{"id":11979,"date":"2017-10-24T07:50:19","date_gmt":"2017-10-24T05:50:19","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11979"},"modified":"2017-10-23T23:54:27","modified_gmt":"2017-10-23T21:54:27","slug":"michael-ondaatje-pacientul-englez","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11979","title":{"rendered":"Michael Ondaatje &#8211; &#8220;Pacientul englez&#8221;"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: green;\">(arena cultural\u0103: cartea &amp; filmul)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Alexandra Medaru<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Michael Ondaatje (n. 1943) \u0219i-a petrecut primii ani din via\u021b\u0103 \u00een Sri-Lanka, al\u0103turi de familia sa \u00een care se suprapun origini variate, incluz\u00e2ndu-le pe cele olandeze, singaleze, portugheze \u0219i tamile. \u00cen 1954, pleac\u0103 \u00een Anglia \u00eempreun\u0103 cu mama sa dup\u0103 divor\u021bul p\u0103rin\u021bilor. Mai t\u00e2rziu studiaz\u0103 literatura englez\u0103 la Toronto \u0219i Ontario, mut\u00e2ndu-se \u00een Canada \u00een 1970. Autorul a publicat treisprezece volume de poezie, parte din ele fiind de\u021bin\u0103toare ale unor premii literare de prestigiu, iar dragostea pentru cinematografie a experimentat-o \u00een filmele documentare. Totu\u0219i scriitorul s-a consacrat \u00een calitate de romancier pentru un stil literar ce \u201ese \u00eencheag\u0103 \u00een detaliu, din introspec\u021bie, din analiza atent\u0103 a epocilor din care personajele sale \u00ee\u0219i trag seva\u201d (M. Ondaatje, <em>Pacientul englez<\/em>, Ed. Univers, 2006). Printre cele mai cunoscute opere ale sale reg\u0103sim <em>\u00cen pielea unui leu <\/em>(1987)sau <em>Obsesia lui Anil <\/em>(2000).<!--more--><\/p>\n<p><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/4n0aDs.jpg?w=812&#038;ssl=1\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">Foto: <a href=\"http:\/\/www.flickr.com\/people\/28035080@N04\"><strong>Tulane Public Relations<\/strong><\/a> \u2013 <a href=\"https:\/\/commons.wikimedia.org\/wiki\/Flickr\"><strong>Flickr<\/strong><\/a>: <a href=\"http:\/\/flickr.com\/photos\/28035080@N04\/5123827833\"><strong>Michael Ondaatje<\/strong><\/a>, <a href=\"http:\/\/creativecommons.org\/licenses\/by\/2.0\"><strong>CC BY 2.0<\/strong><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Pacientul englez <\/em>(Ed. Univers, 2006) este un roman de dragoste a c\u0103rui ac\u021biune se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eenaintea \u0219i \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial (de unde semnifica\u021biile istorice). Opera este una postmodernist\u0103 ce preia figuri de stil caracteristice acestui curent. Pentru \u00eenceput trebuie f\u0103cut\u0103 o delimitare \u00eentre modernism \u0219i postmodernism. Modernismul ia na\u0219tere datorit\u0103 Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i se refer\u0103 la idei care pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii vechile tradi\u021bii. Postmodernismul are \u00een comun cu acesta \u00een principal tehnicile narative, iar elementele cheie pe care le \u00eent\u00e2lnim sunt intertextualitatea, con\u0219tiin\u021ba de sine, perspectivele multiple, metafic\u021biunea \u0219i fragmentarea, elemente pe care le reg\u0103sim \u0219i \u00een <em>Pacientul englez<\/em>. Dintre acestea, cel mai puternic element este fragmentarea deoarece ac\u021biunea nu este una liniar\u0103, firul narativ prezent fiind mereu \u00eentrerupt de cel trecut pentru ca apoi s\u0103 se revin\u0103 \u00een prezent \u0219i tot a\u0219a, iar astfel perspectiva narativ\u0103 se schimb\u0103 odat\u0103 cu secven\u021ba redat\u0103 de autor. Un al doilea element puternic este intertextualitatea care face referiri la opere antice cunoscute (o alt\u0103 caracteristic\u0103 a postmodernismului care se \u00eentoarce c\u0103tre valori trecute), precum <em>Istoriile<\/em> lui Herodot sau <em>Analele <\/em>lui Tacitus: \u201eMulte c\u0103r\u021bi \u00eencepeau cu un enun\u021b al autorului despre structura povestirii. Te afundai \u00een apele lor cu o v\u00e2slire t\u0103cut\u0103..