de Alexandru Iona\u0219cu<\/p>\n
Tradus \u00een edi\u021bia Humanitas ca Marea carte a inumanit\u0103\u021bii: o istorie a ororilor \u00een 100 de episoade<\/em>, ciudatul volum al lui Matthew White ar trebui citit de to\u021bi istoricii interesa\u021bi de suferin\u021ba uman\u0103 provocat\u0103 de sentin\u021bele marilor nume din manualele de istorie, precum \u00eemp\u0103ra\u021bi, comandan\u021bi militari \u0219i dictatori, ca \u0219i de efectele pe care marile eforturi civiliza\u021bionale le-au produs asupra oamenilor obi\u0219nui\u021bi. Titlul edi\u021biei britanice \u2013 Atrocitology: Humanity\u2019s 100 Deadliest Achievements<\/em> \u2013 \u00a0surprinde cel mai bine crunta realitate c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 marile crea\u021bii artistice \u0219i \u0219tiin\u021bifice care ne-au oferit pl\u0103cerile estetice \u0219i standardele de via\u021b\u0103 din prezent, omenirea a comis \u0219i o serie ne\u00eentrerupt\u0103 de atrocit\u0103\u021bi \u00een diverse forme, de la r\u0103zboaie \u0219i sclavie la colapsuri civiliza\u021bionale \u0219i regimuri tiranice.<\/p>\n R\u0103bufnirile de cruzime sunt o constant\u0103 la fel de tipic uman\u0103 ca \u0219i produc\u021biile culturale \u0219i Matthew White \u0219tie c\u0103 violen\u021ba uman\u0103 nu este deloc u\u0219or de explicat, iar atunci c\u00e2nd prive\u0219ti istoria universal\u0103 prin intermediul atrocit\u0103\u021bilor, \u00eencep\u00e2nd cu r\u0103zboaiele dintre greci \u0219i per\u0219i din secolul al cincilea \u00eenaintea erei noastre p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboaiele din fostul Zair \u0219i genocidul din Rwanda, orice \u00een\u021belegere a violen\u021bei umane printr-o \u2018\u2019teorie cuprinz\u0103toare\u2019\u2019 va trebui s\u0103 treac\u0103 prin dou\u0103 milenii \u0219i jum\u0103tate de istorie \u00eenregistrat\u0103. La fel, oricine va crede c\u0103 a descoperit solu\u021bia pentru dep\u0103\u0219irea agresivit\u0103\u021bii umane va trebui s\u0103 poat\u0103 explica toate evenimentele din carte, iar evenimentele, a\u0219a cum vom vedea, sunt dintre cele mai diferite.<\/p>\n De profesie bibliotecar, deci din afara mediului istoricilor profesioni\u0219ti, Matthew White descoper\u0103 c\u0103 r\u0103zboaiele \u0219i cruzimile trecute \u0219i prezente au c\u00e2teva elemente comune, cel mai important fiind c\u0103 ,,haosul este mai ucig\u0103tor dec\u00e2t tirania\u2019\u2019, mult mai mul\u021bi oameni murind \u00een urma pr\u0103bu\u0219irii institu\u021biilor statale care asigur\u0103 autoritatea \u0219i ordinea social\u0103 dec\u00e2t ca urmare a politicilor statale, iar motivul este simplu: \u00een absen\u021ba autorit\u0103\u021bii centrale, oamenii devin lupi unii pentru al\u021bii sau, cum se exprim\u0103 autorul ,,[\u2026] nimeni n-a exercitat destul control pentru a \u00eempiedica moartea a milioane de oameni.\u2019\u2019 Pericolul dezagreg\u0103rii sociale asupra vie\u021bii umane are dou\u0103 consecin\u021be la fel de curioase dar explicabile. Prima: na\u021biunile nu sunt at\u00e2t stabile pe c\u00e2t am crede, lipsa suveranit\u0103\u021bii \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 situa\u021bia lor este clarificat\u0103 de \u00eenving\u0103torul unui conflict militar, r\u0103zboaiele nu depind de anun\u021buri oficiale precum declara\u021bii de r\u0103zboi \u0219i acte de capitulare, ci cresc gradual prin ,,escaladarea violen\u021belor\u2019\u2019 \u0219i se \u00eencheie c\u00e2nd ambele tabere sunt prea epuizate pentru a mai continua m\u0103celul, iar dictatori ca Stalin nu au nevoie de func\u021bii oficial recunoscute pentru exercitarea controlului total. A doua: \u00een momentul \u00een care a \u00eenceput un r\u0103zboi, armata este cel mai sigur loc \u00een care te po\u021bi afla, deoarece e\u0219\u021bi protejat de nenum\u0103ra\u021bi al\u021bi oameni \u00eenarma\u021bi, ai parte de hran\u0103 \u0219i \u00eengrijiri medicale, pe c\u00e2nd civilii sunt uci\u0219i \u00een mas\u0103, jefui\u021bi \u0219i l\u0103sa\u021bi s\u0103 moar\u0103 de foame. Dar istoriile militare trec peste suferin\u021bele oamenilor obi\u0219nui\u021bi care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie prin\u0219i \u00eentr-un conflict armat (p. 19). Multe din hecatombele prezentate de Matthew White au avut loc \u00een momentul pr\u0103bu\u0219irii unor imperii \u0219i dinastii \u2013 precum cel roman, China imperial\u0103 \u0219i Rusia \u021barist\u0103 \u2013,\u00a0 colapsul civiliza\u021bional \u2013 misterioasa pr\u0103bu\u0219ire a civiliza\u021biei Maya \u2013 \u0219i r\u0103zboaiele civile de dup\u0103 1945.<\/p>\n Pr\u0103bu\u0219irea Imperiului Roman \u0219i a civiliza\u021biei Maya sunt evenimente pe fundalul c\u0103rora sunt proiectate frici contemporane \u0219i se caut\u0103 deslu\u0219irea viitorului. Pentru imaginarul conservator, pr\u0103bu\u0219irea unui imperiu at\u00e2t de \u00eendelungat \u0219i influent precum cel roman a hr\u0103nit de-a lungul epocilor istorice conceptul decaden\u021bei culturale \u2013 ideea c\u0103 un confort material prea ridicat \u00eei face pe oameni s\u0103 nu se mai g\u00e2ndeasc\u0103 la tradi\u021bii, valori \u0219i spiritualitate, ci doar s\u0103 se bucure de avantajele urbaniz\u0103rii \u2013 \u0219i tiparul dispari\u021biei Imperiului Roman de Apus a devenit un etalon pentru construc\u021biile politice supradimensionate, dar \u0219i un avertisment \u00een privin\u021ba sor\u021bii lor. \u00centr-un fel, perpetuarea unor asemenea tipare paseiste se explic\u0103 prin amploarea dezastrului: Matthew White a descoperit c\u0103, \u00een momentul jefuirii Romei de c\u0103tre vizigo\u021bii condu\u0219i de Alaric, \u00een 409 e.n., ora\u0219ul nu mai cunoscuse o invazie vreme de opt secole; \u00een schimb, multe capitale au fost ocupate de trupe str\u0103ine \u00eentr-un interval de patru secole, deci ,,doar jum\u0103tate din anii \u00een care Roma a r\u0103mas necucerit\u0103.\u2019\u2019(p. 95). Iar dispari\u021bia civiliza\u021biei Maya \u00een nici dou\u0103 secole (\u00eentre sf\u00e2r\u0219itul secolului VIII e.n. \u0219i \u00eenceputul secolului X e.n.) este asociat\u0103 cu scenarii despre efectele schimb\u0103rilor climatice, distrugerii mediului \u0219i a \u00eempu\u021bin\u0103rii resursele. \u00cens\u0103 o pr\u0103bu\u0219ire at\u00e2t de rapid\u0103 putea fi provocat\u0103 doar prin conlucrarea mai multor ,,for\u021be distructive\u2019\u2019, autorul sco\u021b\u00e2nd \u00een prim-plan rolul jucat de r\u0103zboi. Pe m\u0103sur\u0103 ce resursele se reduceau, regii ora\u0219elor-state maya \u00ee\u0219i sporeau autoritatea \u0219i transformau conflictele armate \u00een expedi\u021bii de jaf \u0219i distrugere. \u00cenaintea escalad\u0103rii, conflictele dintre fac\u021biunile maya erau ,,\u00eentreceri rituale\u2019\u2019, deci controlate conform unui scenariu, limit\u00e2ndu-se num\u0103rul de victime.<\/p>\n La cel\u0103lalt cap\u0103t al lumii, dezintegrarea structurilor sociale produce \u00a0pierderi de vie\u021bi de o amploare de neimaginat \u00een Europa. \u00cen vremea dinastiei Ming, China imperial\u0103 ajunge la apogeul dezvolt\u0103rii sale cultural-\u0219tiin\u021bifice, dar aceast\u0103 dinastie rafinat\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it sub presiunile unor revolte ne\u00eentrerupte \u0219i a invaziei manciurienilor, o popula\u021bie nomad\u0103 aflat\u0103 la nord-est de Marele Zid. Pr\u0103bu\u0219irea dinastiei s-a \u00eentins pe o perioad\u0103 de aproape trei decenii, iar dispari\u021bia unei conduceri centrale nu este de bun augur nici pentru c\u0103rturari, unul din r\u0103scula\u021bi cre\u00e2ndu-\u0219i propriul regat, \u00een cadrul c\u0103ruia a ,,decapitat mii de intelectuali \u0219i familiile lor\u2019\u2019. De altfel, dinastia Ming vine la putere tot \u00een urma unui dezastru social \u2013 pr\u0103bu\u0219irea dinastiei Yuan, creat\u0103 \u00een urma cuceririlor lui Genghis-han. Combina\u021bia de