{"id":12369,"date":"2018-09-28T07:41:17","date_gmt":"2018-09-28T05:41:17","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12369"},"modified":"2018-09-27T23:06:29","modified_gmt":"2018-09-27T21:06:29","slug":"caliban-si-vrajitoarea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12369","title":{"rendered":"Caliban \u015fi vr\u0103jitoarea"},"content":{"rendered":"

[Silvia Federici, Caliban \u015fi vr\u0103jitoarea. Femeile, corpul \u015fi acumularea primitiv\u0103,<\/em> Editura Hecate, Bucure\u015fti, 2016]<\/strong><\/p>\n

de Alexandru Iona\u0219cu
\n<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 \u201990 discursul intelectual din Rom\u00e2nia a fost dominat de dreapta conservatoare \u015fi orice a putut fi perceput ca \u0163in\u00e2nd de teoria politic\u0103 a st\u00e2ngii a fost demonizat \u015fi marginalizat. Exemplu elocvent, recenta miniserie Humanitas, numit\u0103 pompos ,,12 c\u0103r\u0163i esen\u0163iale despre lumea \u00een care tr\u0103im\u2019\u2019 \u015fi descris\u0103 de Gabriel Liiceanu drept ,,bibliotec\u0103 ideal\u0103\u2019\u2019. Miniseria de dou\u0103sprezece c\u0103r\u0163i este esen\u0163ial\u0103 despre lumea contemporan\u0103 doar dac\u0103 avem impresia c\u0103 prezentul poate fi \u00een\u0163eles numai prin perspectiva conservatoare \u015fi uniform\u0103 (dar \u015fi masculin\u0103, toate cele dou\u0103sprezece c\u0103r\u0163i sunt scrise de b\u0103rba\u0163i), cu un titlu ca G\u00e2ndirea captiv\u0103<\/em> a lui Czeslaw Mi\u0142osz ap\u0103rut \u00een 1953! Anticomunismul cold warrior<\/em> este bine reprezentat \u00een miniserie, dar lipse\u015fte complet prodigioasa tradi\u0163ie a criticii de st\u00e2nga asupra dictaturilor staliniste, cu nume reprezentative ca Rosa Luxemburg, care a formulat printre primele critici ale bol\u015fevismului din zona st\u00e2ngii radicale[1]<\/a>, anarhista feminist\u0103 Emma Goldman, Noam Chomsky sau publica\u0163ia Socialisme ou Barbarie<\/em>, al c\u0103rei principal animator, Cornelius Castoriadis, nu este tradus deloc \u00een rom\u00e2n\u0103. Felul deformat \u00een care principala editur\u0103 conservatoare de la noi prezint\u0103 critici ale regimului de dinainte de 1989 se poate explica prin obsesia echival\u0103rii st\u00e2ngii cu comunismul \u015fi dorin\u0163a de a-l asocia pe Karl Marx cu leninismul, marotele tipice ale dreptei selective \u015fi conservatoare. \u00cen treac\u0103t, ar merita amintit argumentul lui John Gray c\u0103, tr\u0103ind \u00een secolul al XIX-lea, lui Karl Marx i-ar fi fost imposibil s\u0103-\u015fi imagineze un tip de stat precum cel ap\u0103rut \u00een Rusia de dup\u0103 1917[2]<\/a>; \u00eens\u0103 logica minim\u0103 nu i-a descurajat niciodat\u0103 pe fanaticii no\u015ftri conservatori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Al\u0103turi de anticomunism postfactum, autorii conservatori au folosit teologia cre\u015ftin-ortodox\u0103 pentru a justifica un neoliberalism (\u00eensemn\u00e2nd discreditarea serviciilor sociale \u00een scopul privatiz\u0103rii lor, distrugerea solidarit\u0103\u0163ii \u015fi blocarea oric\u0103ror posibile reforme sociale prin acuze de \u2019comunism\u2019 sau \u2019neomarxism\u2019) dur \u015fi lipsit de orice fel de empatie pentru cei defavoriza\u0163i, a\u015fa cum a documentat Alexandru Racu \u00een excelenta sa carte Apostolatul antisocial. Teologie \u015fi neoliberalism \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103<\/em>. De\u015fi discursul conservator este \u00een continuare dominant \u015fi piesa sa de rezisten\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2ne un anticomunism de tip R\u0103zboi Rece, folosit drept b\u00e2t\u0103 