{"id":12004,"date":"2018-01-31T14:03:41","date_gmt":"2018-01-31T12:03:41","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12004"},"modified":"2018-03-19T16:02:17","modified_gmt":"2018-03-19T14:02:17","slug":"vizita-lui-paul-celan-in-israel-scrisori-inedite-cu-yehuda-amichai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12004","title":{"rendered":"Vizita lui Paul Celan \u00een Israel &#8211; scrisori inedite cu Yehuda Amichai"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: right;\">de Adrian Grauenfels<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen luna octombrie 1969 poetul Paul Celan viziteaz\u0103 pentru prima \u0219i ultima oar\u0103 Israelul. \u00cen sear\u0103 zilei de 9 octombrie, dup\u0103 o conferin\u021b\u0103 \u021binut\u0103 la Ierusalim, Celan \u00eel viziteaz\u0103 la locuin\u021ba sa pe Yehuda Amichai. Celan avea pe atunci 49 de ani, se mi\u0219ca cu vitez\u0103, era \u00eembr\u0103cat sportiv, avea ochi mari \u0219i curio\u0219i. La \u00eent\u00e2lnire au participat poe\u021bi isrealieni \u0219i c\u00e2\u021biva amici, n\u0103scu\u021bi \u00een ora\u0219ul sau natal Czernowitz. \u00cei g\u0103sim acolo pe Dan Pagis, Aharon Apelfeld, Manfred Winkler (5), T Carmi, \u0219i Shmuel Hofert &#8211; redactorul programelor de literatur\u0103 la Kol Israel. Hofert \u00eel descrie astfel pe Celan: \u201c\u00cen timp ce am b\u0103ut vin ro\u0219u, Celan s-a deschis \u0219i s-a \u00eenviorat ca apoi s\u0103 se \u00eentunece la loc. Mergea prin camera de oaspe\u021bi, asculta cu aten\u021bie, vorbea din inim\u0103 ca apoi s\u0103 tac\u0103, musc\u00e2ndu-\u0219i buzele de parc\u0103 era anchetat \u0219i obligat s\u0103 r\u0103spund\u0103. Apoi , brusc , s-a dezghe\u021bat din nou, s-a deschis \u0219i a vorbit curg\u0103tor despre traducerea colec\u021biei Osip Mandelstam (1), despre \u00eent\u00e2lnirile sale cu poe\u021bi francezi, \u0219i despre casa p\u0103rinteasc\u0103 din Czernowitz \u201c.<!--more--><\/p>\n<p><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/alTyJy.jpg?w=812&#038;ssl=1\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Herma, so\u021bia lui Manfred Winkler \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 st\u00e2ndu-i \u00een fa\u021b\u0103 a sim\u021bit un zid \u00eentre ei. \u201dNu a z\u00e2mbit \u0219i nu a vorbit, a stat nemi\u0219cat, ca o statuie\u201d. Manfred simte c\u0103 Celan nu vorbea spontan, nu r\u0103spundea pe loc, ci g\u00e2ndea, probabil cum s\u0103 formuleze r\u0103spunsul s\u0103u \u00eentr-o limba literar\u0103 adecvat\u0103. Hofert \u00eei propune lui Celan s\u0103 apar\u0103 \u00eentr-un interviu la radio. Celan a cerut ca discu\u021bia s\u0103 fie \u00eenregistrat\u0103 \u00een casa familiei Amichai \u0219i \u00een prezen\u021ba lui Amichai. A doua zi a venit devreme, \u00eenaintea pr\u00e2nzului, \u0219i s-a a\u0219ezat \u00een buc\u0103t\u0103rie. Hofert a sosit ceva mai t\u00e2rziu. S-a vorbit \u00een german\u0103. Celan participa atent, alert, reac\u021biona&#8230; a povestit c\u0103 \u00een copil\u0103rie a \u00eenv\u0103\u021bat ebraic\u0103 \u00een \u0219coala primar\u0103 din Czernowitz, \u0219i \u00een timp ce se preg\u0103tea pentru bar mitzwa, \u0219i-a amintit toate rug\u0103ciunile spuse \u00een ebraic\u0103 \u00een casa tat\u0103lui \u0219i a bunicului sau. Dar, a adaugat, nu posed\u0103 o ebraic\u0103 suficient\u0103 ca s\u0103 traduc\u0103 poeziile sale f\u0103r\u0103 ajutorul cuiva.