incompeten\u021b\u0103 \u0219i nep\u0103sare fa\u021b\u0103 de supu\u0219i declan\u0219eaz\u0103 r\u0103scoale \u0219i un r\u0103zboi civil \u00eentre \u00eenving\u0103tori care, conform necrometriei lui Matthew White, se soldeaz\u0103 cu treizeci de milioane de mor\u021bi. Dar ce este necrometria? Descriindu-se ca atrocitolog (\u00een englez\u0103, atrocitologist<\/em>) Matthew White a creat o serie de cuvinte cu rezonan\u021b\u0103 savant\u0103, precum \u2018\u2019necrometrie\u2019\u2019, \u2018\u2019hemocataclism\u2019\u2019 ( \u00een englez\u0103, necrometrics, hemoclysm<\/em>), care au meritul nu doar de-a prezenta num\u0103r\u0103toare seac\u0103 a victimelor dintr-un conflict, sarcina tradi\u021bional\u0103 a istoricilor din mediul academic, ci \u0219i amploarea cruzimii \u00eentr-o not\u0103 tragicomic\u0103, amintind de scena cu cuplul de turi\u0219ti care servesc masa \u00eentr-un donjon, \u00eenconjura\u021bi de \u021bipetele celor tortura\u021bi, din Monty Python\u2019s The Meaning of Life.<\/em><\/p>\n \u00cen secolul XX, cele mai devastatoare episoade pr\u0103bu\u0219ire statal\u0103 au loc \u00een China \u0219i \u00een Rusia. M\u0103cinat\u0103 de corup\u021bie endemic\u0103 \u0219i incapabil\u0103 de-a rezista colonialismului statelor occidentale, dinastia manciurian\u0103 Qing se pr\u0103bu\u0219e\u0219te \u0219i republica instalat\u0103 este instabil\u0103 \u0219i incapabil\u0103 de-a rezista guvernatorilor militari care \u00ee\u0219i \u00eempart teritorii \u0219i bani din impozite, iar popula\u021bia este jefuit\u0103 de bandi\u021bi. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, Japonia militarist\u0103 va anexa Manciuria, provincia din nord-estul Chinei, iar r\u0103zboiul civil dintre na\u021bionali\u0219tii lui Chiang Kai-shek \u0219i comuni\u0219tii care vor fi condu\u0219i de Mao Zedong sl\u0103besc autoritatea central\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care trupele nipone declan\u0219eaz\u0103 al doilea r\u0103zboi sino-japonez. Acest conflict se suprapune peste cea de-a doua conflagra\u021bie mondial\u0103 (1937-1945) \u0219i este marcat de atrocit\u0103\u021bi la scar\u0103 extins\u0103, precum masacrul din Nanjing, capitala chinez\u0103 din acea vreme, mai numit \u0219i The Rape of Nanking, <\/em>zeci de mii de femei fiind victimele violurilor destinate umilirii \u0219i dezumaniz\u0103rii. Dup\u0103 capitularea Japoniei, r\u0103zboiul civil se reia \u0219i se \u00eencheie \u00een toamna anului 1949, cu victoria comuni\u0219tilor condu\u0219i de Mao, iar na\u021bionali\u0219tii se retrag \u00een insula Taiwan, din acest moment dat\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u021bitea Chinei. Este interesant\u0103 perspectiva autorului asupra Mar\u0219ului cel Lung, care, \u00een ciuda sacrificiilor enorme f\u0103cute de tab\u0103ra comunist\u0103 (din o sut\u0103 de mii de oameni care au \u00eenceput mar\u0219ul, doar opt mii au mai ajuns la destina\u021bie), nu a \u00eensemnat supravie\u021buirea comunismului \u00een China, ci o ,,selec\u021bie natural\u0103 concentrat\u0103\u2019\u2019 \u00een urma c\u0103reia au supravie\u021buit revolu\u021bionarii cei mai devota\u021bi cauzei, astfel explic\u00e2ndu-se excese ca Marele Salt \u00cenainte sau Revolu\u021bia Cultural\u0103.<\/p>\n Cealalt\u0103 pr\u0103bu\u0219ire statal\u0103 urmat\u0103 de r\u0103zboi civil cu pierderi umane de ordinul milioanelor este, bine\u00een\u021beles, r\u0103zboiul civil rus. E\u0219ecurile repetate de pe front au rezultat \u00een penurii de alimente \u0219i greve \u00een mediile urbane, disciplina militar\u0103 dizolv\u00e2ndu-se \u0219i mul\u021bi solda\u021bi p\u0103r\u0103sind armata. \u00cen octombrie 1917 (sau noiembrie, pe stil nou), bol\u0219evicii condu\u0219i de Lenin \u00eenl\u0103tur\u0103 guvernul provizoriu, suprim\u0103 celelalte mi\u0219c\u0103ri de st\u00e2nga precum men\u0219evicii modera\u021bi \u0219i sociali\u0219tii-revolu\u021bionari \u0219i se implic\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi civil foarte \u00eenc\u00e2lcit, \u00een care au de \u00eenfruntat o serie de mi\u0219c\u0103ri anticomuniste aflate sub titulatura de Albi,\u00a0 interven\u021bii din partea puterilor aliate precum Statele Unite \u0219i Japonia (care \u00eencerca s\u0103 smulg\u0103 teritorii ruse\u0219ti din estul Siberiei) \u0219i un r\u0103zboi cu Polonia. Ambele tabere ideologice comit atrocit\u0103\u021bi \u2013 armatele antibol\u0219evicilor remarc\u00e2ndu-se prin pogromuri generalizate \u00eempotriva comunit\u0103\u021bilor evreie\u0219ti \u0219i un comandant psihotic precum baronul Ungern von Sternberg, obsedat de Genghis-han \u0219i antisemit patologic \u2013, dar majoritatea deceselor se datoreaz\u0103 foametei \u0219i epidemiilor. \u0218i mai ciudat, \u00een tot haosul r\u0103zboiului civil, \u00een Ucraina central\u0103 apare o armat\u0103 anarhist\u0103 condus\u0103 de Nestor Mahno, care lupt\u0103 al\u0103turi de bol\u0219evici \u00eempotriva albilor, dar dup\u0103 ce ob\u021bin victoria, bol\u0219evicii stati\u0219ti se \u00eentorc \u00eempotriva anarhi\u0219tilor \u0219i \u00eei \u00eenving. C\u00e2nd institu\u021biile se dezintegreaz\u0103, foametea \u0219i epidemiile ucid cei mai mul\u021bi oameni, tipar prezent \u0219i \u00een cazul unor state e\u0219uate din prezent, precum Somalia.<\/p>\n Cum scriam la \u00eenceput, evenimentele devastatoare din cartea atrocitologului Matthew White (despre care Mircea C\u0103rt\u0103rescu spunea c\u0103 i-a schimbat ,,ideile despre om \u0219i istorie\u2019\u2019) sunt variate \u0219i cuprind personaje precum Alexandru Macedon \u2013 inclus \u00een categoria numit\u0103 ,,cuceritorii lumii\u2019\u2019, adic\u0103 acei lideri militari care au \u00eencercat ,,s\u0103 atace toate \u021b\u0103rile la care puteau ajunge\u2019\u2019 \u2013, conflicte dinastice din China antic\u0103, soldate, de regul\u0103, cu milioane de victime, despo\u021bi precum Iustinian \u0219i Petru cel Mare, crime rituale precum luptele gladiatoriale din Roma antic\u0103 \u0219i sacrificiile umane aztece, cruciadele medievale, cucerirea Americilor, conflictele dintre monarhiile europene, comer\u021bul cu sclavi \u0219i r\u0103zboaiele secolului trecut. Atrage aten\u021bia rolul religiei \u00een declan\u0219area \u0219i justificarea r\u0103zboaielor, de regul\u0103 exonerat\u0103 de implicarea \u00een r\u0103zboaie, prefer\u00e2ndu-se explica\u021bia economic\u0103. De\u0219i nici un r\u0103zboi nu se explic\u0103 printr-o singur\u0103 cauz\u0103, deci religia nu poate motiva sut\u0103 la sut\u0103 combatan\u021bii sau una din tabere, Matthew White are trei criterii pentru a separa rolul real al religiei de simplul pretext. Primul criteriu: dac\u0103 singura diferen\u021b\u0103 dintre dou\u0103 tabere este religia, atunci este un r\u0103zboi religios, exemple revelatorii fiind conflictele din fosta Iugoslavie, r\u0103zboaiele religioase din Fran\u021ba secolului XVI sau conflictele dintre catolici \u0219i protestan\u021bi din Irlanda. Al doilea criteriu: dac\u0103 religia este un element definitoriu al unui conflict, exemplul cel mai pertinent fiind cruciadele regatelor europene pentru recucerirea Ierusalimului, care nu pot fi prezentate f\u0103r\u0103 a se men\u021biona simbolistica religioas\u0103. Al treilea criteriu: viziunea despre lume a celor mai mul\u021bi oameni este determinat\u0103 de religie, deci este folosit\u0103 ca pretext deoarece d\u0103 roade <\/em>(sublinierea lui Matthew White). Totu\u015fi, c\u00e2nd exist\u0103 mai multe diferen\u0163e \u00eentre dou\u0103 tabere, conflictul nu este religios (p.147). La capitolul religiei ca accelerator al r\u0103zboaielor, una din descoperirile bibliotecarului atrocitolog este c\u0103 monoteismele sunt mult mai agresive dec\u00e2t credin\u0163ele animiste \u015fi \u015famanice, iar multe credin\u0163e indigene din spa\u0163iul extraeuropean \u2013 continentul american, Orientul Mijlociu, Asia \u015fi Africa \u2013 \u015fi din Europa