de Cristian Ciulic\u0103<\/p>\n
Iese Soarele. Ies luminile care au f\u0103cut copii pe ascuns cu \u00eentunericul str\u0103lucitor, sinteze absurde de fotoni. Casa l\u0103sa o d\u00e2r\u0103 lung\u0103 pe asfalt, o balt\u0103 de negur\u0103 \u00een s\u00e2ngele timpuriu al dimine\u021bii. Sem\u0103na cu un hotel de conquistadori, plin de ciuma\u021bi: moare c\u00e2te o parte din ei, se sinucide frac\u021bia din El, o toxin\u0103 maladiv\u0103 resping\u0103toare zace pe trotuar, pe str\u0103zi. Cancerul fiec\u0103rei g\u0103uri negre din el cu tumori \u00een ea, \u00een ea, \u00een ele, \u00een alea, \u00een noi, \u00een el.<\/p>\n
Smith s-a ridicat din pat odat\u0103 cu primul zgomot al telefonului. O sonerie agasant\u0103 seac\u0103, ireal\u0103, dintr-un SF cu marmote neutrinice. Mai auzise acel \u201e\u021b\u00e2\u00e2\u00e2r\u201d t\u0103r\u0103g\u0103nat \u00een step\u0103, c\u00e2nd mureau c\u0103lug\u0103rii \u00een schitul lor amar a\u0219a suna clopotul \u0219i vibra\u021bia se propaga dincolo de z\u0103ri, dincolo chiar \u0219i de sine. A p\u0103strat acel sunet \u00een oasele urechii medii, mai c\u00e2nta la pian acea melodie funebra fa\u021b\u0103 de care avea o dependen\u021b\u0103 t\u0103cut\u0103, anorexic\u0103. Lu\u0103 receptorul \u0219i \u00eel puse la ureche:<\/p>\n
Bip-bip-bip. A \u00eenchis brusc. Smith a pus \u0219i el receptorul \u00een furc\u0103. Transpirase \u0219i avea un tremur nervos al m\u00e2inilor. Avea lacrimi \u00een ochi \u0219i o lipsa mare de suflet, adic\u0103 de somn. Dormise \u00een toate nop\u021bile, dar dormise un lung \u0219i\u00a0 perpetuu nesomn…se trezea cu putreziciunea lui pe buze diminea\u021ba. Aceea neodihn\u0103 venea din precambrianul s\u0103u \u0219i p\u0103rea la fel de etern\u0103 ca \u0219i multiversul.<\/p>\n
O apuc\u0103 de m\u00e2n\u0103 \u0219i o s\u0103rut\u0103 ap\u0103sat, lung…buzele lor fine s-au unit tot \u00een ecouri \u0219i vocile nu mai c\u00e2ntau anemic…limbile lor codau o sanscrit\u0103 unic\u0103 pe care \u0219i Kali ar fi fagocitat-o ca pe un ritual. C\u00e2te frunze ucise ascundea acest s\u0103rut…c\u00e2te tomuri din oasele heruvimilor au sf\u00e2r\u0219it \u00een criptele cu tungsten…a\u0219a stingeau ei totul.<\/p>\n
\u00cen dou\u0103sprezece minute era deja \u00een fa\u021ba garajului. A g\u0103sit administratorul preocupat cu o fr\u00e2nghie \u0219i o privire goal\u0103 …supt\u0103. L-a ajutat s\u0103 fac\u0103 un nod larg pentru c\u0103 nu se pricepea, iar apoi s-a ag\u0103\u021bat de o grind\u0103 \u0219i s-a sp\u00e2nzurat sub ochii lui Smith merse confuz spre boxa motocicletei sale. Confuz, dar nedispus la introspec\u021bie…tot la marmura aia plin\u0103 de ap\u0103 neagr\u0103 va ajunge. E materie primordial\u0103, o mesie necoapt\u0103 a g\u00e2ndurilor lui cele mai ascunse. S-a g\u00e2ndit c\u0103 ar putea fi superficial \u0219i poate doar aia se vede pentru c\u0103 el blocheaz\u0103… \u0219i aici \u00een\u021bepenea \u0219i ra\u021bionamentul lui. Demoni goi, pr\u0103bu\u0219i\u021bi ca ni\u0219te