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A povestit despre antisemitismul pe care l-a sim\u021bit \u00een Germania \u0219i \u00een Fran\u021ba dup\u0103 r\u0103zboi, dar cel mai mult l-a durut atitudinea intelectualilor \u0219i a scriitorilor de acolo (unul a spus despre Celan c\u0103 sun\u0103 ca un hazan, altuia i se p\u0103rea c\u0103 \u00eel ascult\u0103 pe Goebbels vorbind). Emo\u021bia cea mai mare a tr\u0103it-o la izbucnirea r\u0103zboiului de \u0219ase zile, c\u00e2nd Israelul a fost amenin\u021bat cu distrugerea \u0219i desfiin\u021barea. El spune c\u0103 \u0219i acum este impresionat de victoria noastr\u0103 \u00een r\u0103zboi, iar vizit\u0103 la Ierusalim este un punct de cotitur\u0103 \u00een via\u021ba sa. A ad\u0103ugat \u0219i despre greut\u0103\u021bile vie\u021bii sale personale. Celan a citit pentru programul radiodifuzat poemul sau \u201cMandorla\u201d din volumul \u201cRoza nim\u0103nui\u201c publicat \u00een 1963. A r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile lui Amichai, de exemplu c\u0103 \u201c Fuga mor\u021bii\u201d este transpunerea celor mai intime emo\u021bii, \u0219i cu un ton amar-ironic a adugat c\u0103 \u201cFuga\u201c pentru care a fost apreciat \u0219i premiat este o faz\u0103 timpurie, dep\u0103\u0219it\u0103, la care nu mai poate s\u0103 revin\u0103. \u201cCititorii nu cunosc \u0219i alte poezii pe care le-am scris\u201d . A mai ad\u0103ugat c\u0103 foarte rar cite\u0219te \u00een public \u201cFuga mor\u021bii\u201d , de pe foi tip\u0103rite inserate \u00eentre foi albe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/vOZTVL.jpg?w=812&#038;ssl=1\" \/><br \/>\nEl a continuat s\u0103 descrie identitatea sa evreiasc\u0103, amintind c\u0103 subiectul a fost pe larg discutat \u00een scris, \u00een coresponden\u021ba sa cu Ghersom Shoken (2) care se \u00eendoia de iudaismul poetului. Cu mare emo\u021bie Celan a spus c\u0103 este ne\u00eendoielnic\u0103 apartenen\u021ba sa la credin\u021b\u0103 iudaic\u0103 \u0219i toate \u00eentreb\u0103rile legate de simbolurile evreie\u0219ti care apar \u00een opera sa trebuiesc clarificate prin prisma acestui adev\u0103r fundamental.<br \/>\nTemele iudaice folosite nu explic\u0103 suficient con\u021binutul evreiesc, religios, al operei sale. \u201cAtmosfera evreiasc\u0103 se \u00eemplete\u0219te \u00een tot ce scrie un om ca mine, care a crescut \u00een mediul evreiesc\u201d. Aspectele iudaice abund\u0103 \u00een scrisul meu, spune Celan, dar se cunosc \u0219i prin respectul pentru cuv\u00e2ntul scris. El subliniaz\u0103 c\u0103 i se pare natural s\u0103 insereze \u00een texte cuvinte ebraice sau fraze din Tanah.<br \/>\nHofert \u00eel \u00eentreab\u0103 cum de un om care a tr\u0103it de aproape holocaustul, este capabil s\u0103 scrie \u00een limba german\u0103.