precre\u015ftin\u0103 au fost atacate \u015fi \u00eenlocuite de monoteismul dogmatic. \u00cen lista de masacre motivate religios, cele mai multe conflicte implic\u0103 religii monoteiste care lupt\u0103 fie \u00eentre ele, fie \u00eempotriva unor credin\u0163e indigene. (p.152)<\/p>\n Un detaliu curios din lista lui Matthew White este lipsa unor mari campanii de cucerire care s\u0103 fi pornit din India. Poate c\u0103 lipsa de fundamentalism a credin\u021belor politeiste explic\u0103 de ce din India nu au fost lansate prea multe campanii de cucerire \u0219i au fost \u00eenregistrate pu\u021bine masacre. Sau lipsa de interes a tradi\u021biilor hinduse pentru cauzalitatea istoric\u0103 s\u0103 explice pu\u021bin\u0103tatea r\u0103zboaielor \u0219i a atrocit\u0103\u021bilor din India (cultul thugilor, asociat cu crima ritualic\u0103, nu a fost at\u00e2t de extins precum este prezentat \u00een filme de aventuri ca Indiana Jones and the Temple of Doom<\/em>), dar \u0219i c\u00e2nd istoricii au \u00eenceput s\u0103 \u00eenregistreze evenimente \u2013 dup\u0103 cuceririle musulmane ini\u021biate \u00een secolul XI e.n. \u2013, \u00een subcontinentul indian nu apar masacre de magnitudinea celor din alte arii geografice. \u00cen privin\u021ba magnitudinii masacrelor, Matthew White este optimist \u0219i nu crede c\u0103 lumea devine mai agresiv\u0103, iar argumentarea sa merge \u00een dou\u0103 direc\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00a0prezen\u021ba luptelor \u00eentre sclavii gladiatori doar \u00een lumea roman\u0103 arat\u0103 c\u0103 oamenii nu sunt at\u00e2t de sangvinari \u0219i uciderea ritual\u0103 nu este specific\u0103 multor credin\u021be. L\u0103s\u00e2nd credin\u021ba le o parte (ucidere ritual\u0103 pentru venerarea mor\u021bilor), luptele \u00eentre gladiatori revelau mentalitatea r\u0103zboinic\u0103 a romanilor, iar execu\u021biile \u0219i luptele din aren\u0103, unele reconstituind r\u0103zboaie mitologice (precum spectacolul organizat de Iulius Cezar, \u00een care era reconstituit\u0103 c\u0103derea Troiei, p. 45) aveau rolul pragmatic de a-i obi\u0219nui pe cet\u0103\u021beni cu agresivitatea \u0219i a le insufla stigmatizarea alterit\u0103\u021bii. \u00cen arenele romane, uciderea pe scar\u0103 larg\u0103 a animalelor s\u0103lbatice \u00a0a dus la dispari\u021bia unor specii \u00eentregi, iar practica a fost abolit\u0103 dup\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u0219tinismului \u2013 compasiunea a luat locul ne\u00eendur\u0103rii mar\u021biale \u2013 \u00een imperiu \u0219i dispari\u021bia jum\u0103t\u0103\u021bii de apus.\u00a0 \u00cen al doilea r\u00e2nd, Matthew White crede c\u0103 nu trebuie s\u0103 trecem cu vederea cifrele din trecutul \u00eendep\u0103rtat, adic\u0103 din Antichitate, care documenteaz\u0103 r\u0103zboaie \u0219i masacre. De\u015fi societ\u0103\u021bile antice nu aveau procentul de alfabetizare din prezent \u0219i regii cuceritori exagerau \u00een scopuri propagandistice, scribii \u021bineau registre financiare \u0219i istoricii alc\u0103tuiau cronologii dinastice, deci ar trebui crezute \u0219i cifrele \u00een privin\u021ba num\u0103rului de cadavre. Dac\u0103 suntem sceptici c\u0103 romanii aproape au exterminat na\u021biunea cartaginez\u0103, ar trebui s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare opiniile antropologilor despre trecutul preistoric, lipsit de scriere \u0219i tribal, \u00een care decesele violente se ridicau la 15% (p. 670).