\/<em>\u00cemi \u00eencep cronica de la vremea \u00een care Servius Galba a fost consul<\/em>.\/.<em>..Istoriile lui Tiberius, Caligula, Claudius \u0219i Nero, c\u00e2t timp s-au aflat la putere, au fost falsificate prin teroare, iar dup\u0103 moartea lor au fost rescrise cu \u00eennoit\u0103 ur\u0103.<\/em>\/A\u0219a \u0219i-a \u00eenceput Tacitus <em>Analele<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Romanul este unul al revel\u0103rilor. Astfel \u00een centrul ac\u021biunii se afl\u0103 o t\u00e2n\u0103r\u0103 asistent\u0103 canadian\u0103 (Hana), un genist Sikh (Kip), un ho\u021b devenit spion (Caravaggio) \u0219i un b\u0103rbat ars a c\u0103rui identitate este necunoscut\u0103. De fapt, aceast\u0103 identitate st\u0103 la baza pove\u0219tii, ea clarific\u00e2ndu-se pe m\u0103sur\u0103 ce pacientul englez, cum este el numit de t\u00e2n\u0103ra Hana, \u00ee\u0219i aminte\u0219te despre o aventur\u0103 amoroas\u0103 din de\u0219ertul nord-african. Dragostea \u0219i pasiunea se lupt\u0103 cu ororile r\u0103zboiului \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce identitatea pacientului englez este dezv\u0103luit\u0103 are loc \u0219i descoperirea identit\u0103\u021bilor spirituale ale celorlalte personaje \u00eentr-un mod subtil. Momentele rare de revelare lumineaz\u0103 pentru scurt timp un peisaj \u00eentunecat \u0219i melancolic, \u00eens\u0103 este un timp suficient pentru a reflecta mici adev\u0103ruri. Cu toate acestea, adev\u0103rul absolut nu este pe deplin cunoscut \u00een acest roman. Personajele se \u00eent\u00e2lnesc mereu \u00een \u00eentuneric \u0219i singura cale de a le cunoa\u0219te este prin ciocniri accidentale \u00een acele tenebre. Toate personajele sunt confruntate cu \u00eentreb\u0103ri legate de na\u021biune, limbaj \u0219i identitate, fiind unite de o stare de nelegitimitate dat\u0103 de fuga de identitatea patriarhal\u0103 \u0219i imperialist\u0103. Cei patru eroi \u2013 Hana, Caravaggio, Alm\u00e1sy \u0219i Kip \u2013\u00a0 au fiecare c\u00e2te o poveste de spus, acestea intersect\u00e2ndu-se f\u0103r\u0103 ca un motiv clar s\u0103 fie dat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Principala tem\u0103 abordat\u0103 se refer\u0103 la iubire. Avem de-a face cu o poveste de dragoste ce abia se \u00eenfirip\u0103, cea dintre Hana \u0219i Kip, dar \u0219i cu o dragoste adulter\u0103 \u00eentre Katharine Clifton \u0219i Alm\u00e1sy, petrecut\u0103 \u00eenainte de r\u0103zboi la Cairo c\u00e2nd cel c\u0103ruia i se spune pacientul englez f\u0103cea expedi\u021bii al\u0103turi de so\u021bul lui Katharine \u0219i un grup de al\u021bi c\u00e2\u021biva \u00een numele Societ\u0103\u021bii Regale de Geografie. Cele dou\u0103 pove\u0219ti pot fi descrise prin r\u00e2ndurile puse de Ondaatje pe h\u00e2rtie: \u201eExist\u0103 tr\u0103d\u0103ri \u00eentr-un r\u0103zboi care sunt m\u0103runte \u00een compara\u021bie cu tr\u0103d\u0103rile noastre umane pe timp de pace&#8230;\/ O poveste de iubire nu e despre cei care \u00ee\u0219i pierd inima, ci despre cei care g\u0103sesc acea fiin\u021b\u0103 \u00eentristat\u0103 pe care, c\u00e2nd o afli, trupul nu mai poate \u00een\u0219ela pe nimeni, nu mai are nici o masc\u0103 \u2013 nici \u00een\u021belepciunea somnului, nici ritualul fasoanelor sociale. Este o mistuire a sinelui \u0219i a trecutului\u201d<em>.