{"id":11988,"date":"2017-11-01T11:00:29","date_gmt":"2017-11-01T09:00:29","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=11988"},"modified":"2017-11-01T01:02:22","modified_gmt":"2017-10-31T23:02:22","slug":"cannibals-r-us-implicatii-socio-politice-ale-canibalismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=11988","title":{"rendered":"Cannibals \u2018R\u2019 Us: Implica\u021bii socio-politice ale canibalismului"},"content":{"rendered":"

\u00a0de Alexandru Iona\u0219cu
\n<\/strong><\/p>\n

Antropofagia sau termenul obi\u0219nuit \u2013 canibalismul \u2013 este o imagine a alterit\u0103\u021bii, iar cel care consum\u0103 p\u0103r\u021bi din corpul uman cunoa\u0219te, conform lui C\u0103t\u0103lin Avramescu, un anumit tip de libertate. At\u00e2t o subminare a autorit\u0103\u021bii socio-politice, c\u00e2t \u0219i conturarea unei lumi inversate: morala, legisla\u021bia, familia, cultura sau religia sunt \u00eempinse la limit\u0103 sau anulate \u2013 cazul preceptelor religioase. Studiul s\u0103u, Filozoful crud. O istorie intelectual\u0103 a canibalismului<\/em>, este primul din cultura noastr\u0103 care prezint\u0103 canibalismul din perspectiv\u0103 filosofic\u0103 . Prezent \u00een cultura contemporan\u0103 prin intermediul literaturii de consum \u0219i a nenum\u0103rate filme axate pe un senza\u021bionalism parc\u0103 menit s\u0103 agreseze obi\u0219nuin\u021bele, corpul uman intrat \u00een regimul gastronomiei atest\u0103 obsesia noastr\u0103 pentru transgresarea interdic\u021biilor civiliza\u021bionale. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu sunt \u0219i excep\u021bii: canibalismul nu este doar un motiv de senza\u021bionalism horror (ca \u00een Cannibal Holocaust, <\/em>controversatul film regizat de Ruggero Deodato), ci \u0219i de satir\u0103, un notabil exemplu fiind lungmetrajul Cannibal! The Musical <\/em>(1993), un musical care satirizeaz\u0103 antropofagia ca supravie\u021buire, cum doar Matt Stone \u0219i Trey Parker, creatorii South Park,<\/em> puteau imagina. La fel, parodia The Silence of the Hams <\/em>(1994)<\/em> ia \u00een der\u00e2dere incarnarea contemporan\u0103 a canibalului, anume figura criminalului \u00een serie canibal, Hannibal Lecter. \u00a0<\/em>\u00a0\u00a0<\/p>\n

Leg\u0103tura dintre canibalism \u0219i prezen\u021ba tulbur\u0103toare a celuilalt se poate observa \u0219i \u00een etimologie: sursa termenului nu provine din spa\u021biul Vechiului Continent, ci se reg\u0103se\u0219te ,,\u00een cuv\u00e2ntul cariba<\/em> (\u00eendr\u0103zne\u021b), apelativ pe care indienii Arawak \u00eel foloseau pentru a se desemna pe ei \u00een\u0219i\u0219i.\u2019\u2019[1]<\/a> \u00a0De altfel, descoperirile geografice din secolele XVI-XVII produc proliferarea referin\u021belor la oameni \u0219i culturi antropofage, care se adaug\u0103 unor men\u021biuni din antichitatea greco-latin\u0103, precum sci\u021bii consumatori de s\u00e2ngele du\u0219manilor din Istoriile<\/em> lui Herodot, produ\u0219i tot pe logica alterit\u0103\u021bii \u2013 anormalul se g\u0103se\u0219te la marginile lumii cunoscute de greci, deci \u00een afara civiliza\u021biei. \u00cens\u0103 descoperirea \u0219i explorarea emisferei vestice insereaz\u0103 canibalul \u00eentr-un gen specific de relatare numit de C\u0103t\u0103lin Avramescu ,,literatura geografic\u0103\u2019\u2019. Aceast\u0103 literatur\u0103 extinde opozi\u021bia cultural\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een punctul ireductibilului civiliza\u021bional. Iar exemplele din cartea lui C\u0103t\u0103lin Avramescu sunt gr\u0103itoare: \u00een Istoria general\u0103 a Spaniei<\/em>, iezuitul Juan de Mariana \u00eei prezint\u0103 pe indienii americani ocup\u00e2ndu-se nu doar cu consumul de carne uman\u0103, dar \u0219i cu sacrificiile umane, practic\u00e2nd poligamia sau homosexualitatea \u0219i ignor\u00e2nd vestimenta\u021bia. \u00cen alte asemenea relat\u0103ri, opozi\u021biilor sexuale \u0219i alimentare li se adaug\u0103 \u0219i religia, indigenii americani necunosc\u00e2nd divinitatea monoteist\u0103[2]<\/a>. Leg\u0103turile dintre religie \u0219i antropofagie au o istorie lung\u0103 \u0219i complex\u0103, eu limit\u00e2ndu-m\u0103 la extremele acestei conexiuni.<\/p>\n