<\/p>\n Ideea c\u0103 dezintegrarea institu\u021bional\u0103 ucide mai mul\u021bi oameni dec\u00e2t un r\u0103zboi pare a fi contrazis\u0103 flagrant de probabil cel mai bizar episod s\u00e2ngeros din cartea lui Matthew White \u2013 sacrificiile umane f\u0103cute de azteci. Uciderea unui num\u0103r at\u00e2t de mare de oameni, \u0219i se estimeaz\u0103, c\u0103 erau sacrifica\u021bi \u00eentre 15.000 \u0219i 20.000 de oameni pe an (p. 210), ar fi distrus cooperarea social\u0103. Iar aztecii nu se d\u0103deau \u00een l\u0103turi nici de la sacrificarea copiilor. Atrocitologul american subscrie teoriei care sus\u021bine c\u0103 lipsa animalelor domestice i-a \u00eempins pe azteci c\u0103tre normalizarea canibalismului. Independent de bibliotecarul din Richmond, Virginia, politologul John Gray are opinii similare. V\u0103zute prin optica eticii politice imaginate de Thomas Hobbes, scrie John Gray, ferocitatea sacrificiilor umane ar fi trebuit s\u0103 transforme via\u021ba aztecilor \u00eentr-o lupt\u0103 pentru supravie\u021buire \u0219i s\u0103-i lipseasc\u0103 de cultur\u0103, institu\u021bii sau rela\u021bii sociale.[1]<\/a> Cu toate acestea, capitala Tenochtitlan era o minune a geometriei urbane \u0219i demonstra c\u00e2t de extinse erau cuno\u0219tin\u021bele aztecilor despre arhitectur\u0103 \u0219i astronomie, sensibilitatea estetic\u0103 \u0219i crea\u021biile artistice fiind nelipsite. Cum explic\u0103 Gray coexisten\u021ba civiliza\u021biei aztece cu barbaria sacrificiilor umane? Aztecii practicau sacrificii umane la o asemenea scar\u0103 \u00een \u00eencercarea de-a crea un sens \u00eentr-o lume perceput\u0103 a fi cuprins\u0103 de un haos iremediabil. Dac\u0103 Matthew White are dubii \u00een privin\u0163a rolului religiei \u00een sacrificiile umane f\u0103cute de azteci, nu are nicio \u00eendoial\u0103 c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 R\u0103zboiul de Treizeci de Ani, una din marile hecatombe din Europa modernit\u0103\u021bii timpurii, a convins puterile europene c\u0103 ,,este o prostie s\u0103 te r\u0103zboie\u0219ti din cauza religiei\u2019\u2019. Un conflict cu motiva\u021bii religioase sub masca tensiunilor geopolitice, \u00een care intoleran\u021ba profesat\u0103 at\u00e2t de catolici, c\u00e2t \u0219i de protestan\u021bi a sporit paranoia supersti\u021bioas\u0103 \u0219i mii de femei nevinovate au fost persecutate \u0219i arse pe rug (Katharina Kepler a fost acuzat\u0103 \u00een mod arbitrar de vr\u0103jitorie de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile protestante dintr-o localitate din sudul Germaniei de ast\u0103zi, fiind salvat\u0103 de la execu\u021bie de c\u0103tre pledoaria fiului ei, Johannes Kepler, care a reu\u0219it s\u0103 demonteze acuza\u021biile prin argumentarea ra\u021bional\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor sale de medicin\u0103)[2]<\/a>. Acest r\u0103zboi demonstreaz\u0103 teza lui Matthew White c\u0103 epocile preindustriale nu duceau lips\u0103 de carnagii pe scar\u0103 larg\u0103. Caracterul paneuropean al acestui r\u0103zboi prefigureaz\u0103 \u00een mod tulbur\u0103tor Primul R\u0103zboi Mondial, cu lupte duse din Boemia (Republica Ceh\u0103 de azi) p\u00e2n\u0103 \u00een Europa de Nord \u0219i de Vest, iar din cele \u0219apte milioane \u0219i jum\u0103tate de victime, majoritatea au fost necombatan\u021bi: ,,num\u0103rul de mor\u021bi din r\u00e2ndul civililor a fost de dou\u0103zeci de ori mai mare\u2019\u2019(p. 280). Laicitatea occidental\u0103 se explic\u0103 prin traumele provocate de r\u0103zboaiele religioase din secolele XVI-XVII.<\/p>\n \u00cen lista de hecatombe a lui Matthew White apare \u0219i comer\u021bul cu sclavi peste Atlantic, cu \u0219aisprezece milioane de victime (pe locul 10 \u00een lista necrometric\u0103), tirani comuni\u0219ti precum Stalin \u0219i Mao (locurile \u0219ase, respectiv doi), iar pe primul loc se afl\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Al\u0103turi de orori ale nazi\u0219tilor precum Holocaustul \u0219i masacrele \u00een mas\u0103 din teritoriile r\u0103s\u0103ritene, persecu\u021bia celor de alt\u0103 orientare sexual\u0103, uciderea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i exploatarea localnicilor din \u021b\u0103rile ocupate printr-un sistem de munc\u0103 for\u021bat\u0103: ,,Aidoma tuturor celor care au cl\u0103dit imperii, nazi\u0219tii au exploatat m\u00e2na de lucru ieftin\u0103 a inamicilor cuceri\u021bi. P\u00e2n\u0103 \u00een 1944, opt milioane de str\u0103ini, \u00een cea mai mare parte civili, fuseser\u0103 adu\u0219i \u00een Germania pentru a fi pu\u0219i la munc\u0103 for\u021bat\u0103. Alte dou\u0103 milioane munceau sub comanda germanilor \u00een teritoriile cucerite.