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Personajele sunt variate. \u00cent\u00e2lnim un pacient englez, ars \u00een urma unui accident de avion, un personaj criptic care nu este dispus s\u0103 se auto-examineze \u0219i care este \u00eenrobit de regretul trecutului: \u201etotul la el era foarte englezesc, cu excep\u021bia faptului c\u0103 pielea \u00eei era ars\u0103 \u0219i neagr\u0103, una dintre acele fiin\u021be preistorice fosilizate \u00een mlastini, p\u0103strat\u0103 prin istorie, a\u0219ezat\u0103 \u00eenaintea ofi\u021berilor anchetatori\u201d. Ceilal\u021bi eroi par a tr\u0103i cumva prin el, folosindu-l pentru a \u00ee\u0219i vindeca propriile r\u0103ni, a\u0219a cum face Hana care se leag\u0103 de el pentru a pune cap\u0103t suferin\u021belor provocate de moartea tat\u0103lui ei. Kip este un genist de origine indian\u0103 care lucreaz\u0103 pentru britanici, acesta g\u0103sind un mentor \u00een Lordul Suffolk mort \u00een timpul unei explozii. David Caravaggio (o referin\u021b\u0103 la celebrul pictor de origine italian\u0103) este un ho\u021b ale c\u0103rui m\u00e2ini au fost amputate c\u00e2nd a fost arestat \u00een timpul r\u0103zboiului, \u0219i unul dintre ghizii Hanei, al\u0103turi de Alm\u00e1sy. Personajele secundare precum Katharine Clifton \u0219i so\u021bul acesteia, dar \u0219i Madox care \u00ee\u0219i ia via\u021ba sunt conturate suficient de puternic c\u00e2t s\u0103 dea profunzime pove\u0219tii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Titlul face referire la identit\u0103\u021bi ascunse, identit\u0103\u021bi care se pierd \u00eentr-o lume plin\u0103 de mistere, dar r\u0103v\u0103\u0219it\u0103 de r\u0103zboi. Practic \u00een acest roman, destinele personajelor sunt legate prin interconectarea dintre spiritul occidental \u0219i tainele de\u0219ertului arab, iar pacientul ars ar putea fi oricine, c\u0103ci r\u0103zboiul uit\u0103 cum te nume\u0219ti c\u00e2nd te afli pe un pat de spital.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Atmosfera este una \u00eenc\u0103rcat\u0103, stilul complex, iar romanul este recomandat a fi lecturat de cititori maturi, \u0219i mai ales de aceia pasiona\u021bi de istorie \u0219i cultur\u0103, romanul fiind plin de referin\u021be, printre acestea cele mai puternice sunt cele legate Herodot sau de Caravaggio despre care se spune: \u201eExist\u0103 un tablou de Caravaggio, pictat spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale. <em>David, cu capul lui Goliat<\/em>. \u00cen el, t\u00e2n\u0103rul lupt\u0103tor \u021bine \u00een m\u00e2na \u00eentins\u0103 capul lui Goliat, pustiu \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. Dar nu este aici adev\u0103rata triste\u021be a tabloului. Se presupune c\u0103 fa\u021ba lui David este un portret al lui Caravaggio \u00een tinere\u021be, iar capul lui Goliat un autoportret \u00eenc\u0103run\u021bit, a\u0219a cum ar\u0103ta el c\u00e2nd a pictat tabloul. Tinere\u021bea judec\u00e2nd b\u0103tr\u00e2ne\u021bea purtat\u0103 \u00een m\u00e2na \u00eentins\u0103. Judecarea propriei firi muritoare\u201d. <em>Pacientul englez <\/em>i-a adus lui Ondaatje celebritatea, <em>Booker Prize<\/em> \u0219i <em>Governor General&#8217;s Award<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/q74LfD.jpg?w=812&#038;ssl=1\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen 1996, romanul <em>Pacientul englez <\/em>a cunoscut relansarea mondial\u0103 fiind ecranizat de Anthony Minghella \u0219i ob\u021bin\u00e2nd nou\u0103 Premii Oscar, Ondaatje devenind unul dintre cei mai citi\u021bi scriitori contemporani.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Acest film poetic \u0219i evocator inspirat de romanul lui Michael Ondaatje urm\u0103re\u0219te o poveste al c\u0103rei mister este rezolvat pies\u0103 de puzzle cu pies\u0103 de puzzle doar pentru a aduce la lumin\u0103 o poveste de dragoste damnat\u0103. Este un film ce poate fi urm\u0103rit de dou\u0103 ori, odat\u0103 pentru mister \u0219i a doua oar\u0103 pentru r\u0103spunsuri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Scena care deschide filmul este aceea a unui avion care zboar\u0103 deasupra de\u0219ertului cu doi pasageri, acesta fiind dobor\u00e2t de c\u0103tre germani. De-a lungul peliculei vom afla cine erau ace\u0219ti pasageri, de ce se aflau \u00een avion \u0219i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eenainte \u0219i dup\u0103 ce avionul este