{"id":12188,"date":"2018-06-08T07:40:43","date_gmt":"2018-06-08T05:40:43","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12188"},"modified":"2018-06-13T18:44:21","modified_gmt":"2018-06-13T16:44:21","slug":"bomarzo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12188","title":{"rendered":"Bomarzo – despre nemurire \u0219i al\u021bi demoni!"},"content":{"rendered":"

o istorie de buzunar<\/span><\/p>\n

de Ana-Maria Negril\u0103<\/p>\n

\u00cen provincia Viterbo (Lazio, Italia) exist\u0103 un parc al mon\u0219trilor conceput de arhitectul Pirro Ligorio pentru principele Pierfrancesco Orsini (1523-1585). O seam\u0103 de statui \u0219i construc\u021bii se ridic\u0103 pe domeniul vilei \u2013\u00a0 o curte a minunilor care a luat na\u0219tere \u00een 1552, dup\u0103 ce Francesco Orsini a\u00a0 pierdut-o pe so\u021bia lui, Giulia Farnese. Departe de solemnitatea Taj Mahalului, dar mult mai misterioase, statuile, bisericu\u021ba, casa aplecat\u0103, se \u00eenal\u021b\u0103 printre copaci, un tribut adus unei femei, dar \u0219i unei vie\u021bi renascentiste \u00een care splendoarea nu ascunde dec\u00e2t umbra mor\u021bii.<\/p>\n

Bomarzo<\/em>, cartea lui Manuel Mujica L\u00e1inez, publicat\u0103 \u00een 1962, este o istorie roman\u021bat\u0103 a principelui Orsini, o remodelare a unei vie\u021bi folosind canoanele epocii, o imersiune \u00eentr-o perioad\u0103 de redescoperire a modelelor antice, de efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103. Este epoca lui Michelangelo, a lui Benvenuto Cellini, Sansovino, Ariosto \u0219i Cervantes. Acum se scriu marile opere, se picteaz\u0103 marile tablouri, se ridic\u0103 marile edificii, dup\u0103 secole de relativ\u0103 obscuritate. Este \u0219i o perioad\u0103 de conflict, de rupere a alian\u021belor clasice \u0219i de reconfigurare teritorial\u0103.<\/p>\n

Italia secolului al XVI-lea este un creuzet \u00een care influen\u021bele diverse se manifest\u0103, iar marile familii de negustori \u00eencep s\u0103 capete importan\u021b\u0103 pe scena politic\u0103 \u0219i caut\u0103 s\u0103-\u0219i creeze legitimitate prin descenden\u021be romane \u0219i emularea operelor antice. Efortul lui Francesco Orsini nu este singular \u00een epoc\u0103, fiind n\u0103scut tot din con\u0219tiin\u021ba efemerit\u0103\u021bii \u0219i fragilit\u0103\u021bii fiin\u021bei umane. Carpe diem, <\/em>tr\u0103ie\u0219te clipa, Fortuna labilis<\/em>, norocu-i ca vremea, sunt dincolo de retoric\u0103, fiind realit\u0103\u021bi ale vremii,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eentr-o lume \u00een care prietenii devin repede du\u0219mani, \u00een care moartea p\u00e2nde\u0219te pe str\u0103zile \u00eenguste ale ora\u0219elor, iar s\u0103raci sau boga\u021bi intr\u0103 \u00een hora scheletelor din Triumful mor\u021bii<\/em>.<\/p>\n

Efemeritatea \u0219i sentimentul acut al z\u0103d\u0103rniciei sufl\u0103 peste Rena\u0219tere \u0219i crea\u021biile ei. Manuscrise importante ard pe rugul lui Savonarola, familia de Medicii decade, lucr\u0103ri ale mae\u0219trilor epocii sunt pierdute sau distruse \u00een r\u0103zboaie, chiar \u0219i B<\/em>\u0103<\/em>t\u0103lia de la Anghilari<\/em> a lui da Vinci \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te nemurirea doar \u00eentr-o copie a lui Rubens. Prin urmare, cea mai r\u00e2vnit\u0103 avere a epocii nu este cea material\u0103, ci nemurirea, capacitatea de a trece peste veacuri, de a \u00eenfrunta timpul.<\/p>\n