ideologic\u0103 \u015fi lipsit de orice fel de nuan\u0163e, \u00een monolitul acestei hegemonii (retrograd\u0103 social \u015fi extrem-neoliberal\u0103 \u00een economie) au ap\u0103rut sp\u0103rturi semnificative \u015fi edituri mici, recent \u00eenfiin\u0163ate, public\u0103 traduceri care ofer\u0103 subiecte nonconformiste pentru publicul rom\u00e2nesc \u015fi perspective critice asupra capitalismului. Una dintre aceste edituri este Hecate,<\/em> unde a ap\u0103rut, \u00een 2016, cartea Silviei Federici numit\u0103 Caliban \u015fi vr\u0103jitoarea. Femeile, corpul \u015fi acumularea primitiv\u0103. <\/em>Tradus de Ovidiu \u0162ichindeleanu, studiul documenteaz\u0103 apari\u0163ia economiei capitaliste \u00een secolele XVI-XVII \u015fi efectele sale asupra femeilor, care \u015fi-au pierdut autonomia din Evul Mediu (cuno\u015fteau metode de contracep\u0163ie \u015fi asistau la na\u015ftere) \u015fi au fost for\u0163ate, \u00een special prin intermediul violen\u0163ei paranoice a v\u0103n\u0103torii de vr\u0103jitoare, s\u0103 se supun\u0103 unei diviziuni a muncii \u00een care aveau o situa\u0163ie inferioar\u0103, limitat\u0103 la activit\u0103\u0163ile domestice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru \u00eenceput, Silvia Federici contrazice aser\u0163iunile lui Karl Marx din Capitalul, <\/em>care credea c\u0103 primele fazele ale economiei capitaliste aduc cu ele violen\u0163\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce deschid noi pie\u0163e, dar \u00eenalta productivitate a capitalismului, incomparabil\u0103 cu niciun alt sistem economic anterior (\u00een The Communist Manifesto<\/em>, Marx&Engels afirm\u0103 c\u0103 realiz\u0103rile burgheziei sunt de cu totul alt\u0103 natur\u0103 \u015fi dep\u0103\u015fesc ,,piramidele egiptene, apeductele romane, catedralele gotice\u2019\u2019), va elimina lipsurile. Silvia Federici crede c\u0103 violen\u0163a a urmat \u00eentotdeauna globalizarea capitalist\u0103 \u015fi se manifest\u0103 \u015fi \u00een prezent: ,,Expulzarea continu\u0103 a fermierilor de pe p\u0103m\u00e2nturile lor, r\u0103zboiul \u015fi jaful la scar\u0103 global\u0103 \u015fi degradarea femeilor sunt condi\u0163ii necesare pentru existen\u0163a capitalismului \u00een toate timpurile\u2019\u2019. La fel cum \u00eei repro\u015feaz\u0103 autorului Capitalului<\/em> c\u0103 nu a luat \u00een serios faptul c\u0103 femeile au fost exploatate \u015fi \u00een epocile de dinaintea apari\u0163iei economiei capitaliste, chiar \u015fi \u00een acele perioade \u00een care ,,b\u0103rba\u0163ii au dob\u00e2ndit un anumit grad de libertate formal\u0103\u2019\u2019 femeile r\u0103m\u00e2neau marginalizate, cum nu a observat nici leg\u0103turile dintre v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare \u015fi ascensiunea capitalismului. Perspectiva femeilor are avantajul de-a reconsidera ,,istoria rela\u0163iilor capitaliste.\u2019\u2019 \u00cenaintea apari\u0163iei capitalismului, Evul Mediu timpuriu este m\u0103cinat de r\u0103zboaiele \u00eempotriva ereticilor, de fapt variante de cre\u015ftinism dezierhizat, ai c\u0103ror adep\u0163i \u00eencercau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la biserica primitiv\u0103 prin imitarea s\u0103r\u0103ciei \u015fi de\u0163inerea bunurilor \u00een comun, \u00een timp ce secte precum Fr\u0103\u0163ia Spiritului Liber renun\u0163au la posesiuni \u015fi ,,tr\u0103iau din pomeni\u2019\u2019. Dar catarii formeaz\u0103 cea mai puternic\u0103 sect\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103 (secolul XIII), se afl\u0103 \u00een sudul Fran\u0163ei, practic\u0103 vegetarianismul \u015fi resping at\u00e2t c\u0103s\u0103toria, c\u00e2t \u015fi