<br \/>\nCelan r\u0103spunde c\u0103 \u00een patria s\u0103 Bucovina el a a crescut \u00een limba german\u0103: \u201cmi se pare c\u0103 apar\u021bin \u00een mare m\u0103sur\u0103, poe\u021bilor actuali de limb\u0103 german\u0103\u201d. Am scris \u0219i \u00een alte limbi, spune el, dar nu \u00een afara cercului de influen\u021b\u0103 cultural\u0103 german. A ad\u0103ugat despre influen\u021ba enorm\u0103 a lui Rilke \u0219i Kafka asupra operei sale preciz\u00e2nd c\u0103 literatura nu se na\u0219te din ea \u00eens\u0103\u0219i ci din \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba \u0219i experien\u021ba uman\u0103.<br \/>\nApoi emite o fraz\u0103 minunat\u0103: \u201cCristalizarea poetic\u0103 este imortalizarea tranzi\u021biei \u00eentre existen\u021b\u0103 \u0219i dispari\u021bie.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Yehuda Amichai<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Hofert sumarizeaz\u0103 \u00een final, discu\u021bia avut\u0103: \u201cA fost o discu\u021bie cordial\u0103 \u00eentre doi mari poe\u021bi \u00eentre care exist\u0103 leg\u0103turi de inim\u0103. Amichai a \u00eentrebat, Celan a r\u0103spuns cu pl\u0103cere, aleg\u00e2nd cuvinte \u0219i exprim\u0103ri precise, direct la \u021bint\u0103\u201d. \u00cen seara recitalului, sala Beit Agron era plin\u0103. Se aflau acolo profesorul Ghershom Scholem (3), expertul \u00een Kabala, Lea Goldberg \u0219i editorul ziarului Haaretz &#8211; Ghersom Socken. Mul\u021bi tineri, \u00een special studen\u021bi.<br \/>\nSeara a fost deschis\u0103 de poetul \u0219i traduc\u0103torul Manfred Winkler n\u0103scut \u0219i el la Czernowitz. A urmat Yehuda Amichai \u00een ebraic\u0103 despre limba poetic\u0103 a lui Paul Celan. Celan a citit din poeziile sale, \u00een limba german\u0103. Manfred a calificat cititul lui Celan c\u0103 fiind sensibil \u0219i emotiv \u00een contrast cu stilul \u201cuscat\u201d practicat \u00een Germania. Publicul l-a aplaudat pe Celan timp de cinci lungi minute care l-au f\u0103cut fericit pe Celan. Cineva din public a cerut\u0103 s\u0103 fie citit\u0103 \u201cFuga mor\u021bii\u201d, dar Celan s-a eschivat f\u0103r\u0103 s\u0103 explice de ce. A mai urmat o \u00eent\u00e2lnire (15 Oct.) la Beit Lessin cu Asocia\u021bia scriitorilor ebraici, dup\u0103 care Celan s-a \u00eentors \u00een Fran\u021ba, precipit\u00e2nd data stabilit\u0103 ini\u021bial. Reinstalat acas\u0103 la Paris scrie la 27 oct 1969 prietenei sale Ilana Shmueli: \u201c Ierusalimul mi-a bucurat inima \u0219i m-a \u00eent\u0103rit. Parisul m\u0103 deprim\u0103 \u0219i \u00eemi gole\u0219te sufletul\u201d .<br \/>\nVa urma un schimb de scrisori cu Yehuda Amichai, pe care le red\u0103m \u00een continuare:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">***<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Bulevardul Emil Zola<br \/>\nParis<br \/>\n7 -11- 1969<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Drag\u0103 Yehuda Amichai,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ai fi primit aceste r\u00e2nduri f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, dar am uitat s\u0103 notez adresa dvs, a\u0219a c\u0103 am fost nevoit s\u0103 o caut cu ajutorul unui amic din Tel Aviv. Simt sincera nevoie s\u0103 v\u0103 spun c\u00e2t de mult m-am bucurat s\u0103 v\u0103 cunosc personal dar \u0219i poezia