{"id":12318,"date":"2018-09-12T08:54:22","date_gmt":"2018-09-12T06:54:22","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12318"},"modified":"2018-12-14T00:42:46","modified_gmt":"2018-12-13T22:42:46","slug":"cormac-mccarthy-the-sunset-limited","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12318","title":{"rendered":"Cormac McCarthy, “The Sunset Limited”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Cormac McCarthy (n. 1933, pe adev\u0103ratul s\u0103u nume Charles McCarthy) este un romancier \u0219i scenarist american, autor a zece romane \u00eencadrate \u00een literatura gotic\u0103 sudist\u0103, western \u0219i post-apocaliptic\u0103. Scriitorul, ce provenea din Providence, \u00ee\u0219i petrece copil\u0103ria \u00een Knoxville, Tennessee, unde tat\u0103l s\u0103u, avocat, absolvent al Universit\u0103\u021bii Yale prime\u0219te un post la Tennessee Valley Authority. Astfel, McCarthy cre\u0219te \u00een sudul Statelor Unite \u00een credin\u021ba romano-catolic\u0103, absolvind un liceu parohial, dar abandon\u00e2nd Universitatea din Tennessee \u00een 1961.<\/p>\n

Timpul petrecut \u00een Tennessee st\u0103 la baza operelor sale, dominate de violen\u021b\u0103 \u0219i v\u0103rsare de s\u00e2nge, chiar autorul recunosc\u00e2nd \u00eentr-un interviu din 2007 c\u0103 atunci c\u00e2nd \u201ecre\u0219ti \u00een Sud, vei vedea violen\u021b\u0103. \u0218i violen\u021ba este destul de ur\u00e2t\u0103\u201d.<\/p>\n

Copil fiind, este foarte interesat de lumea natural\u0103, un alt element ce se reg\u0103se\u0219te \u00een scrierile lui unde red\u0103 \u201edescrieri stranii ale mediilor naturale\u201d (Erik Hage, Cormac McCarthy: A Literary Companion<\/em>, McFarland & Company, Inc., Publishers, 2010), chiar autorul afirm\u00e2nd c\u0103 opera sa preferat\u0103 este \u201eMoby Dick\u201d de Herman Melville \u0219i scriind un scenariu intitulat \u201eWhales and Men\u201d, o medita\u021bie asupra\u00a0 naturii balenelor.<\/p>\n

<\/p>\n

Debutul ca romancier are loc \u00een 1965 cu \u201eThe Orchard Keeper\u201d, o oper\u0103 care \u00eel pune \u00een pozi\u021bia de mo\u0219tenitor al tradi\u021biei Sudiste pentru care reprezentativ era scriitorul William Faulkner. Acest roman de debut este v\u0103zut de critici ca fiind \u00eengreunat de tonuri asem\u0103n\u0103toare cu ale lui Faulkner, pe c\u00e2nd The New York Times <\/em>consider\u0103 opera \u201eimpresionant\u0103\u201d, dar av\u00e2nd un handicap major datorit\u0103 \u201eadmira\u021biei umile \u0219i excesive pentru Faulkner\u201d. Totu\u0219i romanul este premiat de William Faulkner Foundation Award.<\/p>\n

Vreme de peste patruzeci de ani \u00een care a scris nenum\u0103rate opere, Cormac McCarthy se \u021bine departe de aten\u021bia public\u0103, spun\u00e2nd \u00eentr-un interviu acordat lui Oprah Winfrey \u00een 2007 c\u0103 \u201ea vorbi despre scris i s-ar fi p\u0103rut mai degrab\u0103 prostesc c\u00e2nd po\u021bi petrece acel timp scriind\u201d, iar McCarthy demonstreaz\u0103 c\u0103 timpul petrecut la masa de scris a fost unul care a condus la apari\u021bia unor romane de cea mai \u00eenalt\u0103 calitate, romane care las\u0103 loc de numeroase \u00eentreb\u0103ri, deoarece sunt caracterizate de complexitate, dar \u0219i de un mister ce se \u00eentunec\u0103 de-a lungul firului epic \u00eenc\u0103rcat de ac\u021biuni ce nu pot fi rezolvate sau explicate. Criticul Dana Phillips spunea c\u0103 \u201eviziunea moral\u0103 sau politic\u0103 asupra lumii (din c\u0103r\u021bile lui McCarthy n.n.) este sortit\u0103 s\u0103 fie r\u0103scolitoare pentru cititor\u201d (Erik Hage, Cormac McCarthy: A Literary Companion<\/em>, McFarland & Company, Inc., Publishers, 2010).<\/p>\n