Primele contacte cu comunit\u0103\u021bile \u0219i civiliza\u021biile din Lumea Nou\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe terenul \u00eenc\u0103lc\u0103rii tabuurilor morale \u0219i a poruncilor cre\u0219tine \u0219i ace\u0219ti indigeni sunt considera\u021bi adep\u021bi ai diavolului, deci plasa\u021bi \u00een cadrul cre\u0219tinismului, \u00eens\u0103 de partea r\u0103ului existen\u021bial. Sau sunt exclu\u0219i cu totul din cadrul religios \u0219i considera\u021bi atei, iar exemplul oferit de C\u0103t\u0103lin Avramescu \u00eel vizeaz\u0103 pe \u00eensu\u0219i descoperitorul Americii: dac\u0103 la \u00eenceput Columb crede c\u0103 locuitorii lumii recent descoperite pot fi converti\u021bi, ulterior ajunge la concluzia c\u0103 indienii nu au nicio religie. \u00ce\u0219i bazeaz\u0103 observa\u021bia pe faptul c\u0103 ,, nu a observat pe niciunul dintre indienii pe care i-a luat prizonieri spun\u00e2nd vreo rug\u0103ciune.\u2019\u2019[3]<\/a>\u00cen optica alterit\u0103\u021bii, antropofagia aduce cu sine ateismul, cei de pe continentul descoperit la sf\u00e2r\u0219itul secolului XV nu au niciun fel de no\u021biune religioas\u0103 \u0219i sunt cu totul ignoran\u021bi \u00een privin\u021ba transcenden\u021bei cre\u0219tine. Cu toate acestea, c\u00e2nd cre\u0219tinismul este puternic contestat \u00een secolul XVIII, canibalii sunt prelua\u021bi \u00een argumentele unor filosofi atei precum baronul D\u2019Holbach \u0219i identifica\u021bi cu relele rezult\u00e2nd din religie: zeii cer sacrificii umane, cel cre\u0219tin nu face not\u0103 discordant\u0103, puterea\/autoritatea entit\u0103\u021bilor divine duc inevitabil la abuzuri \u0219i suferin\u021be pentru oameni. \u00cens\u0103 pentru ca specula\u021biile \u00een privin\u021ba credin\u021bei indigenilor s\u0103 fie posibile, \u00eent\u00e2i trebuie abordat\u0103 problema originii lor. Evident, abordarea cea mai potrivit\u0103 este tot apelul la propriul univers cultural, \u00een acest caz sursele biblice \u0219i antice. Dar apare o problem\u0103: niciuna din cele dou\u0103 surse nu men\u021bioneaz\u0103 aceste popoare. Cartea lui C\u0103t\u0103lin Avramescu prezint\u0103 cum erudi\u021bii secolelor XVI-XVIII rezolv\u0103 aceast\u0103 dilem\u0103 spinoas\u0103. Indigenii americani pot fi urma\u0219i ai sci\u021bilor, \u00een condi\u021biile \u00een care cei din urm\u0103 sunt men\u021biona\u021bi de Herodot ca fiind antropofagi, dar la fel de bine pot proveni din alte zone din Europa, compara\u021bia respect\u00e2nd imaginea barbarilor din textele antice.[4]<\/a> \u00cen cazul unor comunit\u0103\u021bi dezvoltate precum inca\u0219ii, un autor precum Garcilaso de la Vega, \u00een Istoria regilor Inca din Peru<\/em> (1608) opteaz\u0103 pentru o periodizare ascendent\u0103: prima epoc\u0103 a fost ,,primitiv\u0103 \u0219i s\u0103lbatic\u0103\u2019\u2019 \u0219i este urmat\u0103 de o epoc\u0103 a ,,regilor civilizatori Inca\u2019\u2019. Ordinea civilizat\u0103 a inca\u0219ilor este ,,perfect\u0103, ra\u021bional\u0103 \u0219i frugal\u0103\u2026\u2019\u2019, astfel rezult\u0103 o nou\u0103 caracteristic\u0103 a antropofagiei, anume excesul, care nu poate fi dec\u00e2t ira\u021bional.<\/p>\n