natalitatea. \u00cempotriva catarilor autorit\u0103\u0163ile ecleziastice \u015fi laice au lansat o cruciad\u0103 care a devastat sudul Fran\u0163ei. Refuzul c\u0103s\u0103toriei se explic\u0103 nu doar prin credin\u0163a catarilor (influen\u0163a\u0163i de sectele gnostice ale bogomililor din zona balcanic\u0103) \u00een necesitatea eliber\u0103rii sufletului de carcasa material\u0103 a trupului, dar \u015fi prin structura social\u0103 a epocii, p\u0103m\u00e2ntul nu era disponibil tuturor \u015fi ghildele restric\u0163ionau accesul la me\u015fte\u015fuguri prin protec\u0163ionism economic, oblig\u00e2nd mul\u0163i \u0163\u0103rani s\u0103 am\u00e2ne c\u0103s\u0103toria sau s\u0103 ,,\u00eencalce interdic\u0163ia bisericeasc\u0103 a sexului \u00een afara c\u0103s\u0103toriei\u2019\u2019(p.60). La fel cum convingerea lor c\u0103 lumea material\u0103 este iremediabil c\u0103zut\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea r\u0103ului trebuie pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu s\u0103r\u0103cia \u015fi inegalit\u0103\u0163ile extreme, realit\u0103\u0163i exemplificate \u015fi de nenum\u0103ratele revolte organizate de \u0163\u0103rani \u015fi me\u015fte\u015fugari. Biserica a declan\u015fat r\u0103zboaie \u015fi persecu\u0163ii \u00eempotriva mi\u015fc\u0103rilor eretice, scopul fiind \u015ftergerea oric\u0103ror urme ale acestor mi\u015fc\u0103ri de protest social (p.54). sectele eretice au fost sus\u0163inute masiv de c\u0103tre femei \u00een \u00eencercarea acestora de-a se elibera de politicile restrictive impuse de biseric\u0103 asupra corpului \u015fi sexualit\u0103\u0163ii \u2013 autorit\u0103\u0163ile religioase legiferaser\u0103 limitarea actului sexual la procreare \u015fi condamnau orice alt\u0103 alt\u0103 activitate sexual\u0103 care nu ducea la procreare drept \u2019sodomie\u2019, aici fiind inclus\u0103 \u015fi homosexualitatea. \u00cen privin\u0163a activit\u0103\u0163ii sexuale, biserica permitea o singur\u0103 pozi\u0163ie \u015fi decidea ,,zilele c\u00eend se poate face sex, cu cine era permis \u015fi cu cine era interzis\u2019\u2019(p.62).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Femeile aveau un anumit grad de autonomie \u00een societatea urban\u0103 prin accesul la ocupa\u0163ii de obicei rezervate b\u0103rba\u0163ilor. \u00cen Evul Mediu, femeile dominau profesii ca obstetrica \u015fi intrau \u00een competi\u0163ie cu b\u0103rba\u0163ii pentru studii universitare, iar ora\u015fele angajau femei pentru chirurgie: ,,\u015eaisprezece medici femei \u2013 printre care \u015fi c\u00eeteva evreice specializate \u00een chirurgie sau terapie ocular\u0103 \u2013 au fost angajate \u00een secolul al XIV-lea de municipalitatea ora\u015fului Frankfurt, care, ca orice administra\u0163ie or\u0103\u015feneasc\u0103, oferea popula\u0163iei sale un sistem de s\u0103n\u0103tate public\u0103\u2019\u2019(p. 50). Lumea feudal\u0103 a evului mediu occidental intr\u0103 \u00een declin odat\u0103 cu epidemia de cium\u0103 bubonic\u0103 de la jum\u0103tatea secolului XIV, c\u00e2nd Moartea Neagr\u0103, a\u015fa cum a r\u0103mas \u00een istorie, a ucis p\u00e2n\u0103 la 40% din europeni (p.73), mortalitate care a rupt \u0163esutul social, cei care r\u0103m\u00e2neau \u00een via\u0163\u0103 a\u015fteptau moartea \u00een orice clip\u0103 \u015fi refuzau obliga\u0163iile de munc\u0103 \u015fi normele sexuale. Dezintegrarea social\u0103 a \u00eensemnat mai mult p\u0103m\u00e2nt pentru \u0163\u0103rani, care acum puteau ie\u015fi de sub supravegherea nobililor mut\u00e2ndu-se \u00een alte zone.. \u00centr-un curs \u0163inut la 15 ianuarie 1975 (din cadrul celor \u0163inute \u00eentre 1974-1975 