de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f<\/p>\n
\n\tCel mai intim element care d\u0103 unitate, care confer\u0103 unitate Europei, dar mult mai ad\u00eenc \u00eentregii fiin\u021be umane, este limba \u00een sens generic \u0219i \u00een mod particular, pentru unitatea structural\u0103 a Europei, este limba latin\u0103. Desigur, dac\u0103 e s\u0103 ne g\u00eendim la baz\u0103, ceea ce putem identifica, ceea ce trebuie luat \u00een calcul ca reprezentativitate pentru tiparul de g\u00eendire european, este mo\u0219tenirea lingvistic\u0103, religioas\u0103, \u00eentr-un cuv\u00eent mo\u0219tenirea cultural-\u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n
\nDac\u0103 e s\u0103 fim \u0219i mai restrictivi, atunci identific\u0103m cele trei mo\u0219teniri: mo\u0219tenire greac\u0103; mo\u0219tenirea latin\u0103; mo\u0219tenirea cre\u0219tin\u0103 cu fundalul iudaic, dac\u0103 nu cumva fundamentul evreiesc ar constitui cea de a patra mo\u0219tenire.<\/p>\n
\n\tBaz\u0103 pentru toate tipurile de mo\u0219tenire este limbajul cu cele dou\u0103 calit\u0103\u021bi sine qua non, limbajul care structureaz\u0103, pune ordine \u00een lume \u0219i limbajul care descrie. Lingvistica integral\u0103, prin exponentul ei, Eugen Co\u0219eriu, propune o triparti\u021bie \u00een interiorul limbajului: limbajul ca activitate – energeia; limbajul ca facultate intuitiv\u0103 – dynamis; limbajul ca produs al activit\u0103\u021bii de vorbire – ergon.<\/p>\n
\nPentru reprezentabilitatea cultural\u0103, baza o constituie g\u00eendirea greac\u0103, prin mit, pentru c\u0103 ceea ce are intim cultura greac\u0103 este mitul. \u00cen acord cu lucr\u0103rile filosofului german Nietzche, mitul reprezint\u0103 imaginea oric\u0103rei culturi s\u0103n\u0103toase, de care se leag\u0103 pornirile creatoare ale omului, desigur, prin cele dou\u0103 paliere definite de filosof – dionisiacul \u0219i apolinicul.<\/p>\n
\n\u201eDe Apollo \u0219i Dionysos se leag\u0103 cuno\u0219tin\u021ba noastr\u0103 c\u0103 \u00een lumea greceasc\u0103 e o contradic\u021bie uria\u0219\u0103, ca origine \u0219i ca inten\u021bie, \u00eentre arta apolinic\u0103 a artistului plastic \u0219i \u00eentre arta f\u0103r\u0103 icoane a muzicii, ca art\u0103 a lui Dionysos\u201d – \u00een original, Die Geburt der griechischen Tragoedie<\/em>, Alfred Kroner Verlag, Leipzig, p.48<\/p>\n \n\tFilosoful rom\u00e2n Lucian Blaga face distic\u021bie \u00eentre a g\u00eendi mitic \u0219i a g\u00eendi mitologic. \n\tHegel, \u00een Fenomenologia spiritului, \u00eentrevede sinteza dintre cele dou\u0103 paternus-uri care stau la fundamentul culturii europene – credin\u021ba la Ierusalim \u0219i \u0219tiin\u021ba la grecii antici. \n\tTermenul, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, vine prin filier\u0103 francez\u0103, fr. science. \u00cens\u0103, ca importan\u021b\u0103 a planului pe care-l define\u0219te, el s-a impus \u00een mai toate limbile europene, \u00een diferite forme, cu schimb\u0103rile lingvistice de rigoare, fiind de provenien\u021b\u0103 latin\u0103.