dobor\u00e2t. Povestea este spus\u0103 cu ajutorul unui bog\u0103\u021bii vizuale, accentul fiind pus pe aten\u021bia unor fragmente de amintiri care evoc\u0103 sentimente puternice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Firul narativ prezent se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een Italia, \u00een timpul ultimelor zile ale celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Pacientul englez (Ralph Fiennes), un b\u0103rbat ars pe toat\u0103 suprafa\u021ba corpului, face parte dintr-un convoi spitalicesc. C\u00e2nd acesta este prea bolnav pentru a fi transportat, o asistent\u0103 pe nume Hana (Juliette Binoche) se ofer\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu acesta \u00eentre ruinele unei vechi m\u00e2n\u0103stiri. Aici li se al\u0103tur\u0103 doi geni\u0219ti \u0219i un vizitator misterios pe nume Caravaggio (jucat de Willem Dafoe).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Hana va avea grij\u0103 cu tandre\u021be de pacient, poate pentru c\u0103 \u00eei aminte\u0219te de al\u021bi b\u0103rba\u021bi pe care i-a iubit \u0219i care au murit, dup\u0103 cum ea \u00eens\u0103\u0219i m\u0103rturise\u0219te. \u201eOricine m\u0103 iube\u0219te \u2013 sau se apropie de mine \u2013 moare\u201d, spune ea referindu-se la posibilitatea de a intra \u00eentr-o rela\u021bie cu unul dintre geni\u0219ti. Spre deosebire de aceasta, Caravaggio este mai cinic \u0219i nu crede c\u0103 pacientul \u0219i-a pierdut memoria: \u201e\u00centreab\u0103\u2013\u021bi sf\u00e2ntul pe cine a ucis\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Treptat povestea pacientului este asamblat\u0103 pies\u0103 cu pies\u0103, \u00een timp ce asistenta \u00eel \u00eengrije\u0219te, uneori s\u0103rut\u00e2ndu-l, sp\u0103l\u00e2ndu-l sau \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i vindece r\u0103nile. Sunt scene cu mare impact emo\u021bional la care se adaug\u0103 momente c\u00e2nd Hana joac\u0103 \u0219otronul singur\u0103 sau c\u00e2nd aceasta c\u00e2nt\u0103 la pian \u0219i este surprins\u0103 de genistul Sikh.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Jocul actoricesc este de calitate ridicat\u0103, ajut\u00e2ndu-ne s\u0103 asambl\u0103m povestea. Binoche este o femeie a c\u0103rei inim\u0103 a fost zdrobit\u0103 de r\u0103zboi \u0219i care are grij\u0103 de bolnavi pentru a uita propriile sale necazuri. Fiennes face un rol dual, juc\u00e2nd un om care ascunde c\u00e2t de mult poate, la \u00eenceput deoarece aceasta este natura sa, apoi pentru c\u0103 r\u0103nile \u00eel constr\u00e2ng. Iar Thomas (\u00een rolul lui Katharine) este una dintre femeile britanice energice care se potrivesc perfect \u00eentr-o furtun\u0103 de nisip \u0219i care sunt f\u0103cute din curaj \u0219i o\u021bel. Personajul jucat de Dafoe este mult mai \u00eentunecos, ascunz\u00e2nd mult\u0103 furie, iar Andrews tr\u0103ie\u0219te cel mai aproape de moarte (\u00een calitate de genist) \u0219i pare cel mai recunosc\u0103tor pentru via\u021ba sa.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Romanul lui Ondaatje a fost extrem de \u00eendr\u0103git de-a lungul timpului, iar parte din cititori s-ar putea s\u0103 fie dezam\u0103gi\u021bi c\u0103 personajul jucat de Andrews n-a fost scos \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 povestea de dragoste dintre el \u0219i Binoche nu ofer\u0103 o balan\u021b\u0103 pentru aceea sortit\u0103 damn\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 romanul este un adev\u0103rat labirint, Anthony Minghella a g\u0103sit calea de a transmite vizual \u00eentreg mesajul operei lui Michael Ondaatje, iar acest lucru a fost remarcat de critici din lumea \u00eentreag\u0103, pelicula fiind premiat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>nou\u0103 Premii Oscar din dou\u0103sprezece nominaliz\u0103ri;<\/li>\n<li>dou\u0103 Globuri de Aur din \u0219apte nominaliz\u0103ri;<\/li>\n<li>\u0219ase Premii BAFTA din treisprezece nominaliz\u0103ri.