la Coll\u00e8ge de France \u015fi publicate ulterior \u00een volumul Les Anormaux)<\/em>, Michel Foucault argumenta c\u0103 epidemia de cium\u0103 bubonic\u0103 a produs \u015fi o literatur\u0103 specific\u0103, \u00een care proximitatea mor\u0163ii distrugea statutul social \u015fi anula individualitatea, dispari\u0163ia comunit\u0103\u0163ilor \u00eentregi \u00eensemn\u00e2nd \u015fi dispari\u021bia legii: ,,Momentul declan\u015f\u0103rii ciumei este momentul \u00een care \u00een ora\u015f orice norm\u0103 este abolit\u0103. Ciuma biruie legea, a\u015fa cum \u00eenvinge trupul.\u2019\u2019[3]<\/a> Drept exemple de literatur\u0103 a ciumei, Michel Foucault citeaz\u0103 texte diverse, de la scrierile istorice ale lui Tucidide \u015fi De rerum natura<\/em>, poemul filozofic al lui Lucre\u0163iu, p\u00e2n\u0103 la Ciuma<\/em>, romanul lui Albert Camus. Dar puterea politic\u0103 a r\u0103spuns prin eforturi de \u00eenregistrare a popula\u0163iei, Michel Foucault sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 epidemiile de cium\u0103 \u00eendeamn\u0103 puterea statal\u0103 s\u0103 se extind\u0103 prin adunarea informa\u0163iilor \u015fi punerea indivizilor sub control.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Moartea Neagr\u0103 provoac\u0103 disloc\u0103ri de popula\u0163ie \u015fi \u00een secolele XVI-XVII via\u0163a social\u0103 este reorganizat\u0103 de apari\u0163ia economiei capitaliste. \u00cen acest context apare v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare este declan\u015fat\u0103 at\u00e2t de autorit\u0103\u0163ile ecleziastice, c\u00e2t \u015fi de cele laice; primele produc tratate care descriu vr\u0103jitoria, numite demonologii, cel mai infam fiind Malleus Maleficarum<\/em> din 1486, iar autorit\u0103\u0163ile laice ofer\u0103 logistica prin organizarea de tribunale \u015fi folosirea torturii asupra femeilor acuzate de vr\u0103jitorie. \u00cen Malleus Maleficarum, <\/em>vr\u0103jitoria era echivalat\u0103 cu promiscuitatea sexual\u0103 \u015fi femeile b\u0103nuite de vr\u0103jitorie erau acuzate de provocarea impoten\u0163ei \u015fi uciderea copiilor, dar cea mai neverosimil\u0103 acuza\u0163ie era furtul de penisuri, manualul d\u00e2nd exemplu o vr\u0103jitoare care ,,ascunsese c\u00eeteva zeci de penisuri \u00eentr-un copac.\u2019\u2019 Efortul concertat urm\u0103re\u015fte condamnarea sexualit\u0103\u0163ii feminine \u015fi organizarea vie\u0163ii sexuale conform ,,noii discipline capitaliste a muncii\u2019\u2019, \u00eensemn\u00e2nd sexualitate strict procreativ\u0103 \u015fi sistematizarea timpului \u00een jurul muncii, orientarea falocentric\u0103 fiind asigurat\u0103 prin transferul propriet\u0103\u0163ii ,,\u00een interiorul familiei.\u2019\u2019 De exemplu, practici sexuale considerate ,,nonproductive\u2019\u2019 \u015fi interzise de tribunalele de vr\u0103jitoare figurau ,,homosexualitatea, sexul \u00eentre oameni din clase diferite, coitul anal, coitul din spate (care ar fi dus la rela\u0163ii sterile), nuditatea \u015fi dansurile .\u2019\u2019(p.309). R\u0103sp\u00e2ndirea capitalismului \u00een secolele XVI-XVII a \u00eensemnat organizarea strict\u0103 a muncii \u015fi o viziune ra\u0163ionalist\u0103 care s\u0103 justifice exploatarea naturii, iar credin\u0163ele magice nu concordau cu repetitivitatea muncii: de exemplu, una din credin\u0163ele populare era p\u0103rerea c\u0103 un om poate fi \u00een dou\u0103 locuri simultan. \u00cen aceea\u015fi logic\u0103, Silvia Federici consider\u0103 c\u0103 filosofia ra\u0163ionalist\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103 a fost folosit\u0103 de stat pentru eliminarea concep\u0163iilor magice care asimilau corpul