![](\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/McG1cj.jpg?w=812&ssl=1\")
<\/p>\nde Adrian Grauenfels<\/p>\n
Ne-a vizitat \u0219i \u00eenc\u00e2ntat cu prezen\u021ba sa dl. R\u0103zvan Voncu, conferen\u021biar universitar de la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti \u0219i redactor \u0219ef la prestigioas\u0103 revist\u0103 Rom\u00e2nia literar\u0103, venit special pentru lansarea a dou\u0103 c\u0103r\u021bi recente datorate condeiului lui Roni C\u0103ciularu, reporter, ziarist \u0219i scriitor de seam\u0103 \u00een spa\u021biul de limba rom\u00e2n\u0103 al Israelului. Iat\u0103 un bun prilej s\u0103 vizit\u0103m \u00eempreun\u0103 cu oaspetele nostru, \u00eentr-o pl\u0103cut\u0103 sear\u0103 de noiembrie, cartierul Newe Tzedek din Jaffo -Tel Aviv.<\/p>\n
Primul popas este la brut\u0103ria Abulafia, existent\u0103 din 1879, pe strada Yefet, care parcurge ora\u015ful \u00een paralel cu marea. Evrei \u015fi arabi \u00ee\u015fi v\u0103d de afaceri, cafenele \u015fi nego\u0163 de m\u0103run\u0163i\u015furi care dau via\u0163\u0103 \u015fi culoare locurilor. Abulafia este un nume comun la evreii sefarzi (Abu = tat\u0103, affia = stare bun\u0103), dar \u015fi la maurii din peninsula Iberic\u0103 unde ace\u015ftia din urm\u0103 au avut controlul timp de 700 de ani, perioad\u0103 \u00een care cele trei religii convie\u0163uiau \u00een deplin\u0103 pace \u015fi armonie. Au fost mai mul\u021bi evrei purt\u00e2nd acest nume care s-au eviden\u0163iaat pe parcursul istoriei. Meir Abulafia a fost un c\u0103rturar renumit, provenind dintr-o familie bogat\u0103. La moartea tat\u0103lui s\u0103u \u00een 1225 Meir cap\u0103t\u0103 titlul de Nassi, adic\u0103 prin\u0163.<\/p>\n
<\/p>\n
Abraham Abulafia, n\u0103scut \u00een 1240 la Saragosa, a \u00eenv\u0103\u0163at Tanah \u015fi Talmud din copil\u0103rie. La 18 ani, c\u00e2nd tat\u0103l \u00eei moare, pleac\u0103 spre Eretz Israel sper\u00e2nd s\u0103 descopere soarta celor 10 triburi evreie\u015fti. Dar cruciadele \u015fi haosul care domnea \u00een \u0163ar\u0103 \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 treac\u0103 mai departe de portul Acco. \u00centors \u00een Europa se dedic\u0103 studiilor \u015fi, fiind un om carismatic, atrage studen\u0163i seto\u015fi s\u0103 audieze lec\u0163ile lui despre Kabala \u015fi filosofie. Re\u00eentors \u00een Spania se dedic\u0103 studiilor mistice \u015fi \u00eencepea s\u0103 aibe vizuini. O voce interioar\u0103 \u00eel trimite la Roma cu scopul convertirii Papei Nicolas III la iudaism cu o zi \u00eenainte de anul nou evreiesc 1280. Popa ordon\u0103 ca fanaticul s\u0103 fie ars pe rug, dar imediat moare lovit de un atac cerebral. Abulafia a r\u0103mas dup\u0103 gratii timp de patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dup\u0103 care este eliberat. \u00cencepe s\u0103 declare c\u0103 este Messiah \u015fi scrie Kabala p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1291, c\u00e2nd dispare f\u0103r\u0103 urm\u0103 \u00een Sicilia. Multe scrieri r\u0103mase de la el au fost publicate \u00een Ierusalimul modern. Un alt Abulafia de vaz\u0103 a fost Samuel Halevi, membru al unei familii ilustre care servise regii Castiliei timp de genera\u0163ii. \u00cen 1356 ridic\u0103 sinagoga El Transito la Toledo, mai \u00eenalt\u0103 \u015fi mai mare dec\u00e2t bisericile cre\u015ftine, care devine faimoas\u0103 pentru interiorul splendid decorat, rivaliz\u00e2nd cu Alhambra sau Alcazarul, iar din 1910 func\u0163ioneaz\u0103 ca muzeu al ritului sefard. Dup\u0103 expulzarea evreilor din Spania (1492), familia Abulafia se a\u015feaz\u0103 la Zfat, ora\u015f religios, \u00een care membrii ei stabilesc o dinastie rabinic\u0103. Rabinul Haim Abulafia se stabile\u015fte la Tveria (Tiberias) la conducerea unei comunit\u0103\u0163i \u00een dezvoltare. Sinagoga spaniol\u0103 din ora\u015f \u00eei poart\u0103 numele, iar morm\u00e2ntul sau este un loc de pelerinaj des frecventat. In 1907 un nepot al