Romanul de c\u0103p\u0103t\u00e2i al scriitorului american, \u201eBlood Meridian\u201d (1985), deschide o nou\u0103 viziune literar\u0103, caracterizat\u0103 de un pesimism puternic, de un peisaj apocaliptic \u0219i de crezul c\u0103 natura uman\u0103 este inevitabil m\u00e2nat\u0103 de violen\u021b\u0103. Dac\u0103 ini\u021bial criticul literar Harold Bloom n-a reu\u0219it s\u0103 \u00eentrevad\u0103 m\u0103re\u021bia acestei opere, datorit\u0103 \u201ecarnagiului cople\u0219itor\u201d (Erik Hage, Cormac McCarthy: A Literary Companion<\/em>, McFarland & Company, Inc., Publishers, 2010), mai t\u00e2rziu avea s\u0103 o aminteasc\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor mai bune romane americane ale tuturor timpurilor, consider\u00e2ndu-l pe McCarthy unul dintre cei patru cei mai importan\u021bi romancieri americani ai timpurilor sale, ceilal\u021bi fiind Thomas Pynchon, Don DeLillo \u0219i Philip Roth.<\/p>\n

Talentul lui McCarthy nu este recunoscut doar de Bloom, autorul primind \u00een 2007 Premiul Pulitzer pentru romanul \u201eThe Road\u201d (2006), iar ecaranizarea din 2007 a romanului \u201eNo Country for Old Men\u201d a c\u00e2\u0219tigat patru Premii Oscar (pentru Cel mai bun film<\/em>, Cel mai bun actor \u00eentr-un rol secundar<\/em>, Cel mai bun regizor <\/em>\u0219i Cel mai bun scenariu adaptat<\/em>), av\u00e2nd alte patru nominaliz\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen 2009, Cormac McCarthy este r\u0103spl\u0103tit \u0219i cu Premiul PEN\/Saul Bellow, acordat de PEN Amercian Center, primind astfel recunoa\u0219terea pentru reu\u0219itele sale de-a lungul \u00eentregii cariere scriitorice\u0219ti.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen ciuda intitul\u0103rii date de autor: \u201eun roman \u00een form\u0103 dramatic\u0103\u201d, volumul \u201eThe Sunset Limited\u201d (PICADOR, 2011) este, \u00een toate sensurile, o oper\u0103 dramatic\u0103, exist\u00e2nd o limitare \u00een timp \u0219i spa\u021biu a ac\u021biunii reprezentate, aceasta desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se \u00eentr-un apartament, de-a lungul c\u00e2torva ore \u00een care cele dou\u0103 personaje, Black \u0219i White, interac\u021bioneaz\u0103, \u00eentre cele dou\u0103 ap\u0103r\u00e2nd un conflict dramatic ce se na\u0219te din ciocnirea a dou\u0103 caractere cu viziuni diametral opuse. De asemenea, textul este compus din dialoguri (chiar \u0219i dintr-un monolog ce \u00eenchide opera) intercalate cu indica\u021bii scenice, referitoare, mai ales, la decor, c\u0103ci \u00een cea mai mare parte a operei cei doi eroi stau a\u0219eza\u021bi la o mas\u0103 pe care se afl\u0103 un ziar \u0219i Biblia (unul dintre elementele \u00een jurul c\u0103ruia va gravita \u00eentreaga ac\u021biune a dramei), considerat\u0103 de negru cea mai bun\u0103 carte scris\u0103 vreodat\u0103 (a\u0219a cum reiese dintr-un schimb de replici \u00een urma c\u0103ruia afl\u0103m c\u0103 albul nu a citit dec\u00e2t anumite p\u0103r\u021bi din ea). Mai mult, cu referire la \u00eencadrarea operei, trebuie men\u021bionat c\u0103 ea a fost pentru prima oar\u0103 prezentat\u0103 publicului pe scena de la Steppenwolf Theatre din Chicago (o reprezenta\u021bie \u00een care \u00eensu\u0219i McCarthy s-a implicat activ), fiind apoi jucat\u0103 la New York, Galway (Irlanda), dar \u0219i la Bucure\u0219ti \u00een regia lui Andrei \u0219i Andreea Grosu, cu \u0218erban Pavlu \u0219i Richard Bovnoczki \u00een rolurile principale.<\/p>\n

