{"id":12030,"date":"2017-12-28T14:41:57","date_gmt":"2017-12-28T12:41:57","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12030"},"modified":"2017-12-31T14:48:37","modified_gmt":"2017-12-31T12:48:37","slug":"poezii-alese-de-yehuda-amichai-tradus-in-limba-romana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12030","title":{"rendered":"“Poezii alese” de Yehuda Amichai tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103"},"content":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels<\/p>\n

\n

Despre Yehuda Amichai (1924-2000), un lucru este cert: cu trecerea timpului ne apare ca unul dintre marii poe\u0163i ai secolului XX. Poezia lui este \u00een\u015fel\u0103toare, aparent accesibil\u0103 \u00een traducere. Amichai a f\u0103cut parte dintr-un grup de tineri poe\u0163i israelieni de la \u00eenceputul anilor ’50, care au efectuat o revolu\u0163ie \u00een versul ebraic, resping\u00e2nd at\u00e2t limbajul literar elevat c\u00e2t \u015fi ritmul retoric al genera\u0163iei anterioare de poe\u0163i evrei. Tinerii poe\u0163i au g\u0103sit modalit\u0103\u0163i de a scrie poezie din cuvinte simple, folosind discursul de zi de zi.
\n
\nPrimul s\u0103u volum de poezie, “Acum \u015fi \u00een alte zile” (1955), a fost recunoscut pe scar\u0103 larg\u0103, ca un punct de cotitur\u0103 \u00een revolu\u0163ia limbajului indigen. Acest efort de a folosi un limbaj simplu \u015fi imaginile vie\u0163ii obi\u015fnuite este vizibil \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een scrisul lui Amichai. Limba simpl\u0103, accesibil\u0103 i-a adus o popularitate enorm\u0103 \u00een Israelul de la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1950 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Limba modern\u0103, uzual\u0103, permite ca unele dintre poeziile sale s\u0103 par\u0103 perfect transparente \u00een limbile englez\u0103 sau rom\u00e2n\u0103, ca \u015fi cum nimic nu s-ar pierde \u00een traducere. Dar limbajul s\u0103u nu este numai unul indigen \u015fi deloc simplu, a\u015fa cum se crede adesea.<\/p>\n

\nAmichai a sosit \u00een Palestina, p\u0103r\u0103sind Germania la v\u00e2rsta de 12 ani, \u00een 1936. A \u00eenv\u0103\u0163at repede ebraica, pe l\u00e2ng\u0103 germana nativ\u0103, dar \u00een poezia lui sim\u0163im mai mult influen\u0163a modernismului englezesc. \u00cei admira pe Rilke \u015fi pe Paul Celan. Cercet\u0103torii \u015fi traduc\u0103torii operei sale au subliniat dragostea pentru ebraic\u0103 – sonorul ei, bogatele asocia\u0163ii cu istoria iudaic\u0103, c\u00e2t \u015fi structura gramatical\u0103 at\u00e2t de diferit\u0103 de limbile latine. \u00cen tot lungul carierie sale, Amichai a r\u0103mas fidel ebraicii, a folosit legende din c\u0103r\u0163ile de rug\u0103ciune \u015fi din Biblie pe care le \u00eenv\u0103\u0163ase \u00een copil\u0103rie sau la \u015fcoala religioas\u0103 pentru tineri din Ierusalim.<\/p>\n