\u00cen studiul lui C\u0103t\u0103lin Avramescu, canibalismul este prezentat \u00een cadrul considera\u021biilor filosofice \u0219i juridice, care ofer\u0103 o serie de paradoxuri etice \u0219i creioneaz\u0103 limitele dreptului natural. Interpret\u0103rile dreptului natural \u0219i influen\u021ba legisla\u021biei civice ofer\u0103 exemple interesante. \u00a0Dac\u0103 \u00een secolul XVIII, marinarii victime ale unui naufragiu sunt acuza\u021bi de crim\u0103 \u0219i canibalism sunt amnistia\u021bi, \u00een secolul urm\u0103tor vor fi condamna\u021bi la sp\u00e2nzur\u0103toare. Ambele sunt cazuri \u00een care acuza\u021bia de homicid este urmat\u0103 de cea de canibalism, dar deciziile judec\u0103tore\u0219ti sunt radical diferite. Motivul? Autoritatea legal\u0103 \u00ee\u0219i extinde jurisdic\u021bia asupra m\u0103rilor \u0219i legea natural\u0103 \u2013 care ia \u00een considerare instinctul autoconserv\u0103rii \u2013 cedeaz\u0103 locul legilor civile, care interzic asasinatul, chiar sub necesitatea foametei. Naufragiul \u0219i necesitatea canibalismului pentru supravie\u021buire aduc \u00een prim-plan un sistem al loteriei, \u00een care tragerea la sor\u021bi decide cine va fi sacrificat pentru supravie\u021buirea celorlal\u021bi. O asemenea loterie implic\u0103 o democra\u021bie \u00een fa\u021ba mor\u021bii \u2013 hazardul nu cru\u021b\u0103 pe nimeni \u2013 \u0219i un contract \u00eentre p\u0103r\u021bile care sunt de acord cu acest expedient sub presiunea necesit\u0103\u021bii: ,,Dispera\u021bii din \u0219alup\u0103 care \u00ee\u0219i joac\u0103 la sor\u021bi supravie\u021buirea formeaz\u0103 un gen de asocia\u021bie care are \u00een comun cu democra\u021bia contractualist\u0103 nu numai forma. Analiza asocia\u021biei lor descoper\u0103 acelea\u0219i elemente ca analiza genezei societ\u0103\u021bii politice: o egalitate primitiv\u0103, dreptul de conservare a propriei fiin\u021be, acela de a executa legea natural\u0103 \u0219i transferul acestor drepturi pe baz\u0103 de consim\u021b\u0103m\u00e2nt. \u0218alupa cu naufragia\u021bi este, \u00een dreptul natural, un model al corpului politic.\u2019\u2019[5]<\/a> Primele referin\u021be la tragerea la sor\u021bi \u0219i canibalism se g\u0103sesc la Herodot \u0219i pun \u00een eviden\u021b\u0103 cum antropofagia poate eroda autoritatea conduc\u0103torului: lipsi\u021bi de provizii, solda\u021bii decid canibalizarea unui om din zece prin tragerea la sor\u021bi, moment \u00een care Cambyses pune cap\u0103t expedi\u021biei pentru a nu pierde controlul asupra oastei sale.<\/p>\n