Debutul operei ni-i arat\u0103, \u00een interiorul unui apartament, pe Black \u0219i White (utilizarea unor nume specifice ar fi fost derizorie \u00eenaintea temelor dezb\u0103tute pe parcursul dramei \u0219i a finalului spre care curge ac\u021biunea, acestea fiind alese astfel pentru a sugera func\u021bia lor alegoric\u0103, subliniindu-se dou\u0103 orient\u0103ri metafizice ce contrasteaz\u0103), care provin din medii cu totul opuse. Black, aflat \u00een partea dreapt\u0103 a camerei (s\u0103 fie oare de vin\u0103 faptul c\u0103 el st\u0103 de partea luminii \u00een aceast\u0103 parte a vie\u021bii sale?), este un negru ce vorbe\u0219te \u00een graiul st\u00e2lcit al afro-americanilor din Sud. White, aflat \u00een partea opus\u0103 (precum cel ce se al\u0103tur\u0103 \u00eentunericului), este un alb de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, cu haine sport. P\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u00eent\u0103re\u0219te condi\u021bia personajului ce dore\u0219te cu toat\u0103 fiin\u021ba s\u0103 scape de ororile acestei lumi, de\u0219i negrul se \u00eentreab\u0103 ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 \u00een privin\u021ba lui \u00eenc\u0103 din replica care deschide o conversa\u021bie ce se \u00eentinde pe mai mult de o sut\u0103 de pagini.<\/p>\n

Dac\u0103 negrul se afl\u0103 \u00eentr-o dilem\u0103, la cap\u0103tul opus st\u0103 albul care are o singur\u0103 certitudine: The Sunset Limited, care pentru acesta \u00eenseamn\u0103 destina\u021bia final\u0103 \u2013 solitudinea \u0219i nimicul, aduse de moarte (o evadare din iadul produs de ceilal\u021bi semeni, din istoria tragic\u0103 a umanit\u0103\u021bii, din propria alienare ce nu mai las\u0103 loc pentru o apropiere real\u0103 de vreunul dintre cunoscu\u021bii s\u0103i, c\u0103ci profesorul nu are nici m\u0103car un prieten adev\u0103rat).<\/p>\n

Astfel, de-a lungul firului narativ dependent de dinamica dintre cele dou\u0103 personaje, vom re\u00eent\u00e2lni teme precum semnifica\u021bia suferin\u021bei umane, existen\u021ba lui Dumnezeu (ateism versus cre\u0219tinism), nihilismul sau sinuciderea, toate acestea oferind operei o gravitate filosofic\u0103 ce func\u021bioneaz\u0103, de\u0219i nu avem de-a face cu un roman. Aceasta se datoreaz\u0103 iscusin\u021bei cu care McCarthy construie\u0219te dialogurile c\u0103rora le imprim\u0103 caracteristici ale nara\u021biunii \u2013 tot ce afl\u0103m despre personaje, afl\u0103m din conversa\u021bia dintre doi eroi cu pozi\u021bii filosofice diferite: albul este un profesor ateu, nihilist, convins c\u0103 toate valorile \u00een care credea au disp\u0103rut; negrul este un fost pu\u0219c\u0103ria\u0219, cre\u0219tin, convins c\u0103 Dumnezeu \u00eei vorbe\u0219te \u0219i c\u0103 salvarea unui om st\u0103 \u00een m\u00e2inile altuia.<\/p>\n