\u2019\u2019 Mai afl\u0103m c\u0103 trupele de ocupa\u021bie japoneze din China au testat arme biologice pe prizonieri, cel mai infam centru secret de tortur\u0103 se numea Unitatea 731 (despre care s-a regizat, \u00een anii \u201980, un horror istoric numit Men Behind the Sun), <\/em>iar autorit\u0103\u021bile britanice nu au intervenit pentru a combate foametea din provincia indian\u0103 Bengal, num\u0103rul celor mor\u021bi fiind \u00eentre un milion \u0219i jum\u0103tate \u0219i trei sau patru milioane. De altfel, autorit\u0103\u021bile coloniale britanice au o lung\u0103 istorie de nep\u0103sare fa\u021b\u0103 de India c\u00e2nd, \u00een secolele XVIII-XIX, au aderat la un capitalism de un neinterven\u021bionism aspru \u0219i milioane de indieni s\u0103raci murind de foame. \u00cen 1876-1877, aproape zece milioane de indieni au murit din cauza foametei, iar guvernatorul britanic organiza un osp\u0103\u021b \u00een cinstea numirii reginei Victoria drept \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 a Indiei. Apari\u021bia capitalismului \u00een secolul XV a intensificat comer\u021bul cu sclavi prin transformarea africanilor captura\u021bi \u00een ,,simple produse care sunt cump\u0103rate \u0219i v\u00e2ndute \u00een vracuri anonime la distan\u021be mari\u2019\u2019(p. 218) \u0219i a exacerbat rasismul. Dar nici comunismul nu scap\u0103 necrometriei lui Matthew White. \u00cen secolul trecut, experimentul social implementat de regimurile comuniste a produs mai multe victime dec\u00e2t cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, cifra exact\u0103 fiind de \u0219aptezeci de milioane de oameni, uciderile \u00een mas\u0103 derul\u00e2ndu-se \u00een cinci etape. Spre deosebire de fascism, niciun regim comunist nu a venit la putere \u00een urma votului exprimat democratic, multe partide comuniste au ob\u021binut puterea \u00een urma unui r\u0103zboi civil \u00eempotriva unui guvern de regul\u0103 autoritar \u0219i corupt, precum \u00een China condus\u0103 de na\u021bionali\u0219tii lui Chiang Kai-shek, sau prin intermediul ocupa\u021biei str\u0103ine, precum \u00een Europa de Est. Reformele regimurilor comuniste au constat \u00een educa\u021bie gratuit\u0103, programe de alfabetizare \u0219i asisten\u021b\u0103 medical\u0103, dar \u0219i epurarea slujba\u0219ilor fostului regim. Dac\u0103 proiectele de industrializare \u0219i urbanizare au \u00eempins \u00een modernitate societ\u0103\u021bi \u00een majoritatea cazurilor rurale, c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste au restructurat agricultura prin colectivizare, rezultatul a fost ,,\u00eenfometarea \u00een mas\u0103\u2019\u2019, \u00een special \u00een Rusia sovietic\u0103 din anii \u201930 \u0219i China din vremea politicilor Marelui Salt \u00cenainte. E\u0219ecul economiei planificate \u0219i lipsa bunurilor de consum au dus la coagularea mi\u0219c\u0103rilor de opozi\u021bie \u0219i, \u00een final, la dispari\u021bia regimurilor comuniste din Europa de Est \u0219i din Rusia, \u00een timp ce \u00een China continental\u0103 regimul a reformat economia.<\/p>\n Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 1945? Se reduce violen\u021ba, asa cum cred unii intelectuali publici? \u00cen The Better Angels of Our Nature: Why Violence Has Declined <\/em>(2011), cunoscutul psiholog evolu\u021bionist\u00a0 Steven Pinker crede c\u0103 violen\u021ba a sc\u0103zut continuu \u00een a doua jum\u0103tate a secolului trecut, \u00een principal datorit\u0103 cre\u0219terii standardelor de via\u021b\u0103, progresului tehnologic, extinderii valorilor democratice, emanciparea femeilor \u0219i a minorit\u0103\u021bilor sexuale, progrese explicate \u0219i prin grafice.