Lu\u00e2nd modelul anticilor, Francesco Orsini \u00ee\u0219i realizeaz\u0103 opera, ce-i va asigura nemurirea, \u00een cel mai durabil material al epocii \u2013 piatra. Folosind personajului istoric, Manuel Mujica L\u00e1inez creeaz\u0103 o personalitate complex\u0103, un amestec de lumini \u0219i umbre, cu o via\u021b\u0103 pus\u0103 sub semnul incertitudinii, a traumei, a abuzurilor. \u00cenclina\u021bia spre frumos, dorin\u021ba de a place \u0219i de a fi pl\u0103cut, \u00eel fac pe Francesco s\u0103 caute dragostea, iar c\u00e2nd nu reu\u0219e\u0219te s-o g\u0103seasc\u0103 \u00een forma ei pur\u0103, o \u00eenlocuie\u0219te folosind simulacre pe care le \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103, acoperindu-le cu epitete elegante. Este un \u0219ov\u0103ielnic, dar \u0219i un om al vremurilor sale, care nu preget\u0103 s\u0103 se foloseasc\u0103 de crim\u0103 pentru\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-\u0219i atinge scopul.<\/p>\n

Gr\u0103dina lui de mon\u0219tri, \u00een viziunea lui L\u00e1inez, con\u021bine reperele\u00a0 unei vie\u021bi zbuciumate, d\u0103ltuind \u00een piatr\u0103 personajele reale ce i-au influen\u021bat via\u021ba \u0219i pe care le-a iubit sau le-a ur\u00e2t cu aceea\u0219i patim\u0103. Este biletul s\u0103u c\u0103tre nemurire, r\u0103scump\u0103rarea p\u0103catelor \u0219i existen\u021bei irosite. Moartea so\u021biei, a favoritului, a fiului preferat, \u0219i descoperirea z\u0103d\u0103rniciei vie\u021bii \u00eel fac s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ve\u0219nic pentru a \u00eemplini promisiunea din horoscopul lui.<\/p>\n

\u021ainut departe \u0219i neiubit de tat\u0103l s\u0103u, Giovanni Corrado Orsini, care nu vede \u00een el idealul condotierilor, chinuit de un frate abuziv, protejat de bunica patern\u0103, Francesco \u00eencepe s\u0103 cread\u0103 c\u0103 va avea un destin m\u0103re\u021b dup\u0103 ce cite\u0219te horoscopul \u00eentocmit de Sandro Benedetto, astrologul familiei. Pe marginea pergamentului, tat\u0103l s\u0103u scrisese: Mon\u0219trii sunt nemuritori<\/em>, iar aici se g\u0103se\u0219te cheia c\u0103r\u021bii \u0219i aici \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u0219i hot\u0103r\u00e2rea lui de a-\u0219i imortaliza via\u021ba prin intermediul f\u0103pturilor din piatr\u0103. Astfel, \u00een gr\u0103din\u0103 \u00ee\u0219i fac pe r\u00e2nd apari\u021bia un trol cu gura larg deschis\u0103, o bisericu\u021b\u0103 cu aspect de templu (\u00eenchinat\u0103 so\u021biei sale), o nimf\u0103, o broasc\u0103 \u021bestoas\u0103, un pegas, un elefant, o balen\u0103, un dragon, Venus, Jupiter, Ceres, dovedind influen\u021be diverse, antice pe de-o parte, pe de alt\u0103 parte, contemporane, imortaliz\u00e2nd animale ale bestiarului medieval.<\/p>\n

Principele Orsini g\u0103se\u0219te \u00een cele din urm\u0103 o dubl\u0103 nemurire, aceea de a nu uita niciodat\u0103, dar \u0219i de a nu fi uitat, iar zbuciumul unei vie\u021bi renascentiste, \u00een c\u0103utarea dragostei \u0219i nemuririi, se \u00eencheie abrupt \u00een crepusculul unei noi epoci. Bomarzo<\/em> este o carte a tr\u0103irilor intense, a rat\u0103rii, a dragostei ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite, a irosirii, dar este, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u0219i un roman al cutezan\u021bei de a \u00eenfrunta via\u021ba, de a transforma existen\u021ba \u00eentr-un loc \u00een care personalitatea se poate manifesta. Francesco Orsini, g\u0103se\u0219te \u00een cele din urm\u0103 cheia c\u0103tre nemurire prin art\u0103 \u2013 ceea ce nu este deloc o idee str\u0103in\u0103 epocii.<\/p>\n