Apolinicul (lucid \u0219i ra\u021bional) se confrunt\u0103 cu Dionisiacul (injust \u0219i haotic), fiind preluat\u0103 viziunea filosofului german Friedrich Wilhelm Nietzsche c\u0103 figura dionisiac\u0103, datorit\u0103 cuno\u0219tin\u021belor sale, este \u00een stare s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 nu poate schimba balan\u021ba etern\u0103 a lucrurilor, iar aceasta o dezgust\u0103, \u00eentocmai cum profesorul este dezgustat de tragedia existen\u021bei, iar, \u00een ceea ce \u00eel prive\u0219te, propria sa poveste se afl\u0103 \u00een Untergang<\/em>. Declinul, care a dus c\u0103tre sinuciderea v\u0103zut\u0103 ca o cale de salvare de toate relele pam\u00e2nte\u0219ti, se datoreaz\u0103 crezului c\u0103 toate valorile supreme ale existen\u021bei au fost inventate \u0219i c\u0103 \u00een timp \u0219i-au pierdut semnifica\u021biile pe care c\u00e2ndva le aveau pentru el, astfel c\u0103 via\u021ba sa nu \u00ee\u0219i mai are sensul; \u0219i iat\u0103 c\u0103 se dest\u0103inuie viziunea nihilist\u0103 a profesorului care \u00ee\u0219i dore\u0219te ca dincolo de moarte s\u0103 nu mai existe nimic:<\/p>\n

\u201eWell, here’s my news, Reverend. I yearn for the darkness. I pray for death. Real death. If I thought that in death I would meet the people I’ve known in life I dont know what I’d do. That would be the ultimate horror. The ultimate despair. If I had to meet my mother again and start all of that all over, only this time without the prospect of death to look forward to? Well. That would be the final nightmare. Kafka on wheels.<\/p>\n

…<\/p>\n

I want the dead to be dead. Forever. And I want to be one of them. […] My heart warms just thinking about it. Silence. Blackness. Aloneness. Peace. And all of it only a heartbeat away.\u201d<\/p>\n

La nivelul structurii, cu toate c\u0103 nu exist\u0103 o delimitare clar\u0103, avem de-a face cu trei acte. \u00cen primul, Black, care \u00eel oprise pe profesor s\u0103 se arunce \u00eenaintea metroului, lu\u00e2ndu-l prizonier \u00een apartamentul dintr-un bloc locuit de droga\u021bi, be\u021bivi \u0219i alte scursuri, \u00eencearc\u0103 s\u0103 afle motivele depresiei suicidare ale albului \u0219i s\u0103 \u00eel conving\u0103 c\u0103 via\u021ba merit\u0103 tr\u0103it\u0103, antidotul reg\u0103sindu-se \u00een comuniunea cu Dumnezeu \u0219i cu semenii s\u0103i, el fiind la r\u00e2ndul s\u0103u un bun cunosc\u0103tor al naturii umane \u00eenclinate spre violen\u021b\u0103. Cu ani \u00een urm\u0103 fusese condamnat pentru crim\u0103, \u0219i aproape murise \u00een \u00eenchisoare dup\u0103 ce un alt prizonier \u00eel \u00eenjunghiase \u00een urma unui conflict la cantin\u0103. Aflat pe moarte, Dumnezeu \u00eei vorbise \u0219i astfel \u00eencepuse s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 cuv\u00e2ntul Celui de Sus \u0219i s\u0103-i ajute pe droga\u021bi, be\u021bivi sau ho\u021bi, sper\u00e2nd c\u0103 va auzi vocea Domnului din nou. Cum \u00ee\u0219i spune povestea \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 o afle \u0219i pe a profesorului, fostul pu\u0219c\u0103ria\u0219 domin\u0103 cea dint\u00e2i parte a operei dramatice, oferind bun\u0103tatea cre\u0219tin\u0103 (\u00eentoarce \u0219i cel\u0103lalt obraz) albului cu care este r\u0103bd\u0103tor, de\u0219i acesta din urm\u0103 este adesea jignitor, uneori consider\u00e2ndu-\u0219i propriile viziuni superioare celor ale negrului \u0219i amintind mereu c\u0103 el vrea s\u0103 plece (\u201eI’ve got to go\u201d) spre \u00eent\u00e2lnirea cu metroul Sunset Limited, \u0219i deci cu moartea ce se va produce tocmai de ziua lui.<\/p>\n

