Studiul s\u0103u ap\u0103rut la Editura Univers Enciclopedic, Omul \u015fi \u00eengerul s\u0103u. Ini\u0163iere \u015fi cavalerie spiritual\u0103<\/em>, cuprinde trei conferin\u0163e din cadrul \u00cent\u00e2lnirilor de la Eranos \u00een 1949, 1970 \u015fi 1976. Primul studiu are ca tem\u0103 rela\u0163ia omului cu \u00eengerul s\u0103u, prin prisma doctrinei ilumin\u0103rii (Ishraqi<\/em>) a lui Shihab al-Din Filosofia lui Suhrawardi admite ca antecesori pe Hermes Trismegistus, Zarathustra (628-551 i.en.) \u015fi Platon (427-347 \u00ee.e.n.), prin urmare vom g\u0103si elemente comune cu gnosticismul \u015fi ermetismul grecesc, g\u00e2ndirea ismailit\u0103 sau cea sufist\u0103. \u00cen viziunea lui Suhrawardi, \u00eengerii sunt \u00eentruchip\u0103ri ale principiilor intelective, ceea ce \u00eel apropie de angelologia zoroastrian\u0103 \u015fi de \u00eengerii din opera lui Abu al-Barakat al-Baghdadi’s intitulat\u0103 Considera\u0163ii<\/em>. \u00cen tradi\u0163ia sufist\u0103 sunt dou\u0103 tipuri de intelect: intelectul individual (‘aql-e joz’i) \u015fi intelectul universal (‘aql-e kolli). Intelectul individual sau intelectul dob\u00e2ndit este cel pe care \u00eel folose\u015fte omul \u00een via\u0163a de zi cu zi \u015fi cuprinde informa\u0163ii despre via\u0163a material\u0103, veghind ca legile morale \u015fi sociale s\u0103 fie respectate. Dar, el nu ne poate ghida spre Adev\u0103r \u015fi ar fi absurd s\u0103 \u00eei cerem aceasta. Respectarea legilor fa\u0163\u0103 de sine, fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i \u015fi fa\u0163\u0103 de Absolut aduce cu sine cur\u0103\u0163irea inimii \u015fi o unitate interioar\u0103 \u00een care se reflect\u0103 Adev\u0103rul a\u015fa cum este. O persoan\u0103 care a atins aceast\u0103 stare este numit Omul Perfect, iar sursa cunoa\u015fterii sale este intelectul universal sau \u201econ\u015ftiin\u0163a inimii\u201d, cum i se mai spune.<\/p>\n Ca \u015fi la Platon, Suhrawardi spune c\u0103 psyche-ul omului a cobor\u00e2t de altundeva, dar nu este surghiunit ca la filosoful grec, ci este separat de \u00eengerul s\u0103u prin \u00eentrupare. Altfel spus, sufletul omului \u015fi \u00cengerul formeaz\u0103 un \u00eentreg, care acum are o parte terestr\u0103 \u015fi una celest\u0103. Cu acest dublu celest trebuie s\u0103 se uneasc\u0103 sufletul omenesc dup\u0103 moarte. Atingerea acestui nivel de con\u015ftiin\u0163\u0103 reprezint\u0103 \u00een acela\u015fi timp a tr\u0103i \u00een armonie \u015fi comunicare cu lumea superioar\u0103 Malakut<\/em> (\u00een aramaic\u0103 Malak<\/em> \u00eensemn\u0103 Regele \u00cengerilor, iar Malakut<\/em> T\u0103r\u00e2mul Regelui \u00cengerilor) \u015fi de aceea cel care comunic\u0103 pe acest plan este numit \u201ecavaler spiritual\u201d. Dar, pentru a atinge acest plan (mundus imaginalis<\/em>) este necesar\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu \u00eengerul, \u201eun eu la persoana a doua\u201d, care este \u00een acela\u015fi timp noi-\u00een\u015fine \u015fi non-noi \u00een\u015fine. \u00cen \u201epovestirile de ini\u0163iere\u201d care sunt esen\u0163iale pentru opera suhrawardian\u0103, Corbin distinge un dublu motiv care define\u015fte scenariul ini\u0163iatic: \u00eent\u00e2lnirea cu o entitate divin\u0103, de cele mai multe ori de natur\u0103 angelic\u0103, \u015fi o serie de viziuni care corespund etapelor pe care trebuie s\u0103 le parcurg\u0103 ini\u0163iatul \u00een c\u0103utarea de sine. Analiza lui Corbin cuprinde patru opere ale lui Suhrawardi (Epistol\u0103 despre