#<\/p>\n

ANA-MARIA NEGRIL\u0102<\/strong> este absolvent\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, doctor \u00een literatur\u0103 veche, scriitoare \u0219i traduc\u0103toare.
\nAna-Maria Negril\u0103 a debutat \u00een 1993 cu povestirea Fragile<\/em> \u00een Jurnalul SF<\/em>, iar prozele sale au ob\u021binut numeroase premii la concursurile de profil (inclusiv premiul Vladimir Colin pentru roman, 2008). A publicat \u00een Jurnalul SF, ArtPanorama,<\/em> Haemus Revist\u00eb Evropiane, Argos, String<\/em> etc.. Povestirea Trickster<\/em> a fost publicat\u0103 \u00een Almanahul Anticipa\u021bia<\/em>, 2000, Pe\u0219terile de fum ale timpului<\/em> \u00een Antologia Nemira<\/em>, 1996, iar ultima sa povestire, Agentul galenic,<\/em> parte a seriei Stelarium<\/em>, a ap\u0103rut \u00een revista \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Tehnic\u0103 nr.66, 2017. A publicat \u00een numeroase alte antologii printre care New Weird<\/em> (ed. Ann & Jeff Vandermeer), unde povestirea sa De acum <\/em>\u0219<\/em>i p\u00e2n\u0103-n noapte<\/em> s-a reg\u0103sit al\u0103turi de proze semnate de M. John Harrison, China Mieville, Clive Barker, Michael Moorcock \u0219i al\u021bii. Povestirea Pe\u0219terele de fum ale timpului<\/em> a fost tradus\u0103 \u00een Nemira Anthology 1996 (Time\u2019s Caves of Smoke) , iar Camera<\/em> (Dhoma) a ap\u0103rut \u00een Haemus Reviste\u00a0 Evropiane nr.8\\ 2001.\u00a0 A publicat mai multe romane \u0219i culegeri de povestiri: Ora\u0219ul ascuns<\/em> (2005), \u00cemp\u0103ratul ghe\u0163urilor<\/em> (2006) pentru care a ob\u021binut premiul Vladimir Colin \u00een 2008, \u0219i Lumile se pr\u0103bu<\/em>\u0219<\/em>esc<\/em> (2015, ebook). \u00cen 2016, i-a ap\u0103rut primul volum al seriei Stelarium<\/em>, Regatul sufletelor pierdute<\/em>, urmat, la c\u00e2teva luni de volumul al doilea, Ascensiunea stelar\u0103<\/em>, un space opera<\/em> unic \u00een peisajul rom\u00e2nesc de gen. A publicat numeroase articole \u0219i studii \u0219tiin\u021bifice \u00een reviste din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate pe subiecte diverse: limbaje de specialitate, social networking, Web 3.0, globalizare, discriminare, jocuri de r\u0103zboi \u0219i altele. A f\u0103cut parte din editorial advisory board<\/em> la lucrarea Artificial Intelligence Technologies and the Evolution of Web 3.0<\/em> (ed. Issa, Tomayess ), editura IGI Global, Hershey, Pennsylvania (USA), 2015. Operele sale sunt tratate \u00een numeroase studii \u0219i articole, printre altele P\u0103catele tinere<\/em>\u021b<\/em>ilor<\/em> \u2013 referin\u021be critice de Dan-Silviu Boerescu, pag.210, editura Ex Ponto, 1999, Dic\u021bionarul scriitorilor de SF \u2013\u00a0 pag. 158-159, editura Nemira, 2000, colec\u021bie coordonat\u0103 de Mihai-Dan Pavelescu,\u00a0 Revista EgoPHobia<\/em>, Vampirismul \u00een literatura rom\u00e2n\u0103<\/em>, studiu semnat de Oliviu Cr\u00e2znic. Alte recenzii despre c\u0103r\u021bile sale au fost publicate \u00een revista Observator cultural<\/em> numerele 863-864. A sus\u021binut prelegeri \u00een fa\u021ba studen\u021bilor de la Facultatea de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine a Universit\u0103\u021bii Cre\u0219tine \u201eDimitrie Cantemir\u201d (Lumi fic<\/em>\u021b<\/em>ionale \u00een literatura modern\u0103<\/em>) \u0219i participat la numeroase emisiuni de radio \u0219i televiziune. Autoarea poate fi urm\u0103rit\u0103 pe site-ul personal: https:\/\/anamarianegrila20.wixsite.com\/stelarium<\/a> \u0219i pe pagina de Facebook:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 https:\/\/www.facebook.com\/anamarianegrilaautor<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negril\u0103 \u00cen provincia Viterbo (Lazio, Italia) exist\u0103 un parc al mon\u0219trilor conceput de arhitectul Pirro Ligorio pentru principele Pierfrancesco Orsini (1523-1585). O seam\u0103 de statui \u0219i construc\u021bii se ridic\u0103 pe domeniul vilei \u2013\u00a0 o curte a minunilor care a luat na\u0219tere \u00een 1552, dup\u0103 ce Francesco Orsini a\u00a0 pierdut-o […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1322,1298],"tags":[1255,1113,1324,1301],"class_list":["post-12188","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-54","category-o-istorie-de-buzunar","tag-ana-maria-negrila","tag-critica","tag-egophobia-54","tag-o-istorie-de-buzunar"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s6DakB-bomarzo","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12188","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12188"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12188\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12194,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12188\/revisions\/12194"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}