\u00cen al doilea act, cele dou\u0103 personaje iau masa \u00eempreun\u0103 la propunerea negrului care poveste\u0219te \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din \u00eenchisoare \u0219i astfel pare s\u0103 se nasc\u0103 o prietenie care ar putea contracara cinismul, ura de sine \u0219i mizantropia albului, \u00eens\u0103 acest act (\u00een care atmosfera este mai relaxat\u0103) se dovede\u0219te a fi doar o preg\u0103tire a celui ce \u00eenchide opera, dominat eminamente de albul \u00eenfuriat de credin\u021ba insistent\u0103 a negrului \u00een Dumnezeu \u0219i \u00een omenire. Acum profesorul este cel care d\u0103 tonul dialogului. Educat, citit \u0219i un bun cunosc\u0103tor al civiliza\u021biei Occidentale, albul nu \u00eel aude pe Dumnezeu (Dumnezeu este mort, spune acela\u0219i Nietzsche), aleg\u00e2nd s\u0103 mearg\u0103 pe calea sa. \u201eIch kann nicht ander\u201d. Ironic cum tocmai el \u00eel citeaz\u0103 pe Martin Luther, reformatorul cre\u0219tinismului, religia \u00een care \u00eei este imposibil s\u0103 cread\u0103, tot a\u0219a cum nu mai crede nici \u00een umanism sau \u00een marile opere literare \u0219i artistice, \u00eentruc\u00e2t cuno\u0219tin\u021bele privind lumea (pe care o asociaz\u0103 cu lag\u0103rele de la Dachau) l-au condus c\u0103tre un singur crez \u2013 omul nu poate transcende natura sa violent\u0103:<\/p>\n

\u201eWhen you read the history of the world you are reading a saga of bloodshed and greed and folly the import of which is impossible to ignore. And yet we imagine that the future will somehow be different. I’ve no idea why we are even still here but in all probability we will not be here much longer.\u201d<\/p>\n

Reiterarea ateismului s\u0103u \u0219i a urii \u00eempotriva semenilor s\u0103i (\u201eI don’t believe in God. Can you understand that? Look around you man. Cant you see? The clamor and din of those in torment has to be the sound most pleasing to his ear. And I loathe these discussions. The argument of the village atheist whose single passion is to revile endlessly that which he denies the existence of in the first place. Your fellowship is a fellowship of pain and nothing more. And if that pain were actually collective instead of simply reiterative then the sheer weight of it would drag the world from the walls of the universe and send it crashing and burning through whatever night it might yet be capable of engendering until it was not even ash. And justice? Brotherhood? Eternal life? Good god, man. Show me a religion that prepares one for death. For nothingness. There’s a church I might enter. Yours prepares one only for more life. For dreams and illusions and lies. If you could banish the fear of death from men’s hearts they wouldnt live a day. Who would want this nightmare if not for fear of the next? The shadow of the axe hangs over every joy. Every road ends in death. Or worse. Every friendship. Every love. Torment, betrayal, loss, suffering, pain, age, indignity, and hideous lingering illness. All with a single conclusion. For you and for every one and everything that you have chosen to care for. There’s the true brotherhood. The true fellowship. And everyone is a member for life. You tell me that my brother is my salvation? My salvation? Well then damn him. Damn him in every shape and form and guise. Do I see myself in him? Yes. I do. And what I see sickens me. Do you understand me? Can you understand me?\u201d) amplific\u0103 tensiunea punctului culminant, negrul \u00eencerc\u00e2nd cu ultimele sale cuvinte s\u0103 \u00eel conving\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe cel care se autointituleaz\u0103 \u201eprofessor of darkness\u201d, \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si apartamentul.<\/p>\n

Negrul este \u00eenfr\u00e2nt (la fel ca Iisus \u00een Gr\u0103dina Ghetsimani, \u00eenainte de moartea-i pe cruce) \u0219i printre lacrimi cere lui Dumnezeu explica\u021bii: \u201eIf you wanted me to help him how come you didnt give me the words?\u201d, dar r\u0103spunsul \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103, amplific\u00e2ndu-se astfel pentru c\u00e2teva momente viziunea profesorului asupra credin\u021bei.<\/p>\n