dumneavostr\u0103, \u0219i c\u00e2t de bine m-am sim\u021bit \u00een compania dumitale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mi-e ru\u0219ine s\u0103 recunosc c\u0103 nu m\u0103 pot descurca cu poezia scris\u0103 \u00een ebraic\u0103, trebuie s\u0103 m\u0103 mul\u021bumesc cu traducerile versurilor \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i totu\u0219i am senza\u021bia c\u0103 tocmai aceste c\u0103ut\u0103ri \u0219i ezit\u0103ri \u00eemi ofer\u0103 un maximum de stare poetic\u0103. Cea ce pune\u021bi \u0219i v\u0103 apar\u021bine \u00een poezii izbucne\u0219te clar, cu for\u021b\u0103 \u0219i convingere.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dumneta esti \u00een poezia pe care o scrii, iar poezia scris\u0103 este &#8230; dvs. \u00eensu\u021bi. Imediat am \u00eemprumutat colec\u021bia de poezii traduse \u00een englez\u0103 amicului Andr\u00e9 du Bouchet (4), \u0219i el poet.<br \/>\nSpre bucuria mea el vede lucrurile la fel ca mine. Acum cartea circul\u0103 \u00eentre ceilal\u021bi scriitori \u0219i redactori de la magazinul L&#8217;EPHEMERE unde \u0219i eu particip.<br \/>\nNe vom foarte bucura s\u0103 tip\u0103rim poeziile dvs. traduse \u00een limba francez\u0103. Exist\u0103 cineva \u00een Ierusalim sau aiurea care a tradus poeziile \u00een francez\u0103 sau ar putea s\u0103 o fac\u0103 acum?<br \/>\nDin p\u0103cate nu pot oferi ceva similar, anume o traducere \u00een german\u0103: de mult timp nu am mai scris nimic \u00een limba german\u0103, pentru nici un ziar german. Schimb\u0103rile care s-au petrecut acolo, nu numai \u00een mentalitatea editorilor, ci \u00een primul r\u00e2nd \u00een mine, \u00eemi blocheaz\u0103 total scrisul.<br \/>\nDar la Radio a\u0219 g\u0103\u0219i o cale sau alta s\u0103 vorbesc, ce p\u0103rere ave\u021bi de aceast\u0103 idee?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Manfred Winkler (5) inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-mi trimit\u0103 prin amicul meu David Zidman din Tel Aviv un grup de traduceri de poezie ebraic\u0103 \u00een german\u0103, majoritatea v\u0103 apar\u021bin, dar din p\u0103cate, p\u00e2n\u0103 acum nu le-am primit.<br \/>\nDrag\u0103 Yehuda, permite-mi s\u0103 exprim aici ce am sim\u021bit spontan \u00een timpul discu\u021biei noastre: Nu \u00eemi pot imagina lumea f\u0103r\u0103 Israel \u0219i nu sunt preg\u0103tit s\u0103 o accept f\u0103r\u0103 Israel.<br \/>\nSper c\u0103 \u00een\u021belege\u021bi c\u0103 faptul acesta trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 confiden\u021bial, si nu public: astfel voi putea ac\u021biona cu toat\u0103 for\u021ba. Personalitatea dvs. c\u00e2t \u0219i poeziile dvs. m\u0103 fac s\u0103 g\u00e2ndesc mereu la ce am declarat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu ad\u00e2nc\u0103 gratitudine,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Paul Celan<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">***<br \/>\nDrag\u0103 Paul Celan,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">M-a bucurat mult primirea scrisorii dumitale. M\u0103 supune\u021bi unui bir greu, s\u0103 \u021bin eu \u00een spate Israelul \u00eentreg.