s\u0103u, Shlomo, a construit o cas\u0103 \u00een cartierul Newe Tzedek, pe strada Rokach. Un t\u00e2n\u0103r b\u0103rbat pe nume Shmuel Yosef Czaczkes \u00eenchiriaz\u0103 o camera modest\u0103 la mansarda acestei locuin\u0163e. Mai t\u00e2rziu omul \u00ee\u015fi schimb\u0103 numele \u00een Shai Agnon, scriitorul. Agnon descrie din camera \u00eenchiriat\u0103 vederea sa spre mare, trenul turcesc, de\u015fertul, portocalii din Neve Tzedek. Trimite ocheade frumoasei Margalit Schlouche din fereastra de vis a vis, dar avansurile sale sunt refuzate de familia fetei care consider\u0103 c\u0103 scriitor este o meserie nerespectabil\u0103. \u00centr-un text remarcabil Agnon scrie cum de la ferestrele sale vede marea, la nord nispurile (pe care va fi construit ora\u0219ul Tel Aviv), la sud casele \u0219i moschea ora\u0219ului ar\u0103besc Jaffo, iar spre est, dealurile Ierusalimului \u0219i ochii Margalitei. Mai t\u00e2rziu Agnon cap\u0103t\u0103 premiul Nobel pentru poezie \u015fi \u00een onoarea sa portretul \u00eei va fi aplicat pe bancnota de 50 de \u0219ekeli. Acela\u015fi Shlomo Abulafia se num\u0103r\u0103 printre primii locuitori ai Jaffei care cump\u0103r\u0103 un teren la nord de portului de pescari.<\/p>\n
La 11 Aprilie 1909, 66 de familii se adun\u0103 pe o dun\u0103 izolat\u0103 c\u0103 s\u0103 trag\u0103 la loterie parcele din acest teren. Copiii lor au adunat scoici \u015fi fiecare familie \u015fi-a scris numele pe o scoic\u0103. Un b\u0103ie\u0163el \u015fi o feti\u0163\u0103 au ales la \u00eent\u00e2mplare scoicile din cutie c\u00e2t \u015fi numere, astfel c\u0103 fiecare familie a c\u0103p\u0103tat o parcel\u0103 pentru casa dorit\u0103. Acest eveniment marcheaz\u0103 fondarea ora\u015fului Tel Aviv. Pe c\u00e2nd Shlomo Abulafia este considerat unul dintre p\u0103rin\u0163ii ora\u015fului, alt Abulafia, pe nume Said, de descenden\u0163\u0103 arab\u0103, marcheaz\u0103 ceva mai devreme locurile c\u00e2nd \u00een 1879 deschide brut\u0103ria care \u00eei poart\u0103 numele \u015fi functioneaz\u0103 ne\u00eentrerupt de 138 de ani. Tot un Said, str\u0103nepotul lui Said fondatorul, tr\u0103ie\u015fte \u00een Jaffa, despre care este m\u00e2ndru pentru pluralismul multicultural. Said urma\u015ful are de povestit o fabul\u0103 emo\u0163ionant\u0103 despre predecesorul s\u0103u.<\/p>\n
\u00cen 1970 rabinul Shlomo Zalman poseda o fabric\u0103 de pantofi vecin\u0103 cu brut\u0103ria. \u00cen timpul s\u0103rb\u0103torii pa\u015ftelui evreii nu consum\u0103 p\u00e2ine a\u015fa c\u0103 toate brutariile se \u00eenchid pentru 7 zile. Brut\u0103ria Abulafia, condus\u0103 de un arab, r\u0103m\u00e2nea deschis\u0103, spre marea sup\u0103rare a rabinului care vedea cum evreii fac coad\u0103 s\u0103 cumpere p\u00e2ine. Rabinul nostru l-a \u00eentrebat pe Said c\u00e2\u0163i bani c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na de pa\u015fte evreiesc. Era o sum\u0103 \u00eensemnat\u0103, pe care rabinul a propus s\u0103 o acopere dac\u0103 brut\u0103ria va sta \u00eenchis\u0103 de pa\u015fte. Said a acceptat.<\/p>\n
![](\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/Ibllsl.jpg?w=812&ssl=1\")
<\/p>\n
Acest aranjament a func\u0163ionat timp de cinci ani, \u00een al \u015faselea an Said l-a vizitat pe rabi Zalman o s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u00eenainte de pa\u015fte, spun\u00e2ndu-i: “familia mea a avut mari c\u00e2\u015ftiguri \u00een ace\u015fti cinci ani, Allah ne-a binecuv\u00e2ntat c\u0103 st\u0103m \u00eenchi\u015fi de pa\u015fte, a\u015fa c\u0103 nu mai vrem s\u0103 lu\u0103m bani de la tine”. \u00centelegerea celor doi s-a \u00eencheiat, brut\u0103ria r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenchis\u0103 de pa\u015fte, an de an, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen restul anului func\u0163ioneaz\u0103 24 de ore pe zi, folosind cuptoare mari din c\u0103r\u0103mid\u0103 care produc produse delicioase. O specialitate este patiseria Sambusak, un foietaj