Deznod\u0103m\u00e2ntul este dramatic. Din punct de vedere intelectual, albul triumf\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 victorie, ce duce la moartea profesorului, este una amar\u0103. Din punct de vedere al credin\u021bei, avem de-a face cu o \u00eenfr\u00e2ngere temporar\u0103 a negrului, c\u0103ci este nevoie de un monolog adresat lui Dumnezeu pentru a \u00a0r\u0103m\u00e2ne fidel propriei credin\u021be tulburate pentru o vreme:<\/p>\n

\u201e[…] how come you didnt give me the words? You give em to him. What about me?<\/p>\n

…<\/p>\n

That’s all right. That’s all right. If you never speak again you know I’ll keep your word.<\/p>\n

…<\/p>\n

Is that okay? Is that okay?\u201d<\/p>\n

Totu\u0219i, \u00een ciuda finalului \u00eenc\u0103rcat de dramatism \u0219i aparent favorabil viziunii profesorului, McCarthy nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 nici unul dintre cele dou\u0103 crezuri asupra cititorului. Prin dialoguri \u0219i ac\u021biuni el urm\u0103re\u0219te s\u0103 captureze procesul intern al celor doi indivizi care interac\u021bioneaz\u0103: unul, ra\u021bional, marcat de istoria lumii, de societate, de cuno\u0219tin\u021bele acumulate; altul, plin de speran\u021b\u0103 \u0219i de credin\u021b\u0103. Datorit\u0103 modului \u00een care pune accent pe istoria din spatele personajelor, pe schimburile de replici, pe construc\u021bia gradat\u0103 a tensiunii, opera dramatic\u0103 a lui McCarthy aminte\u0219te de romanele lui Steinbeck care spunea c\u0103 scriitorul trebuie s\u0103 transmit\u0103 cititorului ceva ce el simte c\u0103 e important. \u0218i tocmai asta face McCarthy \u00een \u201eThe Sunset Limited\u201d unde scrie istoria a doi oameni care nu reu\u0219esc s\u0103 se conving\u0103 unul pe cel\u0103lalt, dar care pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp se confeseaz\u0103 unul altuia a\u0219a cum te-ai confesa doar unui necunoscut.<\/p>\n

Ecranizarea<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Opera dramatic\u0103 \u201eThe Sunset Limited\u201d a fost ecranizat\u0103 pentru micile ecrane \u00een 2011 cu Tommy Lee Jones (care a \u0219i regizat filmul) \u0219i Samuel L. Jackson \u00een rolurile principale, adaptarea pentru ecran p\u0103str\u00e2nd scenariul original scris de Cormac McCarthy.<\/p>\n

Filmul ne introduce \u00een atmosfera cople\u0219itoare caracteristic\u0103 \u00eentregii pelicule cu c\u00e2teva detalii ce amplific\u0103 ap\u0103sarea: afar\u0103 plou\u0103, metroul trece; pentru ca apoi prim-planul s\u0103 fie pus pe obiectele dintr-un apartament murdar, iar de acolo mutat pe cele dou\u0103 personaje \u2013 Black (Samuel L. Jackson) \u0219i White (Tommy Lee Jones) \u2013 aflate cumva \u00een contrast: negrul este calm, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 afle de ce albul a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0219i curme via\u021ba; albul arat\u0103 obosit, dar e \u00eentr-o continu\u0103 stare de agita\u021bie, dorind s\u0103 ias\u0103 \u00een orice moment pe u\u0219\u0103.<\/p>\n

\u00cen debutul filmului, ritmul este alert, stabilit de Samuel L. Jackson. Tommy Lee Jones \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu el, dar personalitatea personajului s\u0103u (care este un ateu, nihilist, suferind de depresie suicidar\u0103) nu-i permite s\u0103 fac\u0103 mai mult dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rilor celui dint\u00e2i, a\u0219a cum ar r\u0103spunde un pacient aflat \u00een fa\u021ba psihiatrului, \u0219i astfel afl\u0103m c\u0103 profesorul vrea s\u0103 se sinucid\u0103 de ziua lui, c\u0103 a iubit lucruri fragile precum cultura sau arta, c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a murit de cancer. Scena \u00een care Jones se \u00eentinde pe o canapea (dac\u0103 personajele ar fi stat numai la mas\u0103, filmul ar fi fost prea static) \u00eent\u0103re\u0219te senza\u021bia unei \u0219edin\u021be de psihoterapie \u00een care albul se dest\u0103inuie necunoscutului care l-a salvat.<\/p>\n