starea de copil\u0103rie<\/em>, Fo\u015fnetul aripii lui Gabriel<\/em>, Arhanghelul \u00eempurpurat<\/em> \u015fi Povestirea Exilului Occidental<\/em>) \u015fi demonstreaz\u0103 cum \u00een fiecare din cele patru povestiri rolul \u00cengerului este fundamental pentru a trece la un nou nivel de con\u015ftiin\u0163\u0103. \u00cen mistica iranian\u0103, figura angelic\u0103 este \u00een\u0163eleas\u0103 ca \u00cenger-arhetip al naturii umane, un \u201e\u00eenso\u0163itor-pereche\u201d al sufletului uman care \u00eei vine \u00een ajutor \u015fi cu care trebuie s\u0103 se reuneasc\u0103 \u00een aceast\u0103 biunitate divin\u0103. Filosofia lui Suhrawardi reprezint\u0103 o sintez\u0103 original\u0103 \u00eentre vechile tradi\u0163ii filosofice occidentale \u015fi orientale, rezon\u00e2nd cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura catharilor neomaniheeni, precum \u015fi cu misticismul lui Jakob B\u00f6hme sau cu cel al lui Novalis.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Petri\u015for Militaru Henry Corbin (1903-1978) este un filosof francez care \u015fi-a petrecut cea mai mare parte a vie\u0163ii sale \u00een Iran, \u00een compania filosofilor iranieni contemporani cu care era prieten (de exemplu, Allameh Tabatabaei sau Seyyed Hossein Nasr), ceea ce i-a facilitat accesul la textele filosofice iraniene, fiind primul care a introdus \u00een cultura […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,315],"tags":[1113,1132,293],"class_list":["post-1232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-23","tag-critica","tag-egophobia-23","tag-petrisor-militaru"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s6DakB-cri2","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1232"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1232\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1477,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1232\/revisions\/1477"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i158.photobucket.com\/albums\/t103\/egophobia\/23\/coperta_corbin.jpg?w=250\")
al-Suhrawardi (1154\u20131191). Cunosc\u0103tor al peripateticismului avicennian, Suhrawardi este cunoscut drept fondatorul tradi\u0163iei filosofice a ilumin\u0103rii din estul islamic. Din cauza faptului c\u0103 textele sale nu au fost traduse \u00een latin\u0103, el a r\u0103mas necunoscut culturii occidentale, totu\u015fi \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIII-lea opera sa a fost studiat\u0103 \u00een mai multe cercuri filosofice islamice. Abia la jum\u0103tatea secolului al XX-lea, Henry Corbin a tradus, publicat \u015fi comentat operele filosofului iranian, care au st\u00e2rnit interesul erudi\u0163ilor occidentali \u00een a doua parte a aceluia\u015fi veac. Suhrawardi propune o viziune critic\u0103 original\u0103, cu infuzii platoniciene, asupra peripateticismului avicennian care domina \u00een acea vreme domenii precum logica, epistemologia, psihologia \u015fi metafizica, elabor\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp propria sa epistemologie (logic\u0103 \u015fi psihologie) \u015fi metafizic\u0103 (ontologie \u015fi cosmologie) sub forma unei teorii a ilumin\u0103rii. Suhrawardi critic\u0103 teoria peripatetic\u0103 bazat\u0103 pe defini\u0163ii a lui Avicenna \u015fi creeaz\u0103 o teorie a cunoa\u015fterii \u201eprezen\u0163ei\u201d, propun\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, o ontologie complex\u0103 a ilumin\u0103rii, \u00een care introduce o a patra lume \u2013 lumea \u201eimaginalului\u201d.<\/p>\n