axiome p\u0103reau c\u0103 \u00eel sfideaz\u0103 la fiecare pas. C\u00e2nd a ajuns a v\u0103zut tavanul plin de s\u00e2nge \u0219i peretele din dreapta \u00een fl\u0103c\u0103ri albastre \u0219i restul de unele verzi de o densitate ciudat\u0103. A scos repede motocicleta \u0219i a demarat f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite \u00eenapoi. Se dovedea a fi schimbare, haosul la care s-a \u00eenchinat mereu din frica \u0219i primitivism \u0219i…<\/p>\n
Dup\u0103 zece minute a tras pe dreapta. Se auzea un zgomot dubios de la motor. S-a dat jos \u0219i a v\u0103zut cum pic\u0103 de la motor o m\u00e2n\u0103; o m\u00e2n\u0103 uman\u0103, cald\u0103, care abia fusese amputat\u0103. O m\u00e2n\u0103 at\u00e2t de cunoscut\u0103, parc\u0103 era a lui din alte ere… era m\u00e2na pe care o str\u00e2nsese de diminea\u021b\u0103, era mana Ioanei mai mult ca sigur, pu\u021bin murdar\u0103 de ulei, dar evident o recuno\u0219tea. Mai curgea timp \u00eenc\u0103 din ea, eoni de informa\u021bie; \u00een jurul ei se sp\u0103rgea spa\u021biul \u00een real \u0219i invers. O doamne! Era c\u00e2t pe ce s\u0103 se electrocuteze.<\/p>\n
Hot\u0103r\u00e2se c\u0103 a venit vremea s\u0103 se \u00eendrepte c\u00e2t mai repede spre casa. A lui sau a tuturor… retorica \u00eel bulversa \u0219i de data asta, d\u00e2ndu-i peste cap neuronii plini de un fost alcool, urme de nicotin\u0103 recente, urme de traume viitoare \u0219i infinit alternante. \u0218apte minute \u0219i deschide deja poarta casei. Pe peluza st\u0103tea Ioana… mergea s\u0103 ude morm\u00e2ntul. Edificiul funerar era fix la col\u021bul blocului ce se \u00eenvecina cu casa lor. De fapt, casa lor era \u021binut\u0103 prizonier\u0103 de blocuri, \u00eenconjurat\u0103 \u0219i maltratat\u0103 ca atare. Avea \u00een arhitectur\u0103 o urm\u0103 de futurism apocaliptic ie\u0219it din uz, o aroma de mamut mecanoform programat la pedofilia ve\u0219nic\u0103. O salut\u0103 vag cu un semn discret al capului, cu efect ce dorea s\u0103 fie lini\u0219titor…o sim\u021bea at\u00e2t de departe, la cap\u0103tul unui tunel, pe fundul unei f\u00e2nt\u00e2ni ca un grai de codrii \u00eentuneca\u021bi. A intrat \u00een cas\u0103 \u0219i auzi zgomote de farfurii din buc\u0103t\u0103rie, se sp\u0103rgea ceva din ce \u00een ce mai tare, din ce \u00een ce mai des, se sp\u0103rgea\u00a0 timpanul s\u0103u. Nu mai suporta. Aaa, urla! Din g\u00e2t \u0219i piept, s\u0103 se aud\u0103 p\u00e2n\u0103 afar\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 sus… at\u00e2t de sus c\u0103 strig\u0103tul intra afar\u0103 \u0219i nu mai iese, at\u00e2t de sus c\u0103 \u201eafar\u0103\u201d nu mai avea informa\u021bie \u0219i susul se sinucide. Prea multe sinucideri azi pentru o clip\u0103, pentru o via\u021b\u0103 \u0219i mai erau \u0219i f\u0103r\u0103 s\u00e2nge \u0219i mai anihilau \u0219i sunetul. Nu mai conta\u2026<\/p>\n