<\/p>\n \nDe exemplu, \u00een englez\u0103 exist\u0103 science \u201ddepartment of systematized knowledge; coordinated knowledge of the operational of general laws…\u201dLongman, Concise English Dictionary, 1985, p1233 \nCu sensul de \u201da hot\u0103r\u00ee\u201d apare la Titus Livius – Ut tribus plebis regationem ferret sciretgue plebs. Pentru ca tribunul plebei s\u0103 propun\u0103 o lege \u0219i plebea s\u0103 hot\u0103rasc\u0103. La Plaut apare expresia scire omnes linguas \u00een care este implicat sensul \u201da \u0219ti\u201d; \u201da \u0219ti toate limbile\u201d. Cu acela\u0219i sens \u00eel \u00eent\u00eelnim la Lucretius \u00een expresia An scire adversa pati – Dac\u0103 ai putea (ai \u0219ti) s\u0103 suferi nenorocirile\u201d. A\u0219adar, ca mo\u0219tenire direct\u0103 a latinit\u0103\u021bii, a modului \u00een care latina vedea, g\u00eendea lumea prin acest termen, \u0219tiin\u021ba este \u00eembinarea armonioas\u0103 dintre \u201da hot\u0103r\u00ee\u201d \u0219i \u201da \u0219ti\u201d.<\/p>\n \nAcesta este planul lingvistic al termenului, care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te fundamentul \u00een terminologia latin\u0103, \u00eens\u0103 \u00een plan filosofic, o filosofie a \u0219tiin\u021bei o \u00eent\u00eelnim la grecii antici. De exemplu, atomismul apare la Leucippos. Se cade s\u0103 amintim c\u0103 Leucippos a fost discipolul lui Zenon, a\u0219adar a tr\u0103it \u00een veacul al V-lea. \u00cen Abdera \u00eentemeiaz\u0103 o \u0219coal\u0103 filosofic\u0103, av\u00eendu-l printre discipoli pe Democrit. Dup\u0103 cum se cunoa\u0219te, Democrit \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul. O afirm\u0103 \u0219i Epicur \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 lui Eurylochos. \u00cens\u0103, \u00eenceputurile lui Leucippos, \u00een ale filosofiei, s\u00eent incontestabile. Conform filosofiei acestuia, Universul (to pan) este o parte vid, iar o alt\u0103 parte este plin de corpuscule (soomatoon). Tot Leucippos a avut previziunea elementelor primordiale:atomi (atomous). Cunoa\u0219tem despre opera lui Leucippos din operele altor filosofi. – Cf. Democrit, fr. A33 (Tetral., III-IV);B4b: 1. Achill Tatios., Isag. 1-B (din Eudoros) c\u0103 stelele ar fi vie\u021buitoare – zaoo – aceasta o contest\u0103 at\u00eet Anaxagoras c\u00eet \u0219i Democrit (sau, mai degrab\u0103, Leucippos) \u00een Marea Cosmologie – Megaloo diakosmoo.<\/p>\n \n\tA\u0219adar, o lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 atribuit\u0103 lui Leucippos este Marea Cosmologie. Despre Leucippos afl\u0103m \u0219i din scrierile lui Aristotel. Aristotel, De gen. et corr. A. 8, 324b35, 325 a1 – \u201dLeucippos \u0219i Democrit au emis judec\u0103\u021bi, cel mai adesea sistematic \u0219i printr-o teorie unitar\u0103 (evi logoo) despre toate fenomenele, stabilind un principiu (arhen) \u00een conformitate cu natura, a\u0219a cum este ea\u201d De fapt, dup\u0103 cum se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een domeniul \u0219tiin\u021bific, o teorie se sprijin\u0103 pe alta, un fenomen pe altul sau, dimpotriv\u0103, o teorie este comb\u0103tut\u0103 de alta, un fenomen comb\u0103tut de altul. Cert este c\u0103 ceea ce a reprezentat \u0219tiin\u021ba \u00een antichitate a dat na\u0219tere la problematizarea ei, la teoretizarea acesteia, definind-o, pun\u00eendu-i