Cartea lui C\u0103t\u0103lin Avramescu prezint\u0103 o istorie a canibalismului \u00een trei stadii, ,,parte istorice \u0219i parte conceptuale\u2019\u2019. \u00cen primul stadiu, canibalul apar\u021bine dreptului natural, \u00een cel de-al doilea este supus unui ping pong conceptual \u00eentre teologie \u0219i filosofie, iar \u00een cel de-al treilea stadiu este ,,o creatur\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor \u0219i educa\u021biei\u2019\u2019. Adic\u0103 stadiul lui Hannibal Lecter \u0219i al variantelor parodice care \u00eel \u00eenso\u021besc. Dac\u0103 pentru C\u0103t\u0103lin Avramescu canibalul stimuleaz\u0103 specula\u021biile filosofice \u0219i for\u021beaz\u0103 grani\u021bele norm\u0103rii juridice, dispari\u021bia acestei teme filosofice l\u0103s\u00e2ndu-ne cu o imagina\u021bie mai s\u0103rac\u0103, pentru Claude L\u00e9vy-Strauss canibali suntem cu to\u021bii. \u00cen articolul din octombrie 1993, To\u021bi suntem ni\u0219te canibali, <\/em>antropologul men\u021bioneaz\u0103 situa\u021bia bizar\u0103 a unei maladii neurodegenerative fatale asociat\u0103 cu un presupus canibalism al unei popula\u021bii din Papua Noua Guinee. Cum categoriile cele mai afectate erau femeile \u0219i copiii \u2013 prin practicarea endocanibalismului, anume consumarea materiei cerebrale a celor deceda\u021bi \u2013, efectele sociologice ale bolii erau reducerea poligamiei \u0219i o mai mare libertate pentru femei \u00een alegerea unui partener. Dar antropofagia postmortem nu se reduce la arealul Oceaniei, C\u0103t\u0103lin Avramescu detaliind cum canibalismul se intersecteaz\u0103 cu riturile funebre (de fapt le substituie) \u0219i pune la \u00eendoial\u0103 no\u021biunea \u00eenvierii trupului. \u00cen acela\u0219i timp ridic\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 o asemenea dispunere de trupul celui mort este sau nu o dovad\u0103 de pietate, \u00een condi\u021biile \u00een care un ,,discurs filozofic cu privire la obiceiurile mortuare\u2019\u2019 sub\u00eentinde Antichitatea \u0219i alteritatea explor\u0103rilor geografice din secolele XVII-XVIII. Logica celor presupu\u0219i a-\u0219i consuma \u2013 sau a le folosi craniile pe post de vesel\u0103 \u2013 apropia\u021bii este c\u0103 no\u021biuni de bine \u0219i r\u0103u, p\u0103cat cre\u0219tin sau simplul dezgust nu au niciun sens \u00een fa\u021ba tradi\u021biei \u0219i a opiniilor locului. Mai simplu spus, mor\u021bii sunt canibaliza\u021bi \u0219i nu \u00eengropa\u021bi pentru ,,o folosin\u021b\u0103 mai bun\u0103\u2019\u2019. Altfel spus, canibalul este un simbol al relativismului.<\/p>\n

Similitudinile cu maladia Creutzfeldt-Jacob aduc \u00een discu\u021bie extinderea tipologiei, care cuprinde nu doar scopuri ritual-magice, specifice societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale, ci \u0219i medicale. \u00cen societ\u0103\u021bile moderne, transplantul de organe poate fi considerat o form\u0103 de canibalism medical. Dar dac\u0103 varietatea formelor pulverizeaz\u0103 defini\u021biile canibalismului, singura categorie obiectiv\u0103 este cea ,,etnocentric\u0103\u2019\u2019, presupun\u00e2nd existen\u021ba fenomenului doar din perspectiva ,,aprecierii societ\u0103\u021bilor care \u00eel proscriu.\u2019\u2019 La fel cum practica poate fi negat\u0103, consider\u00e2ndu-se o inven\u021bie destinat\u0103 inferioriz\u0103rii unor culturi \u0219i\/sau comunit\u0103\u021bi \u00een scopul de-a \u00eent\u0103ri logica maniheist\u0103 s\u0103lbatici vs. civiliza\u021bi. Oricum ar fi privit fenomenul, pentru Claude L\u00e9vy-Strauss formele \u0219i aplica\u021biile canibalismului \u00eel plaseaz\u0103 \u00een toate societ\u0103\u021bile umane.<\/p>\n