A intrat \u00een buc\u0103t\u0103rie \u0219i\u2026nu era dec\u00e2t Ioana. Geamul de la buc\u0103t\u0103rie care d\u0103dea \u00een curte contura imaginea clar\u0103 tot a Ioanei, care \u00eenc\u0103 uda morm\u00e2ntul. P\u0103rea c\u0103 ele nu-l v\u0103d. Ie\u0219i ame\u021bit pe hol. O alt\u0103 Ioana cobora sc\u0103rile de la etaj, alt\u0103 Ioana era \u00een sufragerie \u0219i sp\u0103rgea televizorul, tot Ioana toca dulapul cu o secure. Ioana-secure se duce \u00een buc\u0103t\u0103rie \u0219i \u00eei despica pe jumatate capul Ioanei-farfurie. Un s\u00e2nge v\u00e2scos \u0219i \u00eempu\u021bit, ur\u00e2t mirositor a s\u0103rit pe pere\u021bi, acoperindu-i fa\u021ba lui Smith, care devenise una cu casa, cu pere\u021bii, o simpl\u0103 mantr\u0103 umilitoare. \u0218i vedea cum s\u00e2ngele se transform\u0103 \u00een viermi gro\u0219i, inela\u021bi, gata s\u0103 road\u0103 realitatea din marginea mijlocului. Ioana-baie \u00ee\u0219i sp\u0103rgea buc\u0103\u021bi de gresie \u00een cap. Ioana-pisic\u0103 era sodomizat\u0103 pe hol de Steve. Cine era Steve? Steve era om uneori, alteori Steve era o planet\u0103. Era o planet\u0103 minunat\u0103 care f\u0103cea sex \u00een holul lui Smith, holul-Smith \u0219i Ioana\u2026Ioanei \u00eei pl\u0103cea, mult, \u00eenghi\u021bea ejaculare lui c\u00e2nd uman\u0103, c\u00e2nd tectonic\u0103.<\/p>\n
S-a trezit brusc din nou \u00een afara casei, la poarta.\u00een curte Ioana nu mai era. Smith era nervos, ira\u021bional de nervos, fanatic, pl\u00e2ngea\u2026\u00ee\u0219i \u0219terse repede lacrimile \u0219i iar a intrat.<\/p>\n
Niciun r\u0103spuns. Toate camerele goale \u0219i mai r\u0103m\u0103sese doar dormitorul. Locul din care plecase azi-dimineata. Dormea \u00eentins\u0103 cu fa\u021ba la cer\u0219af cu o respira\u021bie insesizabil\u0103 ca \u0219i\u00a0 c\u00e2nd nimic nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. C\u00e2t tupeu\u2026nu era un om lipsit de deschidere \u00een niciun domeniu dar o asemenea anarhie \u00een casa lui, adic\u0103 \u00een el. O str\u0103fulgera cu priviri malefice p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, sim\u021bind parc\u0103, aceasta se trezi.<\/p>\n
Smith iesi brusc \u0219i alerg\u0103 spre birou. Deschise seiful din prima; rar i se \u00eent\u00e2mpla a\u0219a ceva, de obicei gre\u0219ea combina\u021bia de vreo 3-4 ori. Lu\u0103 pistolul, un Colt lustruit \u0219i \u00eel \u00eenc\u0103rc\u0103. Abia \u00ee\u0219i \u00eentoarse spatele de la u\u0219a \u0219i Ioana era deja \u00een pragul ei, cu acela\u0219i sur\u00e2s luciferic at\u00e2rn\u00e2ndu-i pe buze cum st\u0103 lipita metadona de \u00eengeri \u0219i heroina de \u0219oareci, deci \u0219i de oameni. \u00cenc\u0103rc\u0103 \u0219i trase \u00een ea o dat\u0103: fapt ce a avut ca urmare un puternic chicot, a doua oar\u0103 un r\u00e2s \u00een surdin\u0103, a treia oara r\u00e2dea isteric, a patra \u0219i ultima data isteric dar pe mai multe voci. Se pr\u0103bu\u0219i lihnit\u0103 de pl\u00e2ns dup\u0103 at\u00e2ta veselie, la p\u0103m\u00e2nt sau ar fi trebuit s\u0103 spun\u0103 P\u0103m\u00e2nt, doar era tot o planeta, chiar una din grup, \u00eens\u0103 departe de a fi neutru. Smith