cu natura \u015fi postulau existen\u0163a unor practici (de exemplu, divina\u0163ia pentru aflarea viitorului) care permiteau acumularea de puteri supraumane. De ce era divina\u0163ia un pericol pentru noua eforturile de disciplinare social\u0103 din aceast\u0103 etap\u0103 de \u00eenceput a capitalismului? Viitorul trebuia s\u0103 \u00eensemne repetarea sistemului cu toate caracteristicile \u015fi ierarhiile sale, schimb\u0103rile ie\u015feau din discu\u0163ie: ,,nicio schimbare fundamental\u0103, nicio revolu\u0163ie nu va tulbura coordonatele procesului decizional al indivizilor.\u2019\u2019 Eliminarea credin\u0163elor \u00een magie din Evul Mediu este \u00eenso\u0163it\u0103, \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 postrenascentist\u0103, de un conflict \u00eentre ,,Ra\u0163iune \u015fi Pasiunile Corpului\u2019\u2019, instrumentalizat de clasele conduc\u0103toare spre un corp epurat de pasiuni \u015fi preg\u0103tit pentru rigorile muncii sus\u0163inute. Viziunea asupra lumii \u015fi func\u0163iile corpului sunt ra\u0163ionalizate (discreditarea magiei \u015fi \u00eenl\u0103turarea pulsiunilor neproductive) pentru preg\u0103tirea unui individ supus ,,dezvolt\u0103rii \u015fi form\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103.\u2019\u2019<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un detaliu tulbur\u0103tor din cartea cercet\u0103toarei marxiste este aprobarea de care s-a a avut parte v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare din partea g\u00e2nditorilor epocii, c\u00e2nd filosoful politic Thomas Hobbes a aprobat persecu\u0163ia femeilor b\u0103nuite de vr\u0103jitorie \u015fi Jean Bodin, ,,care a scris primul tratat de infla\u0163ie\u2019\u2019, credea \u00een ,,dovezile\u2019\u2019 vehiculate de tribunalele de vr\u0103jitorie \u015fi a scris o demonologie, cer\u00e2nd ca \u015fi copiii vr\u0103jitoarelor s\u0103 fie ar\u015fi pe rug.(p. 268). \u00cen perioada (secolul XVI \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a secolului urm\u0103tor) \u00een care se dezvolt\u0103 \u015ftiin\u0163a modern\u0103 datorit\u0103 legilor mi\u015fc\u0103rii planetelor formulate de c\u0103tre Johannes Kepler (care scrie \u015fi unul din primele romane SF din literatura occidental\u0103, Somnium<\/em>) \u015fi a activit\u0103\u0163ii unor Descartes \u015fi Pascal, \u00een care Michel de Montaigne formuleaz\u0103, \u00een Eseuri,<\/em> un tip de scepticism at\u00e2t fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ia biblic\u0103, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de autoritatea istoriilor din antichitate, iar Shakespeare \u00ee\u015fi scrie textele dramatice, tribunalele de vr\u0103jitorie acuzau femei pentru c\u0103 ar fi avut rela\u0163ii sexuale cu diavolul, ar fi canibalizat copii, ar fi provocat distrugeri de recolte \u015fi moartea vecinilor (p. 270). De\u015fi nu dispunem de m\u0103rturiile femeilor judecate pentru vr\u0103jitorie, ci doar de m\u0103rturii ob\u0163inute prin tortur\u0103 \u015fi notate \u00een documentele inchizitorilor, majoritatea femeilor acuzate \u015fi executate pentru vr\u0103jitorie erau s\u0103race, de cele mai multe ori fiind b\u0103tr\u00e2ne sau v\u0103duve care tr\u0103iau singure. Caracterul de clas\u0103 al acuzelor sugereaz\u0103 o ac\u0163iune sistematic\u0103 din partea unui patriarhat capitalist aflat \u00een ascensiune: ,,corpul femeilor, munca lor, puterile sexuale \u015fi reproductive au fost puse sub controlul statului, transformate \u00een resurse economice.