Revenind la studiul lui C\u0103t\u0103lin Avramescu, un punct controversat \u00eel reprezint\u0103 compara\u021bia socialismului de \u00eenceputul secolului XIX cu comunit\u0103\u021bile de canibali din Lumea Nou\u0103. \u00cen opozi\u021bie cu societatea european\u0103 stratificat\u0103, c\u0103l\u0103torii europeni observau c\u0103 indigenii din Americi tr\u0103iesc ,,\u00eentr-o stare de libertate \u0219i egalitate f\u0103r\u0103 nici un echivalent \u00een Europa.\u2019\u2019 Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 indigenii nu cunosc proprietatea privat\u0103, nici monogamia \u0219i lipsa autorit\u0103\u021bii \u00eei marcheaz\u0103 ca pe o lume lipsit\u0103 de religie. Lipsa familiei se concretizeaz\u0103 \u00een ginecocentrism, exemplul autorului viz\u00e2nd un episod mai pu\u021bin cunoscut al expedi\u021biilor geografice: \u00een prima c\u0103l\u0103torie, Columb descoper\u0103 o insul\u0103 locuit\u0103 de femei, un fel de amazoane din Lumea Nou\u0103, care ,,tr\u0103iesc separat de b\u0103rba\u021bi, limit\u00e2ndu-se la vizite pe furi\u0219, noaptea.\u2019\u2019 Momentul apare mai detaliat \u00een cartea Adrianei Babe\u021bi, Amazoanele. O poveste. <\/em>Columb afl\u0103 despre insula locuit\u0103 de femei prin intermediul b\u0103\u0219tina\u0219ilor, iar aceast\u0103 societate feminin\u0103 este militarizat\u0103 \u0219i se ocup\u0103 cu comer\u021bul. Din acest punct, \u00een secolul XVI societ\u0103\u021bile de femei r\u0103zboinice sunt o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 \u00een relat\u0103rile exploratorilor spanioli cu privire la America de Sud, exemplu de proiec\u021bie cultural\u0103: conchistadorii spanioli \u0219i portughezi aduc cu ei miturile grece\u0219ti referitoare la amazoane, iar aceste mituri au fuzionat, \u00een Americi, cu legende autohtone.[6]<\/a>\u00a0 Trebuie men\u0163ionat c\u0103 studiul exhaustiv al Adrianei Babe\u0163i prezint\u0103 dou\u0103 cazuri de androfagie. \u00cen Pentesileea, <\/em>piesa lui Heinrich von Kleist din 1808, regina amazoanelor mu\u015fc\u0103 din Ahile r\u0103nit, gest sexual aflat \u00een zodia eros-thanatos, dorin\u0163\u0103 de posesie \u00eempins\u0103 \u00een canibalism, urmat\u0103 de ,,abisurile nebune\u015fti \u00een care o atrage moartea.\u2019\u2019[7]<\/a> Cel de-al doilea exemplu se nume\u015fte Capillaria<\/em>, microromanul satiristului maghiar Karinthy Frigyes. O satir\u0103 inspirat\u0103 de Gulliver\u2019s Travels, <\/em>prezent\u00e2nd o lume condus\u0103 de femei masive \u2013 oihale \u2013 care devoreaz\u0103 creierii unor fiin\u0163e monstruoase \u015fi subdezvoltate \u2013 buloki, sau b\u0103rba\u0163i prin\u015fi motivul literar al lumii inversate.<\/p>\n

Descrierile comunit\u0103\u021bilor antropofage sunt preluate \u00eentr-o serie de texte radicale din secolul XVIII, \u00een care se propune via\u021ba egalitar\u0103 \u0219i desfiin\u021barea propriet\u0103\u021bii private. Baronul de Lahontan redacteaz\u0103 un dialog dintre un huron \u0219i un european \u0219i societatea european\u0103 iese \u00een dezavantaj, iar Diderot \u00eei prezint\u0103 pe locuitorii din Pacific complet ignoran\u021bi \u00een privin\u021ba rigorilor monogamiei, stratific\u0103rilor \u0219i posesiunii de resurse. Lumea inversat\u0103 produce mitul s\u0103lbaticului bun (,,agentul ideali\u0219tilor \u0219i radicalilor Luminilor \u00eentr-un proiect universal de reform\u0103 moral\u0103\u2019\u2019) \u0219i antropologia rousseauist\u0103 a lumii civilizate ca adev\u0103rata depozitar\u0103 de violen\u021b\u0103 \u0219i via\u021b\u0103 inautentic\u0103. Revolu\u021bia Francez\u0103 exacerbeaz\u0103 proiectele egalitariste, Restif de la Bretonne propun\u00e2nd un sistem de bordeluri pentru gratificarea sexual\u0103 a tuturor, falansterele fourieriste sexualitatea fiind, de asemenea, ne\u00eengr\u0103dit\u0103.<\/p>\n

