ftilor, \u015fi al\u0163i frunta\u015fi ai mi\u015fc\u0103rii proletare \u0219i au \u0163inut o \u00eentrunire a partidului, urmat\u0103 de o procesiune restr\u00e2ns\u0103. \u00cen frunte mergea N\u0103dejde, av\u00eend la dreapta pe \u015fcolarul Petic\u0103 \u0218tefan. A doua zi, la \u015fcoal\u0103, au urmat represaliile. \u00abTotdeauna buzunarele-i erau depozit de c\u0103r\u0163i, reviste, ziare, mai ales socialiste.\u00bb\u201c Din acela\u0219i foileton din \u201eAdev\u0103rul\u201d afl\u0103m despre pasiunea lui Petic\u0103 pentru istorie \u0219i sociologie (\u201e\u00abDintre profesori, \u00eel aprecia numai pe cel de istorie, D-l Leonte Moldoveanu. Petic\u0103 \u0219tia mai multe dec\u00eet \u00een manual \u015fi interpreta probleme de sociologie dup\u0103 diver\u015fi autori ce-i citise \u015fi de multe ori avea explic\u0103ri \u015fi ra\u0163ionamente personale ce pl\u0103ceau mult profesorului Leonte Moldoveanu\u00bb\u201c, citeaz\u0103 Sa\u0219a Pan\u0103), dar \u0219i despre faptul c\u0103 poetul era adeptul modului de notare a pronun\u0163iei unei limbi cu ajutorul unui alfabet fonetic (\u201ePetic\u0103 nu vroia s\u0103 scrie dec\u00eet fonetic, dar profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 era adept al \u015fcolii vechi. De unde certuri, dup\u0103 discu\u0163ii \u00eenver\u015funate pro \u015fi contra deriva\u0163iei.\u201d). De asemenea, au r\u0103mas \u00een memoria colegilor de liceu orele \u00een care Petic\u0103 \u00ee\u0219i exersa aptitudinile interpretative, ceea ce \u00eel f\u0103cea, o dat\u0103 \u00een plus, un personaj carismatic \u0219i memorabil: \u201eCu mult\u0103 pl\u0103cere notez aici orele lui Petic\u0103. Erau orele c\u00eend absenta vreun profesor de la curs. \u015etefan Petic\u0103 se urca la catedr\u0103 \u015fi ne citea. \u015ei c\u00eet de frumos citea! \u00ceI v\u0103d \u00een O noapte furtunoas\u0103<\/em> imit\u00eend pe Jup\u00een Dumitrache, Titirc\u0103 Inim\u0103 Rea \u015fi aud replicile lui Nae Ipingescu. Aud discursul lui Ca\u0163avencu \u015fi toastul lui Agami\u0163\u0103 Dandanache din O scrisoare pierdut\u0103<\/em>. Trecea ora \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 desf\u0103tare\u201d, noteaz\u0103 \u00een continuare medicul David N. Binder.<\/p>\n \u0218tefan Petic\u0103 \u0219i-a f\u0103cut studiile primare \u00een comuna Lie\u0219ti (jude\u021bul Gala\u021bi), gimnaziale la Tecuci (1889-1892), iar cele liceale (1892-1896) la Br\u0103ila, unde \u00ee\u0219i afirm\u0103 \u00eenclina\u021bia pentru literatur\u0103 \u0219i o orientare politic\u0103 social-democrat\u0103. \u00cen anii 1902-1904 a fost student la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie din Bucure\u0219ti (\u00een timpul decanatului eminentului profesor Ioan Bogdan), fiind \u00eenscris, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i la Facultatea de Matematic\u0103. Considerat a fi intelectual precoce, un autodidact, este un deschiz\u0103tor de drum \u00een literatura simbolist\u0103, \u00eendeosebi dup\u0103 apari\u021bia volumului de poeme Fecioara \u00een alb<\/em> (Bucure\u0219ti, 1902) \u0219i fiind \u201eprimul poet simbolist autentic\u201d dup\u0103 G. C\u0103linescu, sincroniz\u00e2ndu-se cu poezia european\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XX-lea.<\/p>\n Prin urmare, perioada br\u0103ilean\u0103 reprezint\u0103 intervalul s\u0103u de formare \u0219i de libertate creatoare \u2013\u00a0 relevant fiind c\u0103 \u00een ultimul an al studiilor liceale (1896) traduce c\u00e2teva povestiri din opera lui E. A. Poe \u2013, perioad\u0103 \u00een care \u0218tefan Petic\u0103 intr\u0103 cu candoarea \u0219i farmecul specifice \u00een con\u0219tiin\u021ba colegilor s\u0103i de liceu, dup\u0103 cum reiese din m\u0103rturiile adunate mai sus, \u0219i preg\u0103te\u0219te terenul pentru publicarea primului volum de poezie simbolist\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103. Poate c\u0103 nu este tocmai \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103, de-a lungul timpului, Liceului real \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201c din Br\u0103ila a avut \u0219i al\u021bi absolven\u021bi remarcabili (pentru a ne m\u0103rgini numai la cei din sfera filologiei) precum Anton Bacalba\u0219a (1865-1899), Iuliu Cezar S\u0103vescu (1866-1903), Panait Cerna (1881-1913), Panait Istrati (1884-1935), Cezar Papacostea (1886-1936), Perpessicius (1891-1971), Camil Baltazar (1902-1977), Ilarie Voronca (1903-1946), Mihail Sebastian (1907-1945), Dolfi Trost (1916-1966) sau Petre R\u0103ileanu (promo\u021bia 1974), exeget de prestigiu interna\u021bional al avangardei noastre istorice.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong>Buculei, Toader, Liceul de matematic\u0103 \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d Br\u0103ila \u2013 O vatr\u0103 de lumin\u0103 secular\u0103 (1863-1988)<\/em>, Br\u0103ila, 1988.<\/p>\n C\u0103linescu, Matei, \u201e\u0218tefan Petic\u0103 sau poezia muzicii\u201d, \u00een Aspecte literare<\/em>, Editura Pentru Literatur\u0103, Bucure\u0219ti, 1965.<\/p>\n Coco\u0219, Vasile, Liceul \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d Br\u0103ila (1863-1963)<\/em>, Br\u0103ila, 1963.<\/p>\n Dumbr\u0103veanu, A.,\u00a0 Cu pictorul Teodorescu-Sion, despre el \u0219i despre Br\u0103ila<\/em>, \u00een \u201eAnalele Br\u0103ilei. Revist\u0103 de cultur\u0103 regional\u0103\u201c, anul XI, nr. 1\/ianuarie-aprilie 1939.<\/p>\n Karnabatt, D.,\u00a0 Bohema de alt\u0103dat\u0103<\/em>, Editura Vremea, Bucure\u0219ti, 1944.<\/p>\n Macedonescu, Liviu, \u201ePrimele versuri ale lui \u015etefan Petic\u0103\u201c, \u00een \u201eAteneu\u201c, Bac\u0103u, anul 3, nr. 1 (18)\/ ianuarie 1964, p. 13.<\/p>\n Molcu\u021b, Zina, \u0218tefan Petic\u0103 \u0219i vremea sa<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1980.<\/p>\n Pan\u0103, Sa\u0219a, N\u0103scut \u00een \u201902: memorii – file de jurnal – evocari<\/em>, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1973.<\/p>\n Pan\u0103, Sa\u0219a, \u201e\u0218tefan Petic\u0103\u201d, \u00een Sadismul adev\u0103rului<\/em>, Edi\u021bie \u00eengrijit\u0103, introducere \u0219i not\u0103 asupra edi\u021biei de Ion Pop, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2009.<\/p>\n Petic\u0103, \u0218tefan, Opere<\/em>, Edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de N. Davidescu, Funda\u021bia pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103 \u201eRegele Carol II\u201c, Bucure\u0219ti, 1938.<\/p>\n Semilian, S., Preocup\u0103ri literare II<\/em>, 10 decembrie 1938.<\/p>\n Semilian, S., Istoricul presei brailene dela 1839 pana la 1926 cu aspecte din trecutul politic, economic, comercial si cultural al Brailei<\/em>,\u00a0 Prefa\u021b\u0103 de Perpessicius, Br\u0103ila, 1927.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Petri\u0219or Militaru \u00a0\u201eDintre profesorii noi \u00eemi amintesc de Ilie Gherghel, un septuagenar ro\u0219covan, voinic \u0219i repezit la mers: p\u0103\u0219ea piezi\u0219, parc\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cea loc printr-un defileu, \u0219i repede-repede, b\u0103l\u0103b\u0103nind energic bra\u021bele. \u00cel avusese profesor \u0219i tat\u0103l meu, la liceul din Br\u0103ila, \u00een urm\u0103 cu peste un sfert de veac. Atunci preda limba german\u0103. Acum, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1297],"tags":[1113,1299,293,1302],"class_list":["post-11965","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-52","tag-critica","tag-egophobia-52","tag-petrisor-militaru","tag-stefan-petica"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-36Z","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11965"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11965\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11966,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11965\/revisions\/11966"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}