[3]<\/a> De\u0219i Steven Pinker scrie cuv\u00e2ntul \u00eenainte \u00een cartea lui Matthew White, cei doi v\u0103d lumea complet diferit. Cifrele lui Matthew White arat\u0103 c\u0103 nenum\u0103ratele confrunt\u0103rile prin intermediari (proxy wars) din deceniile R\u0103zboilui Rece au dus la moartea a unsprezece milioane de oameni, \u00een mare parte civili nevinova\u021bi, dar \u0219i b\u0103i de s\u00e2nge precum genocidul khmerilor ro\u0219ii din Cambodgia \u0219i, invers, paranoia masacrelor anticomuniste din Indonezia. America Latin\u0103 s-a confruntat cu dictaturi represive de extrem\u0103-dreapt\u0103 \u0219i \u00een Republica Democrat\u0103 Congo (\u00een ultimele dou\u0103 decade din secolul XIX, regele belgian Leopold II \u0219i-a creat o colonie privat\u0103 pentru exploatarea cauciucului, Statul Liber Congo, \u00een care brutalitatea companiilor private a \u00eensemnat moartea a jum\u0103tate din popula\u021bie, adic\u0103 zece milioane de oameni) au avut o loc o serie de r\u0103zboaie pentru resurse, despre care mass media nu a prezentat mai nimic.<\/p>\n Spre deosebire de optimismul lui Steven Pinker despre o lume cu tot mai pu\u021bine conflicte, Matthew White prezint\u0103 secolul XX din perspectiva hemocataclismului european \u0219i oriental. \u00cen Europa, declinul imperiului otoman agraveaz\u0103 rivalit\u0103\u021bile dintre Rusia \u021barist\u0103 \u0219i monarhia dualist\u0103 habsburg\u0103. C\u00e2nd imperiile europene se pr\u0103bu\u0219esc, noile republici democratice nu sunt suficient de consolidate pentru a rezista totalitarismelor. Al Doilea R\u0103zboi Mondial este o continuare a Marelui R\u0103zboi \u0219i hemocataclismul occidental se \u00eencheie, \u00een viziunea lui Matthew White, dup\u0103 moartea lui Stalin din 1953 \u0219i ucide o sut\u0103 de milioane de oameni. Dispari\u021bia monarhiei din China este urmat\u0103 de anarhie, r\u0103zboi civil \u0219i invazie japonez\u0103, comuni\u0219tii lui Mao ob\u021bin puterea \u00een 1949 \u0219i num\u0103rul de victime cre\u0219te. Hemocatalismul oriental se soldeaz\u0103 cu peste cincizeci de milioane de victime, tehnologia, ideologia \u0219i escaladarea violen\u021bei alimenteaz\u0103 barbarismele din secolul XX.<\/p>\n Observa\u021bia lui Matthew White c\u0103 pr\u0103bu\u0219irea statal\u0103 \u00eenseamn\u0103 cruzime \u0219i conflicte devastatoare este cu at\u00e2t mai relevant\u0103 cu c\u00e2t organiza\u021bii teroriste \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 institu\u021bii pr\u0103bu\u0219ite \u00een state ca Siria, iar studiul s\u0103u este de o excelent\u0103 obiectivitate. Ca dovezi ale lipsei de parti pris, Matthew White abordeaz\u0103 at\u00e2t sclavia \u0219i colonialismul occidental, c\u00e2t \u0219i hecatombele comunismului (\u00een capitolul Epoca neagr\u0103 a comunismului<\/em>) \u0219i nu crede c\u0103 activitatea lui Karl Marx din secolul XX este de vin\u0103 pentru atrocit\u0103\u021bi ca gulagul, \u00een r\u0103sp\u0103r cu vechea \u0219i actuala marot\u0103 a grupurilor conservatoare, a\u0219a cum s-a v\u0103zut \u0219i cu ocazia \u00eemplinirii celor dou\u0103 sute de ani de la na\u0219terea autorului Capitalului<\/em>, c\u00e2nd diver\u0219i comentatori de dreapta au \u00eencercat s\u0103-l asocieze pe Marx cu regimurile comuniste din secolul XX. Umorul \u00eei anuleaz\u0103 orice urm\u0103 de tezism \u0219i face accesibile informa\u021bii disparate \u0219i seci din cadrul istoriei militare, strategiei \u0219i demografiei, pentru care motiv cartea ar trebui citit\u0103 de to\u021bi cei care doresc s\u0103 afle cum po\u021bi scrie despre realiz\u0103rile atroce ale umanit\u0103\u021bii pe un ton destins, dar p\u0103str\u00e2nd rigorile cercet\u0103rii academice \u2013 cartea e doldora de note de subsol pentru fiecare capitol \u0219i dispune de o bibliografie pe m\u0103sur\u0103 \u2013, f\u0103r\u0103 partizanate sau anun\u021buri pesimiste \u00een privin\u021ba viitorului.<\/p>\n \n [1]<\/a> A se vedea John Gray, The Soul of the Marionette. A Short Enquiry into Human Freedom<\/em>, p. 82<\/p>\n