a ie\u0219it \u0219i a \u00eencuiat repede u\u0219a biroului. Mergea \u00een fug\u0103 spre buc\u0103t\u0103rie pentru cu\u021bit, ciocan \u0219i sat\u00e2r. Ce bun ar fi fost acum un topor…c\u00e2nd a deschis din nou, totul era nemi\u0219cat. Dar miroseau macii \u0219i lumina din ei. Din macul nemac \u00een c\u0103r\u021bi \u0219i fotografii se p\u0103streaz\u0103 mereu…\u0219i la fel de etern se arde. Orice revolu\u021bie \u0219i orice r\u0103zboi duce cu sine \u0219i are \u00een spate un incendiu colectiv de acest fel. C\u00e2nd se aud \u0219enile pe str\u0103zi \u0219i \u0219uiera gloan\u021be care nu sunt de manevr\u0103 atunci toate brichetele vin mai aproape de tine \u0219i speri c\u0103 o s\u0103 dispar\u0103 dovada c\u0103 ai fost slab \u0219i ai murit \u00een lupt\u0103. \u00cenc\u0103 mai ai puterea sa folose\u0219ti amnarul, din lips\u0103 de chibrituri. Se folosea acum fier din lips\u0103 de dorin\u021ba organic\u0103, din exces de Anubis la cafea. So\u021bia lui moart\u0103 \u00eenceta s\u0103 mai fie iubita lui…\u0219i \u00eencetase s\u0103 o mai iubeasc\u0103 de mult. Acum f\u0103cea, de fapt, singurul lucru \u00een\u0103l\u021b\u0103tor de c\u00e2nd o cunoscuse: o venera, o sacraliza. Aici… crimele sunt cea mai dulce \u0219i frumoas\u0103 sinucidere. Radiaz\u0103 fluorescent… comit eter.<\/p>\n
A l\u0103sat ustensilele \u0219i a \u00eenceput s\u0103 o s\u0103rute cu pofta, cu ner\u0103bdare. Limba lui \u00eei desf\u0103cea maxilarul \u00eencle\u0219tat \u0219i cobora accelerat… din ce \u00een ce mai jos pe un esofag plin de secre\u021bii aproape purulente. A gustat acidul din stomac \u0219i a continuat s\u0103 mearg\u0103 prin intestine ca un parazit ce \u00ee\u0219i c\u0103uta cheia. A trecut labirintic \u0219i a for\u021bat sfincterul anal ie\u0219ind pe acolo. \u0219i-a t\u0103iat limba ce trecea de dimensiunea normal\u0103 \u0219i buc\u0103\u021bii de limb\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00een interiorul ei i-a \u00eennodat capetele, devenind astfel circular\u0103. El nu a s\u00e2ngerat deloc. Era o regul\u0103 important\u0103.<\/p>\n
\u0218i-a luat sat\u00e2rul \u0219i cu\u021bitul… a \u00eenceput s\u0103 o m\u0103cel\u0103reasc\u0103 sistematic, \u00een buc\u0103\u021bi c\u00e2t de c\u00e2t egale de m\u0103rimea pumnului. Fiecare bucat\u0103 pe care o arunca \u00een diferite col\u021buri ale camerei se transforma imediat ce ajungea pe covor. Devenea un embrion care cre\u0219tea accelerat, v\u0103z\u00e2nd cu ochii, apoi un f\u0103t, urmat de un bebelu\u0219 abia n\u0103scut care se maturiza \u0219i se pref\u0103cea \u00eencet dar sigur \u00eentr-o Ioana identic\u0103 cu cea moart\u0103, poate pu\u021bin mai scund\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i \u021bineau ochii larg deschi\u0219i privind \u00een sus. La un moment dat a fost nevoie s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 \u00eenc\u0103perea pentru a avea loc toate f\u0103pturile rezultate. Muncea din greu cu ciocanul \u0219i cu\u021bitele, transpira pentru