\nSpre deosebire de colegii de condei, el nu se plictise\u015fte de lumea ortodox\u0103, cea care repeta cu sfin\u0163enie ciclul de rug\u0103ciuni \u015fi restric\u0163ii rituale. Devenit laic, nu va renun\u0163a la tradi\u0163ia evreiasc\u0103. \u00cen unele poeme g\u0103sim o nuan\u0163\u0103 satiric\u0103, \u00een altele este m\u00e2ndru de apartenen\u0163a sa iudaic\u0103. \u00cen ultimul s\u0103u volum vom g\u0103si nostalgie pentru anturajul religios \u00een care a crescut. De\u015fi poetul nu crede \u00een Dumnezeul tradi\u0163iei evreie\u015fti, Dumnezeu este prezent \u00een opera poetului ca o prezen\u0163\u0103 fantomatic\u0103 cu care Amichai discut\u0103 \u015fi polemizeaz\u0103. Inventiv \u015fi juc\u0103u\u015f, poetul folose\u015fte fondul cultural \u015fi propiet\u0103\u0163ile limbii ebraice \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 care dep\u0103\u015fe\u015fte abilit\u0103\u0163ile traduc\u0103torului. Uneori paradigmele ebraice devin insurmontabile, tot ce \u00eei r\u0103m\u00e2ne traduc\u0103torului este libertatea improviza\u0163iei, dup\u0103 caz. \u00cen 1970, pe c\u00e2nd citea poezie la Berkeley, un student \u00eel \u00eentreab\u0103 dac\u0103 l-a v\u0103zut pe Dumnezeu pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Nu, r\u0103spunde poetul, am v\u0103zut numai solda\u0163i murind, e munca poetului s\u0103 descrie realitatea s\u00e2ngeroas\u0103, nu s\u0103 se angajeze \u00een retorica pseudoteologic\u0103, a\u015fa cum fac generalii sau politicienii. Amichai serve\u015fte \u00een r\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 (1948-49), apoi pe frontul din Negev (1956), experien\u0163e care l-au torturat pentru tot restul vie\u0163ii.<\/p>\n

**<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, poezia lui este bipolar\u0103. R\u0103zboi \u015fi dragoste. Dac\u0103 r\u0103zboiul \u00eel sperie, fa\u0163\u0103 de dragoste are o atitudine vioaie, sprin\u0163ar\u0103. Legate de c\u00e2teva afaceri amoroase, ne r\u0103m\u00e2n poezii care trateaz\u0103 durerea desp\u0103r\u0163irii.<\/p>\n

\nIat\u0103 ca un exemplu poezia “Rapid \u015fi Amar” (citat preluat din profetul Habakuk)<\/p>\n

Rapid \u015fi amar<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul a fost rapid \u015fi amar.
\n\u00cencet \u015fi dulce a fost timpul \u00eentre noi,
\n\u00eencete \u015fi dulci au fost nop\u0163ile
\nc\u00e2nd m\u00e2inile mele nu te atingeau cu disperare
\nci din dragostea trupurilor noastre
\ncare z\u0103ceau \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate.<\/p>\n

\u015ei c\u00e2nd am penetrat \u00een tine
\nmi se p\u0103rea c\u0103 marea fericire
\npoate fi m\u0103surat\u0103 cu precizia
\nunei ascu\u0163ite dureri. Rapid \u015fi amar.<\/p>\n

\u00cencete \u015fi dulci ne fur\u0103 nop\u0163ile.
\nacum e amar \u015fi aspru ca nisipul:
\nHai s\u0103 fiim sim\u0163i\u0163i … \u015fi alte oc\u0103ri.<\/p>\n

\u015ei cum ne-am ab\u0163inut de la dragoste
\ns-au \u00eenmul\u0163it cuvintele,
\ncuvinte \u015fi fraze, lungi \u015fi ordonate.
\nDac\u0103 am fi r\u0103mas \u00eempreun\u0103
\nne-am fi transformat \u00eentr-o enorm\u0103 t\u0103cere.<\/em>\n<\/p>\n

\nS-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1950 cu Tamar Horn cu care are un b\u0103iat, Roni. \u00cen anii ’60 o \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Hana Sokolov care va deveni marea sa dragoste. Cap\u0103t\u0103 un post de profesor de \u015fcoal\u0103, apoi pred\u0103 ebraica unor studen\u0163i str\u0103ini afla\u0163i \u00een Israel. Din 1970 faima lui devine interna\u0163ional\u0103, c\u0103r\u0163ile sunt traduse \u00een multe limbi, iar cele originale, \u00een ebraic\u0103, devin bestseller.<\/p>\n