\u2019\u2019(p. 271)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trecut\u0103 cu vederea de istorici p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201970 din secolul trecut, c\u00e2nd cercet\u0103toarele feministe au asociat vr\u0103jitoria cu rezisten\u0163a femeilor \u00eempotriva opresiunii religioase \u015fi economice, v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare nu s-a limitat la Europa occidental\u0103. Ajun\u015fi \u00een Lumea Nou\u0103, conchistadorii spanioli aduceau cu ei un imaginar dominat de regate st\u0103p\u00e2nite de amazoane s\u00e2ngeroase, canibali la tot pasul \u015fi a\u015fa-numitele rase ,,monstruoase\u2019\u2019 \u2013 adic\u0103 fiin\u0163e cu anatomie mixt\u0103, uman\u0103 \u015fi animal\u0103, prezente pentru prima dat\u0103 \u00een Istoriile<\/em> lui Herodot \u015fi \u00een Naturalis Historia<\/em>, uria\u015fa enciclopedie redactat\u0103 de Plinius cel B\u0103tr\u00e2n \u00een secolul I e.n., ulterior preluate \u015fi de autorii medievali \u2013, \u00a0toate aceste categorii sunt aflate sub semnul alterit\u0103\u0163ii, dar o alteritate demonizat\u0103, prin care erau devalorizate culturile \u015fi tradi\u0163iile (dar \u015fi ,,obiceiurile sexuale\u2019\u2019) ale popula\u0163iilor \u00eent\u00e2lnite. Al\u0103turi de acest imaginar, conchistadorii aduc cu ei \u015fi idei misogine (a se vedea chiar mitul amazoanelor, care este construit din temeri fa\u0163\u0103 de autonomia femeilor), sunt \u00eenfiin\u0163ate tribunale \u015fi femeile din Peru, unde se afla regatul inca\u015filor cucerit de Pizarro, sunt supuse acelora\u015fi acuza\u0163ii ca \u015fi \u00een Europa, precum rela\u0163ii sexuale cu diavolul sau ,,zborul prin aer.\u2019\u2019 \u00cen acest timp, mul\u0163i localnici sunt for\u0163a\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 \u00een condi\u0163ii inumane \u00een mine de argint precum ,,cea legendar\u0103 de la Potos\u00ed\u2019\u2019. \u00cen Lumea Nou\u0103 sunt impuse rela\u0163ii patriarhale, conform c\u0103rora femeile indigene au fost limitate la muncile domestice \u015fi au fost obligate s\u0103 \u00ee\u015fi urmeze so\u0163ii oriunde ace\u015ftia erau du\u015fi de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile coloniale, inclusiv \u00een regiuni poluate de ,,industria mineritului.\u2019\u2019 Deoarece v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare are loc \u00een acela\u015fi timp cu colonizarea Americilor \u015fi a traficului de sclavi din Africa, firul care leag\u0103 aceste evenimente, consider\u0103 Silvia Federici, este noua diviziune a muncii capitaliste. (p. 316) De altfel, chiar Marx scria \u00een Das Kapital<\/em> c\u0103 aceast\u0103 istorie ,,e scris\u0103 \u00een analele umanit\u0103\u0163ii cu litere de foc \u015fi s\u00eenge\u2019\u2019(apud Silvia Federici, p. 20).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum se \u00eencheie v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare? \u00cen secolul XVIII g\u00e2nditorii ilumini\u015fti se orienteaz\u0103 decisiv spre ra\u0163ionalism \u015fi \u00eencep o rescriere a trecutului \u00een care v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare este considerat\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a ,,supersti\u0163iei medievale\u2019\u2019, iar \u00een America Latin\u0103 consolidarea puterii politice \u015fi economice conving autorit\u0103\u0163ile coloniale s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t persecu\u0163iei femeilor prin intermediul acuzei de vr\u0103jitorie. Cu toate acestea, colonizarea \u015fi globalizarea capitalismului au adus v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare \u015fi pe alte continente, Silvia Federici men\u0163ioneaz\u0103 cum, \u00een India colonizat\u0103 din anii 1840,\u00a0 autorit\u0103\u0163ile au ars pe