un set de valori, dup\u0103 care to\u021bi oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 put\u00eendu-se ghida. Expozeul realizat p\u00een\u0103 acum nu reprezint\u0103 dec\u00eet o simpl\u0103 aducere aminte a unui singur filosof care a deschis u\u0219a spre un domeniu, cel filosofico-atomist, introduc\u00eend termeni tehnici care au p\u0103truns prin acest palier \u00een limbile moderne de circula\u021bie, constituind un fundament pentru unitatea lingvistic\u0103, pentru filonul comun al limbilor europene de ast\u0103zi. Termenii pe care \u00eei reg\u0103sim \u00een filonul de baz\u0103 s\u00eent extrem de mul\u021bi, ei p\u0103trunz\u00eend \u00een sistemele lingvistice actuale prin intermediul diferitelor paliere de g\u00eendire, tehniciz\u00eendu-se, cele mai importante fiind \u0219tiin\u021bele exacte \u0219i \u0219tiin\u021bele umaniste, \u00een special prin cel lingvistic.<\/p>\n \n\tReferindu-se la teoria unitar\u0103 a lui Leucippos, Aristotel folose\u0219te expresia eni logoo, pentru termenul \u201dprincipiu\u201d uziteaz\u0103 termenul arhen. Lu\u00eend \u00een calcul cuv\u00eentul logos, \u0219tim cu to\u021bii cum acesta, prin intermediul filosofiei \u0219i al literaturii, a migrat \u00een limba latin\u0103, pentru c\u0103 \u00eel g\u0103sim la Plautus cu sensul de \u201ddiscurs\u201d, dar \u0219i la Terentius – Logi! – pove\u0219ti, mofturi! <\/p>\n \nTermenul, desigur, prin filier\u0103 filosofic\u0103, dar \u0219i religioas\u0103, face istorie, palierul lui semantic fiind extrem de larg, impun\u00eendu-se ulterior \u00een toate domeniile \u0219i limbile moderne. Trebuie amintit aici c\u0103 \u00een Septuaginta, \u00een conformitate cu Eugen Munteanu, Studii de lexicologie biblic\u0103, p. 41, o variant\u0103 a termenului logos cunoa\u0219te o dezvoltare semantic\u0103, desemn\u00eend \u201dra\u021biunea\u201d care lumineaz\u0103 g\u00eendirea marelui preot. <\/p>\n \nPe aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103 cu logos exist\u0103 termenul to logeion care, conform cu Bailly, are dou\u0103 sensuri de baz\u0103 \u201dtribunal\u201d, \u201dparte a scenei destinat\u0103 actorilor spre a vorbi\u201d. \u00cens\u0103, \u00een Septuaginta, termenul logeion (diminutivul lui logos) prezint\u0103 o dezvoltare semnatic\u0103, desemn\u00eend o parte a ve\u0219m\u00eentului preo\u021besc, respectiv pieptarul iar \u00een Noul Testament dezvolt\u0103 un nou sens de \u201dpredic\u021bie divin\u0103\u201d. \nCei mai mul\u021bi termeni din filonul latin – grec \u00eei reg\u0103sim \u00een domeniul medical, practic, \u00eentreaga terminologie medical\u0103 este tributar\u0103 acestor dou\u0103 limbi. D\u0103m spre exemplificare c\u00eeteva elemente din diferite sisteme lingvistice actuale. \nAm ales sisteme lingvistice deosebite, incluz\u00eendu-l \u0219i pe cel englezesc, care nu este de sorginte romanic\u0103, pentru a ar\u0103ta importan\u021ba limbii latine, modul \u00een care s-a p\u0103strat vie \u00een intimitatea chiar a unei limbi neromanice, dar de sorgine, a\u0219 numi-o, germano-latin\u0103. \nModalit\u0103\u021bile prin care limba a influen\u021bat un sistem sau altul s\u00eent multiple. Un exemplu minimal \u00eel