**<\/p>\n

Amichai ofer\u0103 traduc\u0103torilor un vast \u015fi variat material. Se cunosc numeroase versiuni tip\u0103rite \u00een englez\u0103 at\u00e2t de britanici c\u00e2t \u015fi de americani. Alte \u0163\u0103ri care l-au tradus sunt Polonia, Slovenia, Albania, China \u015fi Japonia. \u00censu\u015fi Amichai a colaborat la traduceri cu amicul s\u0103u, poetul britanic Ted Hughes. Al\u0163i traduc\u0103tori demni de men\u0163ionat sunt Chana Bloch, Hana Kronfeld, Stephen Mitchell, Leon Wieseltier. S\u0103 men\u0163ion\u0103m aici c\u0103 p\u00e2n\u0103 la acest volum (Poezii Alese<\/em> – Editura SAGA), Amichai nu fusese tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\nDup\u0103 p\u0103rerea traduc\u0103torului Robert Alter, multe poeme au r\u0103mas netraduse \u00een ciuda transpunerii lor \u00een alte limbi, el depl\u00e2ng\u00e2nd existen\u0163a multor traduceri neinspirate, cauzele fiind erori de \u00een\u0163elegere, de ritm, rime nereu\u015fite sau necunoa\u015fterea semnifica\u0163iilor biblice ascunse \u00een text. Este exact \u015fi cazul limbii rom\u00e2ne \u00een care ne-am permis uneori s\u0103 alter\u0103m sensul textului la o solu\u0163ie acceptabil\u0103, chiar dac\u0103 nu fidel\u0103 originalului ebraic.<\/p>\n

De aceea am ales s\u0103 nu traducem poemele rimate, care sunt virtuoase \u00een ebraic\u0103, dar imposibil de redat \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Un exemplu este “Farewell” (r\u0103mas bun) care con\u0163ine 5 catrene rimate, scrise \u00eentr-o ebraic\u0103 sonor\u0103 \u015fi expresiv\u0103. Alter sugereaz\u0103 c\u0103 ar fi bine ca traduc\u0103torul s\u0103 renun\u0163e la rime \u00een favoarea con\u0163inutului plin de imagini puternice, rimele for\u0163ate nesatisfac\u00e2nd sensul sau ritmul realizat de Amichai \u00een ebraic\u0103.<\/p>\n

Traduc\u0103torul poate c\u0103dea u\u015for \u00een capcanele textului c\u00e2nd nu este familiar cu conota\u0163iile religioase folosite de autor. Alter men\u0163ioneaz\u0103 \u00een poezia “Farewell”, o astfel de dilem\u0103 aflat\u0103 \u00een catrenul 4 \u00een care Amichai folose\u015fte textul binecuv\u00e2nt\u0103rii “sehakol shel hol” dorind s\u0103 exprime o dragoste total\u0103, simpl\u0103, omeneasc\u0103 (hol = profan), dar \u00een ebraic\u0103 “hol” \u00eenseamn\u0103 \u015fi nisip. To\u0163i cei trei traduc\u0103tori men\u021biona\u021bi ai poemului cad \u00een capcan\u0103 \u015fi traduc fraza cu “A world of sand”, care nu are leg\u0103tur\u0103 cu inten\u0163ia autorului. Robert Alter continu\u0103: “Amichai r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai accesibili poe\u0163i ai secolului XX, dar aceast\u0103 aparent\u0103 simplitate este adesea marcat\u0103 de complica\u0163ii \u015fi provoc\u0103ri imposibile de anticipat. Este un poet care nu se jeneaz\u0103 s\u0103 ridice probleme personale explicite, erotice sau autobiografice. Aici st\u0103 \u015fi secretul succesului s\u0103u amplu”.<\/p>\n

\n

Un alt exemplu semnificativ \u00een acest sens vine de la analogia \u00eentre rug\u0103ciuni \u015fi unele fraze care mimeaz\u0103 o rug\u0103ciune. Iat\u0103 un exemplu din poemul “Mirosul Benzinei”. Poemul descrie experien\u0163a unui t\u00e2n\u0103r soldat chemat sub arme care este obligat s\u0103 se despart\u0103 de iubita sa (mirosul de benzin\u0103 provine de la camionul cu care va pleca la lupt\u0103). Poemul devine o declara\u0163ie mai larg\u0103 despre fragilitatea vie\u0163ii \u00een momentele ei violente. \u00cen locul unui Dumnezeu \u00een ceruri, care \u00eei protejeaz\u0103 pe oameni \u00een mod providen\u0163ial, iubi\u0163ii moderni tr\u0103iesc sub protec\u0163ia provizorie a unui avion militar care se \u00eenv\u00e2rte deasupra lor. Perspectiva personal\u0103 a poetului este plasat\u0103 la marginea vie\u0163ii \u00een r\u0103sturn\u0103rile secolului al XX-lea, \u00eentre bolta cerului deasupra \u015fi p\u0103m\u00e2ntul de dedesubt. “Mirosul benzinei” se \u00eencheie cu aceste dou\u0103 linii: “Un jet face pace \u00een cer pentru to\u0163i, pentru noi \u015fi pentru to\u0163i cei care se iubesc \u00een toamn\u0103<\/em>“. Aceste r\u00e2nduri mimeaz\u0103 \u00een mod explicit cuvintele finale ale rug\u0103ciunii Kadi\u015f, pe care orice cititor ebraic le-ar recunoa\u015fte imediat: “Cel ce face pace \u00een\u0103l\u0163imilor, poate s\u0103 fac\u0103 pace pentru noi \u015fi pentru tot Israelul”. Al\u0163i traduc\u0103tori subliniaz\u0103 extravagan\u0163a la Amichai. Este un autor juc\u0103u\u015f, plin de surprize, cum vom descoperi \u00een “Vizita Reginei din Sheba”. Un motiv esen\u0163ial \u00een unele poeme triste sau personale este moartea parin\u0163ilor s\u0103i, sau subiectul holocaustului.<\/p>\n