umplut cu cartofi, ceap\u0103, ciuperci \u015fi br\u00e2nz\u0103. E servit\u0103 l\u00e2ng\u0103 un ou fiert tare \u015fi mult piper negru. Azi, Said, proprietarul brut\u0103riei, combin\u0103 munca l\u00e2ng\u0103 cuptor cu rolul de avocat \u0219i administrator al averii familiei care a ad\u0103ugat o bran\u015f\u0103 \u00een portul Tel Avivului. \u00cen timpul liber, omul joac\u0103 fotbal american \u00eentr-o echipa local\u0103 multina\u0163ional\u0103. Said reprezint\u0103 minunat etosul convie\u0163uirii \u00een Jaffa. Este un bun exemplu \u015fi nu singurul \u00een Israel c\u00e2nd arabii, cre\u015ftinii \u015fi evreii pot munci \u015fi se pot distra \u00eempreun\u0103 a\u015fa cum o f\u0103ceau str\u0103mo\u0219ii lor acum 15 genera\u0163ii \u00een Andaluzia-Spania.<\/p>\n
Un alt cartier vecin celebru este Newe Tzedek (Oaza Drept\u0103\u0163ii), fondat la 1887 de c\u00e2teva famili de evrei sefarzi care c\u0103utau s\u0103 evadeze din suprapopulata Jaffa. Promotorul a\u015fez\u0103rii \u00een aceast\u0103 regiune a fost Aharon Shelouche, evreu algerian n\u0103scut \u00een Oran. Era bancher \u015fi giuvaergiu. \u00cen memoria sa o strad\u0103 a cartierului \u00eei poart\u0103 azi numele. Cartierul a fost construit din case joase, cu un singur etaj \u015fi str\u0103zi foarte \u00eenguste. Unele au fost decorate \u00een stil Art Nouveau \u015fi mai t\u00e2rziu Bauhaus. La \u00eenceputul secolulul 20, arti\u015fti \u015fi scriitori se mut\u0103 \u00een cartierul pitoresc. Pictorul Nahum Gutman n\u0103scut la Telene\u015fti \u00een Basarabia deschide un studio-atelier, azi devenit muzeu. Dup\u0103 ce Tel Avivul s-a dezvoltat \u015fi crescut mult devenind metropol\u0103, mul\u0163i locuitori au p\u0103r\u0103sit cartierul Newe Tzedek \u015fi au migrat la nord, spre ora\u015ful nou, efervescent. Cartierul a dec\u0103zut \u015fi dup\u0103 1948 era candidat la demolare. Pe de alt\u0103 parte, amatorii stilului retro \u015fi de orientalism au revenit \u00een semi-pastorala vecin\u0103tate a marelui ora\u015f, renov\u00e2nd cl\u0103dirile de seam\u0103. Azi vom g\u0103si buticuri, cafenele, magazine de ceramic\u0103, bijutieri, un mic hotel, iar strada principla Shabazi se termin\u0103 la Sta\u0163ia de tren turceasc\u0103, \u015fi ea renovat\u0103 recent, o alt\u0103 placut\u0103 atrac\u0163ie a ora\u015fului. Termin\u0103m micul nostru periplu cu o discu\u021bie \u00eenso\u021bit\u0103 de un pahar de vin ro\u0219u, israelian. Dar vinul, acest subiect incitant \u00eel vom ataca cu o alt\u0103 ocazie.<\/p>\n
![](\"https:\/\/i0.wp.com\/vgy.me\/KjX4G8.jpg?w=812&ssl=1\")
<\/p>\n
\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Adrian Grauenfels Ne-a vizitat \u0219i \u00eenc\u00e2ntat cu prezen\u021ba sa dl. R\u0103zvan Voncu, conferen\u021biar universitar de la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti \u0219i redactor \u0219ef la prestigioas\u0103 revist\u0103 Rom\u00e2nia literar\u0103, venit special pentru lansarea a dou\u0103 c\u0103r\u021bi recente datorate condeiului lui Roni C\u0103ciularu, reporter, ziarist \u0219i scriitor de seam\u0103 \u00een spa\u021biul de limba rom\u00e2n\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1297],"tags":[87,1120,1299],"class_list":["post-12028","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-52","tag-adrian-grauenfels","tag-articole","tag-egophobia-52"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-380","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12028","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12028"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12028\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12032,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12028\/revisions\/12032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12028"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12028"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12028"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}