Dac\u0103 incipitul se potrive\u0219te scenariului scris de McCarthy, din p\u0103cate scena \u00een care Samuel L. Jackson \u00ee\u0219i face nevoile \u00een timp ce vorbe\u0219te cu Jones nu este din cele mai reu\u0219ite. Inten\u021bia regizorului trebuie s\u0103 fi fost aceea de a ar\u0103ta c\u0103 Jackson, un fost pu\u0219c\u0103ria\u0219, este obi\u0219nuit cu apropierea de semenii s\u0103i, dar simpla men\u021bionare a faptului c\u0103 adesea la el \u00een apartament \u00ee\u0219i g\u0103sesc ad\u0103post tot felul de be\u021bivi \u0219i droga\u021bi pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eei ajute ar fi fost suficient\u0103, \u00eentruc\u00e2t mai t\u00e2rziu avem ocazia s\u0103 afl\u0103m mai multe despre via\u021ba din penitenciar \u0219i chiar s\u0103 \u00eel vedem pe Jackson transform\u00e2ndu-se \u00eentr-un adev\u0103rat monstru c\u00e2nd poveste\u0219te despre cum era s\u0103 moar\u0103, o scen\u0103 jucat\u0103 cu m\u0103iestrie \u0219i care face spectatorul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 povestea la fel de intens precum actorul. Cu excep\u021bia acelei scene \u00een care parc\u0103 se transform\u0103 \u00een criminalul ce a fost c\u00e2ndva (cadrele sunt filmate de a\u0219a natur\u0103 \u00eenc\u00e2t actorul s\u0103 par\u0103 uria\u0219 \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor), pe parcursul filmului Jackson are un joc actoricesc glume\u021b \u0219i bl\u00e2nd, menit s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 dedesubturile sumbre ale profesorului interpretat de Jones.<\/p>\n

Pe parcursul peliculei Jackson este actorul activ, pe c\u00e2nd Lee este adesea pasiv, \u00eens\u0103 pasivitatea sa \u00eencepe s\u0103 se reduc\u0103 c\u00e2nd negrul \u00eei ofer\u0103 de m\u00e2ncare \u00een timp ce albul prive\u0219te pe geam spre \u00eentunericul ad\u00e2nc al nop\u021bii, \u00eentuneric ce se reg\u0103se\u0219te \u00een \u00eensu\u0219i personajul interpretat de Jones.<\/p>\n

De\u0219i albul \u00eei povestise negrului c\u0103 nu crede \u00een nimic, cel din urm\u0103 se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 rosteasc\u0103 rug\u0103ciunea, iar \u00een aceast\u0103 scen\u0103 mimica lui Tommy Lee Jones se potrive\u0219te perfect cu personajul acid pe care \u00eel joac\u0103.<\/p>\n

De-a lungul mesei, s-ar p\u0103rea c\u0103 se leag\u0103 o prietenie, \u00eens\u0103 insisten\u021bele fostului pu\u0219c\u0103ria\u0219 referitoare la salvarea prin credin\u021b\u0103 atrag furia albului care vrea doar moartea (moment \u00een care muzica de pe fundal se amplific\u0103 ca pentru a-i \u00eent\u0103ri spusele), acesta declar\u00e2nd c\u0103 singura religie \u00een care ar crede ar fi cea care te preg\u0103te\u0219te pentru nimic.<\/p>\n

Odat\u0103 rostite aceste cuvinte, are loc o schimbare \u00een jocul actoricesc al celor doi. Samuel L. Jackson \u00ee\u0219i pierde \u00eencrederea, pe c\u00e2nd Jones aplecat la urechea sa pare Diavolul \u00eentruchipat (\u00een scena \u00een care afirm\u0103 c\u0103 nu vrea iubirea lui Dumnezeu, ci doar nimicul), iar negrul nu mai are nici alt\u0103 op\u021biune dec\u00e2t aceea de a-l l\u0103sa s\u0103 plece pe cel pe care credea c\u0103 \u00eel salvase cu c\u00e2teva ore \u00een urm\u0103.<\/p>\n