Presupu\u00e2nd c\u0103 no\u021biunile de egalitarism&libertate total\u0103 sunt informate de ,,experien\u021ba societ\u0103\u021bilor extraeuropene\u2019\u2019 \u0219i libertatea naturii, spre deosebire de libertatea civil\u0103, anuleaz\u0103 individul, exist\u0103 o contradic\u021bie ireductibil\u0103 \u00eentre receptarea acestor societ\u0103\u021bi extraeuropene prin optica alterit\u0103\u021bii \u0219i realit\u0103\u021bile industrializ\u0103rii din Europa secolului XIX. Un exemplu relevant este textul lui Paul Lafargue \u2013 Le droit \u00e1 la paresse.<\/em> \u00cen lupta \u00eempotriva aristocra\u021biei&clerului, burghezia \u00een ascensiune a apelat la ateism \u0219i libertate de g\u00e2ndire, la fel cum \u00een secolele XV-XVI se folosea de tradi\u021biile carnavale\u0219ti \u0219i senzualitate prezente \u00een opera lui Fran\u00e7ois Rabelais. O dat\u0103 cu industrializarea, burghezia se aliaz\u0103 cu biseric\u0103 \u0219i disemineaz\u0103 o abstinen\u021b\u0103 a muncii impus\u0103 muncitorilor, reduc\u00e2ndu-le nevoile la minim prin programul de lucru extrem \u0219i inuman (\u00een atelierele din Alsacia, numite de Lafargue ,,case de corec\u021bie ideale\u2019\u2019, programul de lucru ajungea la 14 ore \u0219i nici copiii sub doisprezece ani nu erau scuti\u021bi). Etica este sinonim\u0103 cu produc\u021bia. Pentru Lafargue (nu Lasalle, a\u0219a cum apare \u00een cartea lui C\u0103t\u0103lin Avramescu), emanciparea este dat\u0103 de tehnologie: ma\u0219inile vor prelua cea mai mare parte a muncii, iar muncitorii \u00ee\u0219i vor putea cultiva pasiunile \u0219i creativitatea[8]<\/a>.<\/p>\n

Dezavuate de Marx, al c\u0103rui ginere era, ideile lui Lafargue despre lene ca atitudine revolu\u021bionar\u0103 \u0219i emanciparea de munc\u0103 drept condi\u021bie pentru realizarea deplin\u0103 a poten\u021bialit\u0103\u021bilor individuale vor fi preluate de tradi\u021biile socialismului libertar. Conform lui Sven L\u00fctticken, Dreptul la lene<\/em> al lui Paul Lafargue este punctul de plecare al unor manifeste anti-munc\u0103 precum Work is a Crime<\/em>, un pamflet al lui Herman Schuurman (membru al unui grup grup anarhist din Olanda anilor \u201920) \u0219i grafitti-ul Ne travaillez jamais <\/em>al lui Guy Debord. Ruptura, \u00een ambele cazuri \u2013 Schuurman&Debord \u2013, \u00eenseamn\u0103 respingerea at\u00e2t a muncii salariate din capitalism, c\u00e2t \u0219i a obsesiei cu munca&produc\u021bia din <\/em>\u021b\u0103rile comuniste<\/em>, dar \u0219i al reformismului social-democrat&sindicalist.<\/em>[9]<\/a> \u00a0Dar nu doar un clivaj \u00een dou\u0103 ideologii. De\u0219i respingerea muncii \u00ee\u0219i trage resursele, pentru Lafargue, din imaginea inocen\u021bei&vigorii fizice a\u00a0 locuitorilor din Oceania (de asemenea, necorup\u021bi de etica muncii ca izb\u0103vire promovat\u0103 de misionarii cre\u0219tini), din num\u0103rul mare de s\u0103rb\u0103tori&tradi\u021bii religioase existente \u00een Evul Mediu \u0219i reduse gradual pe m\u0103sur\u0103 ce burghezia se extinde, ca \u0219i din interdic\u021biile puse de Platon sau Aristotel asupra muncii, atitudinea anti-munc\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 relevan\u021ba, \u00een contextul \u00een care cerin\u021bele neoliberale de performan\u021b\u0103&eficien\u021b\u0103 amenin\u021b\u0103 s\u0103 acapareze toate zonele experien\u021bei personale. Lenea, somnul \u0219i procrastinarea \u00eenseamn\u0103 ie\u0219irea din ,,organismul gigantesc de fier\u2019\u2019(ca s\u0103 folosim o expresie din Dreptul la lene <\/em>al lui Paul Lafargue) al societ\u0103\u021bii consumeriste \u0219i (re)construc\u021bia individualit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Ie\u0219irea din scena istoriei a dreptului natural \u0219i apari\u021bia statului na\u021bional cu aparatul birocratic, dreptul civil \u0219i e\u0219afodaj ideologic semnaleaz\u0103 \u00eempingerea canibalului \u00een spa\u021biul literar, marchizul de Sade fiind cel care \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un ,,criminal dezaxat\u2019\u2019. \u00cen Juliette sau prosperitatea viciului, <\/em>personajul Minski se hr\u0103ne\u0219te exclusiv cu carne uman\u0103, are tr\u0103s\u0103turile unui c\u0103pc\u0103un medieval \u0219i crede c\u0103 doar canibalismul total \u00eei spore\u0219te poten\u021ba sexual\u0103 \u2013 mai precis, cantitatea seminal\u0103 \u0219i for\u021ba ejacul\u0103rii. Cum este cazul literaturii sadiene, ororile sunt dublate de o filosofie relativist\u0103, acceptabilul \u0219i repulsivul sunt doar detalii conven\u021bionale, antropofagia semnific\u0103 o fa\u021bet\u0103 a sexualit\u0103\u021bii exacerbate \u015fi canibalul define\u015fte individual psihopat. Dispari\u021bia canibalului din argumentarea filosofic\u0103 anun\u0163\u0103 statul na\u0163ional tentacular, ,,noul agent al cruzimii absolute.\u2019\u2019<\/p>\n