\n

***\n<\/p>\n

Lucr\u00e2nd la traducerea c\u0103r\u021bii “Poezii Alese” (e momentul s\u0103-l pomenim cu apreciere \u0219i pe catalizatorul proiectului, amicul \u015fi poetul Emanuel Pope din Marea Britanie), \u00een paralel cu o carte de art\u0103: “Baruch Elron – Magia Penelului” am fost oarecum \u015focat de paralelismul dintre arta celor doi. Cu zece ani mai t\u00e2n\u0103r, pictorul Elron sosit \u00een Israel se angajeaz\u0103 la o pictur\u0103 modern\u0103, oscil\u00e2nd \u00eentre metafizic \u015fi realism, \u00eentre azi \u015fi trecutul fantastic, magic, al evreiilor. Ca \u015fi Amichai, Baruch Elron picteaz\u0103 o lume special\u0103 \u00een care \u00eemplete\u015fte prezentul cu trecutul biblic, dragostea, via\u0163a \u00een Israel, b\u0103rbatul soldat, urm\u0103rit de istorie, de profe\u0163i, de pove\u015ftile Tanahului. O face \u00een pictura sa cu for\u0163\u0103, cu filozofie \u015fi cu un umor paralel cu cel g\u0103sit la Amichai. Cei doi contemporani, arti\u015fti cu muze diferite, dar at\u00e2t de apropia\u0163i spirtual, se cer reuni\u0163i, mi-am permis s\u0103 \u00eenserez \u00een cartea mea despre Elron, poezii relevante luate de la Yehuda Amichai. Scriind aceste r\u00e2nduri \u00eemi propun s\u0103 ilustrez al doilea volum de traduceri din Amichai, cu desenele lui Baruch Elron. A\u015fa vom \u00eenchide un cerc \u015fi vom aduce un meritat omagiu celor doi mari arti\u015fti israelieni. Am\u00e2ndoi iubesc Ierusalimul pe care \u00eel contempl\u0103 cu un amestec de dragoste \u015fi disperare. Am\u00e2ndoi descriu, fiecare \u00een media lui, praful, pietrele, s\u00e2rma ghimpat\u0103, ora\u015ful vechi cu moschei, zidul pl\u00e2ngerii, consulatele, evreii, arabii, turi\u015ftii. O legend\u0103 spune c\u0103 \u00een 1973, la izbucnirea r\u0103zboiului de Yom Kipur studen\u0163ii \u00ee\u015fi \u00eempachetau \u00een grab\u0103 bocancii, sacul cu efecte, luau arma, dar \u015fi o carte cu poeziile lui Amichai. Elron picteaz\u0103 un unic bocanc de soldat, \u00een tabloul “Profetul” un fost soldat este \u00eenconjurat de amintiri, poze din armat\u0103, iar \u00een “Turnul Babel” picioarele multiple care sus\u0163in turnul sunt unele \u00eembr\u0103cate \u00een cizme militare, altul este un picior amputat, \u00eenlocuit de o protez\u0103, o metafor\u0103 a haosului \u015fi a catastrofei care a urmat atacului du\u015fmanilor Israelului.<\/p>\n