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Oricine scrie ebraic\u0103 \u00ee\u0219i explic\u0103 existen\u021ba lui personal\u0103 legat\u0103 de poporul evreu \u0219i de limba lui.<br \/>\nC\u0103derea Israelului ar \u00eensemna c\u0103derea limbii mele. Nu va exista consolare \u00een eternitatea cuv\u00e2ntului scris, ci doar a spiritului. Drag\u0103 domnule Celan, sincer invidiez modul prin care reu\u0219i\u021bi s\u0103 transforma\u021bi obiectiv cuv\u00e2ntul \u0219i imaginea (\u0219i astea printr-o subiectivitate maximal\u0103!) Poezia mea, ancorat\u0103 \u00een real \u0219i dictat\u0103 pragmatic de evenimente, invidiaz\u0103 scrisul dvs. poetic. Imaginile mele sunt doar zgomotul zalelor de lan\u021b, care m\u0103 leag\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile vie\u021bii. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu traducerile, am luat leg\u0103tura cu Winkler. Din p\u0103cate \u00eenc\u0103 nu s-a g\u0103sit un traduc\u0103tor \u00een francez\u0103. Cele mai bune ur\u0103ri, \u0219i rogu-v\u0103, mai vizita\u021bi-ne din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Shalom al dvs,<br \/>\nAmichai<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">***<br \/>\nPaul Celan &#8211; &#8220;Fuga mortii: traducere Maria Banu\u0219<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Negru lapte al zorilor seara \u00eel bem<br \/>\nla amiz\u0103 \u00eel bem diminea\u0163a \u00eel bem noaptea<br \/>\n\u00eel bem \u015fi bem<br \/>\ns\u0103p\u0103m o groap\u0103-n v\u0103zduh acolo patul nu-i str\u00e2mt.<br \/>\n\u00cen cas\u0103 st\u0103 un b\u0103rbat cu \u015ferpii se joac\u0103 el scrie<br \/>\nc\u00e2nd seara se las\u0103 el scrie-n Germania p\u0103rul t\u0103u auriu Margareta<br \/>\nel scrie \u015fi iese \u00een fa\u0163a casei \u015fi stele sc\u00e2nteie el fluier\u0103 \u015fi-\u015fi cheam\u0103 dul\u0103ii<br \/>\n\u00ee\u015fi fluier\u0103 jidovii s\u0103 sape o groap\u0103-n p\u0103m\u00e2nt<br \/>\nne ordon\u0103 c\u00e2nta\u0163i acum pentru dans.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Negru lapte al zorilor noaptea te bem<br \/>\nte bem diminea\u0163a-n amiaz\u0103 \u015fi seara te bem<br \/>\nte bem \u015fi te bem.<br \/>\n\u00cen cas\u0103 st\u0103 un b\u0103rbat cu \u015ferpii se joac\u0103 el scrie<br \/>\nscrie c\u00e2nd seara se las\u0103-n Germania p\u0103rul t\u0103u auriu Margareta.<br \/>\nP\u0103rul t\u0103u de cenu\u015fi Sulamita s\u0103p\u0103m o groap\u0103-n v\u0103zduh acolo patul nu-i str\u00e2mt.<br \/>\nEl strig\u0103 s\u0103pa\u0163i mai ad\u00e2nc \u00een p\u0103m\u00e2nt voi unii voi al\u0163ii c\u00e2nta\u0163i mi\u015fca\u0163i din arcu\u015f<br \/>\n\u00ee\u015fi scoate pistolul din br\u00e2u \u00eel flutur\u0103 \u2013 alba\u015ftri-i sunt ochii<br \/>\n\u00eenfinge\u0163i mai bine lopata voi unii voi al\u0163ii c\u00e2nta\u0163i pentru dans mai departe.<br \/>\nNegru lapte al zorilor noaptea te bem<br \/>\nla amiaz\u0103 te bem diminea\u0163a \u015fi seara<br \/>\nte bem \u015fi te bem<br \/>\n\u00een cas\u0103 st\u0103 un b\u0103rbat cu p\u0103rul t\u0103u auriu Margareta<br \/>\np\u0103rul t\u0103u de cenu\u015fi Sulamita cu \u015ferpii se joac\u0103.