avem \u00een observa\u021bia termenului gr. aeer. Acesta, prin tiparele de g\u00eendire filosofice grece\u0219ti, p\u0103trunde \u00een limba latin\u0103 aer, aeris , \u00eensemn\u00eend miros, nor, cea\u021b\u0103. C\u0103 a p\u0103truns \u00een latin\u0103 din limba greac\u0103, o demonstreaz\u0103 cazul acuzativ aera. Datorit\u0103 acestei istorii filosofice p\u0103trunde \u0219i \u00een alte sisteme lingvistice, p\u00een\u0103 \u00een limbile moderne, \u00een limba englez\u0103 termenul fiind air.<\/p>\n \n\t\u00cen domeniul \u0219tiin\u021bific am putut observa la Leucippos cum a func\u021bionat limbajul, importan\u021ba acestuia. Apoi, s-a putut observa evolu\u021bia unor termeni, modul prin care au migrat dinspre filosofie spre teologie. \u00cen domeniul medical, profilul limbajului a jucat \u0219i joac\u0103 un rol extrem de important. Un caz concret este cel al medicinei hipocratice. Desigur, este de remarcat \u021binuta filosofic\u0103 a scrierilor lui Hipocrate. Terminologia folosit\u0103 \u00een Corpus este de sorginte filosofic\u0103, termenii fiind: arhe, dunamis, ananke, fusis, nomos etc. ..<\/p>\n \n\tMo\u0219tenirea antic\u0103 pe care o avem \u00eei datoreaz\u0103 foarte mult lui Aristotel, nu doar pentru scrierile proprii cu caracter filosofic, ci \u0219i faptului c\u0103 prin intermediul lui modernii au acces la autorii a c\u0103ror opere s-au pierdut ori s-au transmis p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre doar fragmentar. Este cazul lui Hipocrate despre care afl\u0103m din scrierile lui Aristotel sau Platon.<\/p>\n \nAristotel, Politica VII, IV,3 \u201dSe poate spune despre Hippocrates, nu ca om, ci ca medic, c\u0103 este cu mult mai mare dec\u00eet un altul care s-a f\u0103cut cunoscut printr-o statur\u0103 mult mai mare ca a sa\u201d <\/p>\n \n\tAristotel \u00eensu\u0219i dezvolt\u0103 o structur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, fiind, de fapt, primul care g\u00eende\u0219te o teorie despre vise, despre halucina\u021bii. Conform lui Aristotel, halucina\u021biile s\u00eent fenomene diferite de senza\u021bii, cei mai mul\u021bi stimuli ac\u021bion\u00eend asupra unor min\u021bi pasive (\u00een somn) sau goale (\u00een cazuri de boli mintale). Problema halucina\u021biilor este tratat\u0103 \u0219i de Toma d’Aquino. Halucina\u021bia, conform acestuia, este rodul imagina\u021biei, prin intermediul organului senzorial periferic: ut videatur ab anima imaginaria vel sensuali visione (…) Contingit aligua secundum imaginationem vel sensum videri – dup\u0103 cum s\u00eent v\u0103zute de suflet cele imaginare sau printr-o viziune a sim\u021burilor….Se \u00eent\u00eempl\u0103 ca unele lucruri s\u0103 fie v\u0103zute conform imagina\u021biei sau sim\u021bului – Toma d’Aquino, Summa theologiae I a, De malo XVI, 11. \n\tPrivind spre formele de crea\u021bie, unitatea dintre acestea a fost prev\u0103zut\u0103 \u0219i enun\u021bat\u0103 \u0219i de Paul Valery c\u00eend spune \u201daceast\u0103 explorare sistematic\u0103 a posibilului mental, pe care o realizeaz\u0103 geometria \u0219i literatura \u0219i muzica\u201d – Cf. Note despre Nietzsche, \u00een Secolul XX, 7-12 \/ 1993, p.221. Ortega y Gasset vede \u0219i mai ad\u00eenc atunci c\u00eend spune \u201dLa poesia es hoy la algebra superior de las metaforas\u201d.