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><strong>ALEXANDRA MEDARU<\/strong><\/em><em> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare, \u00een prezent fiind copywriter. S-a implicat, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia. A debutat \u00een 2013 cu textul <\/em><a href=\"http:\/\/www.revistadepovestiri.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/REVdePOV_nr10suplimentLGBT.pdf\"><strong>\u201eP\u0103catul\u201d<\/strong><\/a><em> (\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul <\/em><a href=\"http:\/\/www.letsgetinspired.ro\/mapa-concurent\/?id=617c80c2\"><strong>\u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/strong><\/a><em>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&amp;F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. \u00cen 2015, nuvela dark fantasy <\/em><a href=\"http:\/\/argosmagazine.com\/?p=1436\"><strong>\u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/strong><\/a><em> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). \u00cen 2016, Alexandra Medaru a publicat proza scurt\u0103 <\/em><a href=\"http:\/\/revistadesuspans.ro\/proza\/povestiri\/intalnire-cu-un-barbat-un-sartir\/\"><strong>\u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/strong><\/a><em> (Revista de suspans, nr. 25). C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, se lanseaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica <\/em><a href=\"http:\/\/egophobia.ro\/?cat=1214\"><strong>\u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/strong><\/a><em> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de Oliviu Cr\u00e2znic prezentarea public\u0103 FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME<\/em><em>\u0218<\/em><em> LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea <\/em><a href=\"http:\/\/www.puterea24.ro\/timp_liber\/lectura-de-weekend-fiintele-noptii-din-urma-152515.html\"><strong>\u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/strong><\/a><em> (<\/em><em>space frontier<\/em><em>) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea, iar \u00een acela\u0219i an parte din articolele sale critice au fost preluate de <\/em><a href=\"http:\/\/selectnews.ro\/\"><strong>Select News<\/strong><\/a><em>. De cur\u00e2nd, conduce o nou\u0103 rubric\u0103 literar\u0103 \u00een revista cultural\u0103 EgoPHobia, intitulat\u0103 \u201eLecturi potrivite\/recomandate de Alexandra\u201d. Blog personal: Taramuridenicaieri.ro<\/em><em>.<\/em><\/p>\n<h2 style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/nc2lHe.jpg?resize=320%2C427&#038;ssl=1\" width=\"320\" height=\"427\" \/><\/em><\/h2>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(arena cultural\u0103: cartea &amp; filmul) de Alexandra Medaru Michael Ondaatje (n. 1943) \u0219i-a petrecut primii ani din via\u021b\u0103 \u00een Sri-Lanka, al\u0103turi de familia sa \u00een care se suprapun origini variate, incluz\u00e2ndu-le pe cele olandeze, singaleze, portugheze \u0219i tamile. \u00cen 1954, pleac\u0103 \u00een Anglia \u00eempreun\u0103 cu mama sa dup\u0103 divor\u021bul p\u0103rin\u021bilor. Mai t\u00e2rziu studiaz\u0103 literatura englez\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1297],"tags":[1216,1215,1113,1299],"class_list":["post-11979","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-52","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-52"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-37d","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11979","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11979"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11979\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11980,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11979\/revisions\/11980"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11979"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11979"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11979"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}