\n***<\/p>\n

\nAnumite stratageme sunt realizate prin jocuri de cuvinte sau efecte acustice, sau aluzii care nu pot fi reproduse prin traducerea din ebraic\u0103. Ultima sa carte “Deschis-\u00eenchis-deschis” ne surprinde cu o poezie inspirat\u0103 de povestea Exodului biblic, pomenit\u0103 \u00een Midrash. Este ultima noapte groaznic\u0103 \u00een Egipt, c\u00e2nd primii prunci n\u0103scu\u0163i la egipteni sunt da\u0163i mor\u0163ii, iar israeli\u0163ii r\u0103m\u00e2n proteja\u0163i de semnele de s\u00e2nge care marcheaz\u0103 intrarea \u00een caselor lor. Sclavii evrei se elibereaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai aibe vreme s\u0103 dospeasc\u0103 p\u00e2inea, hran\u0103 pentru drum.\n<\/p>\n

\nExod<\/strong><\/p>\n

Nu-mi \u00eenchipui c\u0103 \u00een noaptea exodului din Egipt,
\n\u00eentre miezul nop\u0163ii \u015fi zori, orice cuplu putea s\u0103 stea \u00eempreun\u0103,
\n\u00eendr\u0103gostit. (Dar au fi putut).<\/p>\n

\u00cen grab\u0103, cu s\u00e2nge scurs de la praguri \u015fi por\u0163i de u\u015fi,
\ncu tac\u00e2muri de argint \u015fi de aur ag\u0103\u0163ate \u00een \u00eentuneric,
\n\u00eentre \u015fuierul strig\u0103tului de moarte al primului n\u0103scut
\n\u015fi strig\u0103tele p\u00e2ntecului mamei
\ngolit ca burduful de vin.<\/p>\n

\u015ei st\u00e2nd peste ei, cr\u0103c\u0103nat, cu picioarele larg desf\u0103cute
\n\u00cengerul Mor\u0163ii, \u00eenghite b\u0103rba\u0163i \u015fi femei
\nca un soare s\u00e2ngeros pr\u0103jind cu moartea sa neagr\u0103.
\nPicioare \u00eenc\u0103l\u0163ate \u00een sandale fr\u0103m\u00e2nt\u0103 aluatul de pasc\u0103
\n\u015fi carnea bur\u0163ii \u015fi coapsele
\n\u00eenl\u0103n\u0163uite de curele grele str\u00e2nse la talie
\nr\u0103zuie pielea, \u00eencurca<\/em>\u0163i unul \u00een cel\u0103lalt:<\/p>\n

Pentru a se rostogoli astfel, \u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i \u00eentr-o iubire ve\u015fnic\u0103,
\nla un loc cu to\u0163ii b\u0103tr\u00e2nii din casa robiei
\n\u00een de\u015fertul promis.
\n<\/em>
\n***<\/p>\n

Iat\u0103 la un loc un limbaj puternic, exploziv, mixarea de imagini mitice, erotice, cu o istoria biblic\u0103, un text posibil numai \u00een ebraica \u00een care a fost g\u00e2ndit.
\nAmichai r\u0103m\u00e2ne un artist de prim\u0103 clas\u0103, un titan al poeziei, care se cere s\u0103 fie tradus c\u00e2t mai copios, \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

#<\/p>\n

surse:
\nEmanuel Pope – Traduceri<\/p>\n

Chana Bloch- The Selected poetry of Yehuda Amichai
\nRobert Alter: Poetry of Yehuda Amichai
\nwikipedia, internet, colectia Lidia Elron, editura Shoken (poeme 1948-1962)
\nhttps:\/\/www.poemhunter.com\/yehuda-amichai\/poems<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian Grauenfels Despre Yehuda Amichai (1924-2000), un lucru este cert: cu trecerea timpului ne apare ca unul dintre marii poe\u0163i ai secolului XX. Poezia lui este \u00een\u015fel\u0103toare, aparent accesibil\u0103 \u00een traducere. Amichai a f\u0103cut parte dintr-un grup de tineri poe\u0163i israelieni de la \u00eenceputul anilor ’50, care au efectuat o revolu\u0163ie \u00een versul ebraic, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1297],"tags":[87,1113,1299,1294],"class_list":["post-12030","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-52","tag-adrian-grauenfels","tag-critica","tag-egophobia-52","tag-yehuda-amichai"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-382","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12030","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12030"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12030\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12031,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12030\/revisions\/12031"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12030"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12030"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12030"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}