<br \/>\nEl strig\u0103 mai dulce moartea c\u00e2nta\u0163i moartea-i un maistru din \u0163ara german\u0103<br \/>\nel strig\u0103 mai sumbru atinge\u0163i viorile atunci ve\u0163i sui ca fumu-n v\u0103zduh<br \/>\natunci ve\u0163i avea o groap\u0103 \u00een nori acolo patul nu-i str\u00e2mt.<br \/>\nNegru lapte al zorilor noaptea te bem<br \/>\nte bem la amiaz\u0103 moartea-i un maistru din \u0163ara german\u0103<br \/>\nseara te bem diminea\u0163a te bem \u015fi te bem<br \/>\nmoartea-i un maistru din \u0163ara german\u0103 ochiul lui e albastru<br \/>\ncu glon\u0163ul de plumb te love\u015fte te love\u015fte precis<br \/>\n\u00een cas\u0103 st\u0103 un b\u0103rbat p\u0103rul t\u0103u auriu Margareta<br \/>\ndul\u0103ii asupra-ne asmute, ne d\u0103ruie-o groap\u0103-n v\u0103zduh<br \/>\ncu \u015ferpii se joac\u0103 viseaz\u0103 e moartea-un maistru din \u0163ara german\u0103<br \/>\np\u0103rul t\u0103u auriu Margareta<br \/>\np\u0103rul t\u0103u de cenu\u015fi Sulamita.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">NOTE<br \/>\n(1) Osip Mandelstam (1891-1938) &#8211; poet, eseist, critic evreu-rus, considerat printre cei mai mari poe\u021bi \u00een limba rus\u0103, ai secolului 20.<br \/>\n(2) Ghersom Shoken (1912-1990) &#8211; Editor \u0219ef \u0219i publicist la ziarul Haaretz<br \/>\n(3) Ghershom Scholem ( 1897-1982) &#8211; Important cercet\u0103tor al Kabalei, bibliotecar, colec\u021bionar de c\u0103r\u021bi mistice \u0219i hasidice. A \u00eenv\u0103\u021bat singur ebraic\u0103, Talmud \u0219i Zohar.<br \/>\n(4) Andr\u00e9 du Bouchet (April 7, 1924 \u2013 April 19, 2001) poet francez, a tr\u0103it la Paris p\u00e2n\u0103 \u00een 1941. A emigrat cu familia \u00een USA ca s\u0103 revin\u0103 dup\u0103 studii \u00eenapoi \u00een Fran\u021ba.<br \/>\n(5) Manfred Winkler &#8211; poet n\u0103scut \u00een Bucovina, a emigrat \u00een 1959 \u00een Israel, a scris \u0219i a tradus poezie \u00een german\u0103 \u0219i ebraic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Traducere, note: Adrian Grauenfels<br \/>\nCu mul\u021bumiri doamnei Hana Amichai pentru originalul ebraic \u0219i permisia traducerii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">EDITURA SAGA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Adrian Grauenfels \u00cen luna octombrie 1969 poetul Paul Celan viziteaz\u0103 pentru prima \u0219i ultima oar\u0103 Israelul. \u00cen sear\u0103 zilei de 9 octombrie, dup\u0103 o conferin\u021b\u0103 \u021binut\u0103 la Ierusalim, Celan \u00eel viziteaz\u0103 la locuin\u021ba sa pe Yehuda Amichai. Celan avea pe atunci 49 de ani, se mi\u0219ca cu vitez\u0103, era \u00eembr\u0103cat sportiv, avea ochi mari [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[55,1307],"tags":[87,1120,1308,525],"class_list":["post-12004","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-53","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-53","tag-paul-celan"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-37C","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12004"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12149,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12004\/revisions\/12149"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}