Finalul este r\u0103v\u0103\u0219itor, jucat excelent de Jackson care strig\u0103 de c\u00e2teva ori dup\u0103 profesorul disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103, spun\u00e2ndu-i c\u0103 va veni pe peron din nou. Cople\u0219it de neputin\u021b\u0103, Jackson se tr\u00e2nte\u0219te pe jos, l\u00e2ng\u0103 canapeaua pe care Jones z\u0103cuse c\u00e2ndva, \u00eentreb\u00e2ndu-l pe Dumnezeu de ce nu i-a dat cuvintele potrivite. Filmul se \u00eencheie cu un Jackson zdruncinat, \u00een spatele c\u0103ruia soarele r\u0103sare, iar spectatorul r\u0103m\u00e2ne cu \u00eentrebarea: va ajunge acesta iar\u0103\u0219i la timp?<\/p>\n

\u201eThe Sunset Limited\u201d este o pelicul\u0103 ce r\u0103m\u00e2ne cu spectatorul mult timp dup\u0103 ce filmul s-a \u00eencheiat datorit\u0103 temelor abordate, a viziunilor opuse privind lumea \u0219i credin\u021ba, dar \u0219i a jocului actoricesc de cea mai \u00eenalt\u0103 calitate.<\/p>\n

At\u00e2t filmul, c\u00e2t \u0219i opera dramatic\u0103 sunt recomandate celor pasiona\u021bi de religie, istorie, filosofie, dar \u0219i celor c\u0103rora le place arta ce pune accent pe latura psihologic\u0103 a personajelor \u00een construirea ac\u021biunii, c\u0103ci spectatorii\/cititorii vor fi imersa\u021bi timp de o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate \u00eentr-un apartament \u00een care \u00eentreaga conversa\u021bie purtat\u0103 este despre credin\u021b\u0103 \u0219i necredin\u021b\u0103, despre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, despre ce ghideaz\u0103 dou\u0103 personalit\u0103\u021bi diametral opuse.<\/p>\n

#<\/p>\n

Despre autoare:<\/p>\n

<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare, \u00een prezent fiind copywriter. S-a implicat, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia. A debutat \u00een 2013 cu textul \u201eP\u0103catul\u201d<\/a> (\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul \u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/a>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. \u00cen 2015, nuvela dark fantasy \u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/a> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). \u00cen 2016, Alexandra Medaru a publicat proza scurt\u0103 \u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/a> (Revista de suspans, nr. 25). C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, se lanseaz\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica \u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/a> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de Oliviu Cr\u00e2znic prezentarea public\u0103 FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME\u0218 LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea \u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/a> (space frontier) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea, iar \u00een acela\u0219i an parte din articolele sale critice au fost preluate de Select News<\/a>. Din 2017, este editor al rubricii literare \u201eLecturi potrivite\/recomandate de Alexandra\u201d din revista cultural\u0103 EgoPHobia, iar \u00een acela\u0219i an a lansat volumul liric \u201eDemoni \u0219i demiurgi\u201d (Editura EIKON). Blog personal: Taramuridenicaieri.ro.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Cormac McCarthy (n. 1933, pe adev\u0103ratul s\u0103u nume Charles McCarthy) este un romancier \u0219i scenarist american, autor a zece romane \u00eencadrate \u00een literatura gotic\u0103 sudist\u0103, western \u0219i post-apocaliptic\u0103. Scriitorul, ce provenea din Providence, \u00ee\u0219i petrece copil\u0103ria \u00een Knoxville, Tennessee, unde tat\u0103l s\u0103u, avocat, absolvent al Universit\u0103\u021bii Yale […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1340],"tags":[1216,1215,1350,1113,1342],"class_list":["post-12318","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-55","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-cormac-mccarthy","tag-critica","tag-egophobia-55"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3cG","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12318","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12318"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12318\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12426,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12318\/revisions\/12426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}