a doua oar\u0103 ast\u0103zi, \u00eens\u0103 acum nu era de la nervi. Acum era lucid, plastic, \u00eemp\u0103cat \u0219i st\u0103p\u00e2n pe situa\u021bie, u\u0219or dedicat \u0219i concentrat \u00een misiunea sa; fapt ce nu putea fi mai bun. A durat c\u00e2teva ore bune de lucru cu t\u0103i\u0219ul. Se sim\u021bea ca \u00eentr-un cub perfect, fix \u0103la cu un col\u021b stricat. Erau o armat\u0103 de Ioana ce \u00eel \u00eenconjurau, dar nu \u00eel mai privea nimeni… nici m\u0103car p\u0103durea cu zgomotul. Le-a atins, adic\u0103 doar pe una care era \u00een dreapta lui. A atins-o pe um\u0103r \u0219i a rupt totul. S-au f\u0103cut scrum, un strat gros de cenu\u0219\u0103 \u00eentrerupt\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de s\u00e2ngele lunatic al fo\u0219tilor fetu\u0219i, parc\u0103 avorta\u021bi sau oricum bine nen\u0103scu\u021bi \u0219i ni\u0219te cea\u021b\u0103 din duhul b\u0103tr\u00e2nei Ioana b\u00e2ntuia. Senectutea nu ocolea nimic, doar recapitula \u0219i \u00eenchega.<\/p>\n
Sc\u00e2nteie-stavil\u0103-contrapunct-dioda-meduza= o denumire cam lunga pentru orice. Chiar \u0219i pentru statui \u0219i pentru statuete \u0219i pentru balerine \u0219i pentru buletinele cehilor tasmanieni… \u00eenc\u0103 o colonie \u0219i acolo \u0219i f\u0103r\u0103 cenu\u0219a asta. O\u00a0 sim\u021bea parc\u0103 acid\u0103 sau clocotit\u0103 sau ambele. Peretelui st\u00e2ng \u00eei disp\u0103ruse mijlocul l\u0103s\u00e2nd loc liber pentru un culoar, unii ar fi spus c\u0103 duce afara \u0219i c\u0103 e doar o chestiune conven\u021bional\u0103 s\u0103 numim formal o gaur\u0103, un coridor de lungime zero sau complementarul \u00eenc\u0103perii de unde venea individul un hol ce se aproxima la o camera de dimensiuni infinite, deci, foarte inexact vorbind, la un spa\u021biu; sfid\u00e2nd toate defini\u021biile. Totu\u0219i, era doar un coridor cu totul neexcep\u021bional. a\u0219a c\u0103 a l\u0103sat dezordinea deja f\u0103cut\u0103 \u0219i a ales s\u0103 exploreze. St\u0103tea de at\u00e2ta timp \u0219i nu \u0219tia c\u0103 exist\u0103 acest coridor \u00een cas\u0103. Putea s\u0103 stea o eternitate…acel gol nu l-ar fi descoperit. \u00cei trebuia foarte multa ve\u0219nicie, pentru c\u0103 era plin de informa\u021bie, una divin-p\u0103g\u00e2nit\u0103, sufocat\u0103 at\u00e2t de mult de entropie \u0219i haos c\u0103 era singurul gol etern \u0219i pur, un \u201egol\u201d scolastic, generativ…<\/p>\n
A mers c\u00e2t de mult a putut. \u00cei crescuse barba.at\u00e2t de mult trecuse \u0219i uitase \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103. Apoi a uitat \u0219i s\u0103 tac\u0103… a\u0219a c\u0103 scotea un murmur continuu, un soi de geam\u0103t greu, vecin cu psihoza. Era epuizat \u0219i nu a mai putut continua. S-a a\u0219ezat \u0219i a \u00eencercat s\u0103 adoarm\u0103, dar \u00een fa\u021ba lui a ap\u0103rut o pr\u0103pastie \u00een negur\u0103, o sim\u021bea, m\u0103car nu uitase s\u0103 vad\u0103. Era \u0219i \u0103sta un mare pericol. A hohotit \u0219i \u00een