<\/p>\n \n\tDespre unitatea a tot ceea ce exist\u0103, \u00eens\u0103 din perspectiv\u0103 fizic\u0103, vorbe\u0219te \u0219i Basarab Nicolescu \u201dla temelia lumii, a tuturor fenomenelor, exist\u0103 o lege a trinit\u0103\u021bii, implic\u00eend trei principii\u201d – Cf. Noi, particula \u0219i lumea. Pe aceea\u0219i linie a unit\u0103\u021bii fizice cu nuan\u021be ad\u00eenc spirituale merge si Bohme, atunci c\u00eend afirm\u0103 c\u0103 trebuie o \u00eentoarcere spre cele spirituale, av\u00eend \u00een vedere c\u0103 baza existen\u021bei st\u0103 \u00een treime. \n\t\u00cens\u0103, \u00een toat\u0103 unitatea care st\u0103 la baza \u0219tiin\u021belor, fie ele naturale sau umane, exist\u0103 factorul creativit\u0103\u021bii care asigur\u0103 o treapt\u0103 pentru cercetare. \nCo\u0219eriu realizeaz\u0103 rela\u021bia dintre limbajul general \u0219i limbajul poetic prin posibilit\u0103\u021bile lui creatoare. Conform lingvistului, limbajul se realizeaz\u0103 \u00een universalitate, situ\u00eendu-se dincolo de adev\u0103r \u0219i de fals. O alt\u0103 idee cu privire la creativitatea lingvistic\u0103 apar\u021bine lui Roman Jacobson, care consider\u0103 c\u0103 latura creativ\u0103 a limbajului o reg\u0103sim p\u00een\u0103 \u0219i \u00een planul sonorit\u0103\u021bii, al redundan\u021bei sunetelor.<\/p>\n \n\u201dThus, there is a recongnition that everything in the speech sound plays some linguistic role and that, therefore, there are redundant, configurative, expressive and physiognomic features in addition to the distinctive one. In fact, the sound shape as a whole is a linguistic creation…\u201d Cf. Roman Jacobson, Selected Writings, VIII, Completion volume one, Mouton de Gruyter<\/p>\n \n\tCreativitatea lingvistic\u0103 este de o importan\u021b\u0103 cov\u00eer\u0219itoare, pentru c\u0103 ea reflect\u0103 capacitatea limbajului de a intra \u00een transform\u0103ri fonetice \u0219i de sens, capacitatea de a primi sau a l\u0103sa \u00een con de umbr\u0103 anumite nuan\u021be semantice, capacitatea de a intui sau de a p\u0103trunde \u00een alte sisteme lingvistice, pun\u00eend ordine \u00een lume, descriind-o. De fapt, vorbim cum g\u00eendim \u0219i g\u00eendim cum vorbim. Acestor dou\u0103 atribute le s\u00eent tributare toate celelalte domenii. <\/p>\n \nExist\u0103 unitate \u00een lumea european\u0103 de ast\u0103zi? Da, exist\u0103, este detectabil\u0103 \u00een orice plan de activitate, \u0219tiin\u021bific sau de crea\u021bie artistic\u0103 \u0219i se datoreaz\u0103 limbii, iar ca particularitate celor dou\u0103 limbi istorico-culturale, \u00eent\u00eelnite \u00een toate straturile sociale: latina \u0219i greaca.