\n

#<\/p>\n

Referin\u021be:<\/p>\n

    \n
  1. Adriana Babe\u021bi, O poveste, <\/em>Bucure\u0219ti, Editura Polirom, 2013.<\/li>\n
  2. C\u0103t\u0103lin Avramescu, Filozoful crud. O istorie intelectual\u0103 a canibalismului<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Trei, 2016<\/li>\n
  3. Claude L\u00e9vy-Strauss, To\u021bi s\u00eentem<\/em> ni\u0219te canibali<\/em>, Bucure\u0219ti, Polirom, 2014.<\/li>\n
  4. https:\/\/www.marxists.org\/romana\/lafargue\/1880\/lene.htm<\/li>\n
  5. http:\/\/moussemagazine.it\/sven-luetticken-refusal-2014\/<\/li>\n<\/ol>\n

    #<\/p>\n

    Note<\/p>\n

    [1]<\/a> C\u0103t\u0103lin Avramescu, Filozoful crud. O istorie intelectual\u0103 a canibalismului<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Trei, 2016, p. 21.<\/p>\n

    [2]<\/a> C\u0103t\u0103lin Avramescu, Filozoful crud. O istorie intelectual\u0103 a canibalismului, <\/em>p. 22.<\/p>\n

    [3]<\/a> Idem, p. 133.<\/p>\n

    [4]<\/a> C\u0103t\u0103lin Avramescu, Filozoful crud\u2026, <\/em>p.22<\/p>\n

    [5]<\/a> Idem, p. 47.<\/p>\n

    [6]<\/a> Adriana Babe\u021bi, Amazoanele. O poveste, <\/em>Bucure\u0219ti, Editura Polirom, 2013. A se vedea pp. 102-106.<\/p>\n

    [7]<\/a> Idem, p. 535.<\/p>\n

    [8]<\/a> A se vedea https:\/\/www.marxists.org\/romana\/lafargue\/1880\/lene.htm<\/p>\n

    [9]<\/a>A se vedea\u00a0 http:\/\/moussemagazine.it\/sven-luetticken-refusal-2014\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00a0de Alexandru Iona\u0219cu Antropofagia sau termenul obi\u0219nuit \u2013 canibalismul \u2013 este o imagine a alterit\u0103\u021bii, iar cel care consum\u0103 p\u0103r\u021bi din corpul uman cunoa\u0219te, conform lui C\u0103t\u0103lin Avramescu, un anumit tip de libertate. At\u00e2t o subminare a autorit\u0103\u021bii socio-politice, c\u00e2t \u0219i conturarea unei lumi inversate: morala, legisla\u021bia, familia, cultura sau religia sunt \u00eempinse la limit\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1297,27],"tags":[1064,1299,1117],"class_list":["post-11988","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-52","category-filosofie","tag-alexandru-ionascu","tag-egophobia-52","tag-filosofie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-37m","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11988","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11988"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11988\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11989,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11988\/revisions\/11989"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11988"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11988"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11988"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}