sinea lui dar \u0219i cu voce tare. Nimic nu l-a oprit s\u0103 se arunce f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 \u0219i s\u0103 cad\u0103\u0103\u0103\u0103….mai mult dec\u00e2t a mers, de\u0219i era sigur c\u0103 mai mult nu se poate. A \u00eenceput apoi s\u0103 urce, dar doar pu\u021bin c\u00e2t s\u0103 sparg\u0103 insesizabil monotonia. \u00cen aceea\u0219i c\u0103dere o lam\u0103 i-a retezat bra\u021bul st\u00e2ng \u0219i \u00een g\u00e2t l-a lovit un \u021bip\u0103t str\u0103in, nu era al lui. El nu se mai putea pl\u00e2nge. Ar fi fost un om minunat dar nu mai \u0219tia s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i nu mai avea un bra\u021b \u0219i era criminal. \u0218i Ioana era foarte departe… \u00eencepu s\u0103 l\u0103crimeze. O iubise at\u00e2t de mult \u0219i e\u0219uase! Cum s\u0103 te \u00eeneci cu dragostea \u0219i s\u0103 te \u0219i pierzi?…<\/p>\n
\u00cen timp ce medita la toate astea, ateriz\u0103 \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 uria\u0219\u0103 de tocat care l-a f\u0103cut o past\u0103 amorf\u0103 \u0219i dens\u0103 ce pica \u00eentr-un castron. \u0219i t\u0103cere din nou…<\/p>\n
(…)<\/p>\n
Smith a \u00eenghi\u021bit aproape nemestecat\u0103 bucata sa. Ioana a \u00eenceput s\u0103 tu\u0219easc\u0103 violent \u0219i a r\u0103mas f\u0103r\u0103 aer, luase o gur\u0103 prea mare de pl\u0103cint\u0103 \u0219i \u00eei bloca respira\u021bia. P\u00e2n\u0103 a adus Smith un pahar cu ap\u0103 deja se alb\u0103strise la fa\u021b\u0103 \u0219i nu mai mi\u0219ca. A \u00eencercat s\u0103 sune la ambulan\u021b\u0103, dar nu a putut; era fix ora la care trebuia s\u0103 ude morm\u00e2ntul mamei sale. Fusese un aproape-apel \u0219i o ad\u00e2nc\u0103 iubire apus\u0103\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Cristian Ciulic\u0103 Iese Soarele. Ies luminile care au f\u0103cut copii pe ascuns cu \u00eentunericul str\u0103lucitor, sinteze absurde de fotoni. Casa l\u0103sa o d\u00e2r\u0103 lung\u0103 pe asfalt, o balt\u0103 de negur\u0103 \u00een s\u00e2ngele timpuriu al dimine\u021bii. Sem\u0103na cu un hotel de conquistadori, plin de ciuma\u021bi: moare c\u00e2te o parte din ei, se sinucide frac\u021bia din […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1322,15],"tags":[1332,1324,1115],"class_list":["post-12222","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-54","category-proza","tag-cristian-ciulica","tag-egophobia-54","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3b8","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12222","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12222"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12222\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12223,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12222\/revisions\/12223"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12222"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12222"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12222"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}