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Lucia D\u0103r\u0103mu\u015f Cel mai intim element care d\u0103 unitate, care confer\u0103 unitate Europei, dar mult mai ad\u00eenc \u00eentregii fiin\u021be umane, este limba \u00een sens generic \u0219i \u00een mod particular, pentru unitatea structural\u0103 a Europei, este limba latin\u0103. Desigur, dac\u0103 e s\u0103 ne g\u00eendim la baz\u0103, ceea ce putem identifica, ceea ce trebuie luat \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,315],"tags":[1120,1132,63],"class_list":["post-1197","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-23","tag-articole","tag-egophobia-23","tag-lucia-daramus"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-jj","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1197","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1197"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1197\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1265,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1197\/revisions\/1265"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1197"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\u201dA g\u00eendi mitic \u00eenseamn\u0103 a continua linia vizionar\u0103 a mitului, a g\u00eendi mitologic \u00eenseamn\u0103 doar a-\u021bi \u00eembr\u0103ca g\u00eendurile alegoric \u00een haine luate de-a gata din mitologie.\u201d Lucian Blaga, Humanitas, Z\u0103ri \u0219i etape<\/em>, p.190.<\/p>\n
\nConform dic\u021bionarelor oficiale \u0219tiin\u021ba ar avea reprezentabilitate \u00een planul cuno\u0219tin\u021belor, \u00eensemn\u00eend
\n1)faptul de a avea cuno\u0219tin\u021be
\n2)preg\u0103tire intelectual\u0103, instruc\u021bie<\/p>\n
\nEl provine din r\u0103d\u0103cina lui scio, scire, scivi, scitum care are ca prim sens \u201da hot\u0103r\u00ee\u201d, mai apoi \u201da \u0219ti\u201d – Cf. Dic\u021bionar Latin-Rom\u00e2n, Ion N\u0103dejde \u0219i Amalia N\u0103dejde Gesticone, Ed. Adev\u0103rul.<\/p>\n
\nex: qui accepit verba vitae dare nobis<\/p>\n
\nex: a) lat. phreneticus – gr. phrenetikos – engl. phrenetic – rom. frenetic
\n b) rom. ataxie – fr. ataxie – engl. ataxia – gr. a-tassein
\nataxia – tulburare a coordon\u0103rii mi\u0219c\u0103rilor voluntare din cauza lez\u0103rii unor c\u0103i nervoase.
\n c) rom. flegm\u0103 – lat. phlegma – engl. phlegm – gr. flegma<\/p>\n
\n\u0218tiin\u021bele umane \u0219i-au rezervat ele \u00eensele mo\u0219tenirile terminologice de specialitate, unii termeni desemn\u00eend zone ale \u0219tiin\u021bei tratate.
\nex: a) rom. epifanie – engl. epiphany – gr. epifainein
\n b) rom. epilog – fr. epiloque – engl. epiloque – lat. epilogus – gr. epilogos
\n c) rom. fonem – fr. phoneme – engl. phoneme – gr. phonema<\/p>\n
\nTemelia a ceea ce s-a transmis pare a fi limba, c\u0103ci prin ea se structureaz\u0103 universul, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 domeniile de cunoa\u0219tere \u0219i crea\u021bie nu s\u00eent deloc rupte \u00een intimitatea lor, ci dimpotriv\u0103, \u00een subsidiar, exist\u0103 o unitate. <\/p>\n
\n\u201dTrebuie s\u0103 v\u0103 \u00eentoarce\u021bi privirile (…) \u00een trinitatea neschimbat\u0103 \u0219i sacr\u0103, care este, prin excelen\u021b\u0103, esen\u021ba biruitoare, efervescent\u0103 \u0219i activ\u0103.\u201d C.f. B. Nicolescu, op. cit. p.236<\/p>\n
\n\t\u00cen domeniul lingvistic exist\u0103 palierul limbajului ca activitate creatoare – energeia – conform cu Eugen Coseriu, care distinge \u00eentre acesta \u0219i alte dou\u0103 falii: limbajul ca facultate intuitiv\u0103 – dynamis \u0219i limbajul ca produs al activita\u021bii de vorbire – ergon. <\/p>\n