rug mai multe femei ,,ce tr\u0103iau \u00een p\u0103duri\u2019\u2019 cu scopul distrugerii credin\u0163elor tradi\u0163ionale \u015fi supunerii femeilor rigorilor patriarhatului occidental. Cercet\u0103toarea italian\u0103 a descoperit c\u0103, \u00een anii \u201980 \u015fi \u201990 ai secolului trecut, \u00een Africa \u015fi America Latin\u0103 mai multe femei, inclusiv femei \u00een v\u00e2rst\u0103, erau acuzate de vr\u0103jitorie, acuze venite pe fondul privatiz\u0103rii \u015fi competi\u0163iei pentru resurse (pp.372-373). \u00a0Cartea Silviei Federici este o apari\u0163ie necesar\u0103 \u00een spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc \u015fi are meritul de-a infirma nara\u0163iunile idealizante (prevalente \u00een mediile conservatoare) despre o evolu\u0163ie natural\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de conflicte a capitalismului. Poate mult mai important, cartea ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 reflect\u0103m la faptul c\u0103 stigmatizarea \u015fi persecu\u0163ia unor persoane care nu se pot ap\u0103ra ori nu au prea mare influen\u0163\u0103 politic\u0103, a\u015fa cum erau femeile s\u0103race, b\u0103tr\u00e2ne \u015fi\/sau v\u0103duve devenite victimele inchizitorilor din tribunalele antivr\u0103jitorie, se poate repeta oric\u00e2nd. Dac\u0103 ie\u015fim din contextul istoric \u00een care a avut loc persecu\u0163ia femeilor acuzate de vr\u0103jitorie, ,,recunoa\u015ftem imediat fenomene foarte apropiate de noi.\u2019\u2019<\/p>\n

#<\/p>\n

[1]<\/a> \u00cen pamfletul The Russian Revolution (<\/em>Die russische Revolution),<\/em> scris \u00een timp ce se afla \u00een \u00eenchisoarea din Breslau \u00een intervalul septembrie-octombrie 1918, Rosa Luxemburg intuia c\u0103 ac\u0163iunile autoritare \u015fi teroarea bol\u015fevicilor, lipsa alegerilor \u015fi a libert\u0103\u0163ii de expresie&asociere, vor duce la o ,,brutalizare a vie\u0163ii publice\u2019\u2019; a se vedea https:\/\/www.marxists.org\/archive\/luxemburg\/1918\/russian-revolution\/ch06.htm<\/p>\n

[2]<\/a> Trimit la cronica f\u0103cut\u0103 de John Gray biografiei lui Jonathan Sperber despre g\u00e2nditorul german, https:\/\/www.nybooks.com\/articles\/2013\/05\/09\/real-karl-marx\/<\/p>\n

[3]<\/a> Michel Foucault, Anormalii. Cursuri \u0163inute la Coll\u00e8ge de France 1974-1975, <\/em>trad. Dan Radu St\u0103nescu, postfa\u0163\u0103 de Bogdan Ghiu, 1999, Bucure\u015fti, editura Univers, p. 57.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Silvia Federici, Caliban \u015fi vr\u0103jitoarea. Femeile, corpul \u015fi acumularea primitiv\u0103, Editura Hecate, Bucure\u015fti, 2016] de Alexandru Iona\u0219cu Dup\u0103 \u201990 discursul intelectual din Rom\u00e2nia a fost dominat de dreapta conservatoare \u015fi orice a putut fi perceput ca \u0163in\u00e2nd de teoria politic\u0103 a st\u00e2ngii a fost demonizat \u015fi marginalizat. Exemplu elocvent, recenta miniserie Humanitas, numit\u0103 pompos ,,12 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1356,27],"tags":[1064,1357,1117,1358],"class_list":["post-12369","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-56","category-filosofie","tag-alexandru-ionascu","tag-egophobia-56","tag-filosofie","tag-silvia-federici"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3dv","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12369","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12369"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12369\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12371,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12369\/revisions\/12371"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}