{"id":12427,"date":"2018-12-14T00:48:41","date_gmt":"2018-12-13T22:48:41","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12427"},"modified":"2018-12-14T00:48:41","modified_gmt":"2018-12-13T22:48:41","slug":"alan-moore-v-de-la-vendetta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12427","title":{"rendered":"Alan Moore, V de la Vendetta"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Alan Moore (n. 1953) este un scriitor englez, apreciat de critici mai ales pentru benzile desenate \u0219i romanele grafice al c\u0103ror autor este, dintre care men\u021bion\u0103m opere precum Watchmen <\/em>(1986-1987), V for Vendetta <\/em>(1982-1985, 1988-1989) \u0219i From Hell <\/em>(1989-1996). A publicat \u0219i dou\u0103 romane intitulate Voice of the Fire <\/em>(1996), respectiv Jerusalem<\/em> (2016). \u00cen calitate de scenarist al benzilor desenate, Alan Moore este recunoscut pentru faptul c\u0103 a preluat elemente caracteristice textelor literare, d\u00e2nd crea\u021biilor sale un aer plin de sensibilitatea \u0219i profunzimea reg\u0103sit\u0103 \u00een operele literaturii clasice, acesta fiind influen\u021bat, printre al\u021bii, de scriitori precum William S. Burroughs sau Thomas Pynchon. De asemenea, Moore este practicant al ocultismului \u0219i anarhist, iar aceste dou\u0103 elemente au fost preluate la nivel tematic \u00een opere precum Promethea, From Hell <\/em>\u0219i V from Vendetta<\/em>. \u00centr-un interviu acordat lui Bill Baker \u00een volumul Alan Moore on His Work and Career <\/em>(2008, The Rosen Publishing Group, Inc.) autorul englez afirma: \u201cI think that storytelling and creation are very close to the center of what magic is about\u201d. Personalit\u0103\u021bi literare sau oameni de televiziune au recunoscut c\u0103 au fost influen\u021ba\u021bi de Alan Moore, printre care: Neil Gaiman, Joss Whedon \u0219i Damon Lindelof, iar la aniversarea a cincizeci de ani, mai mul\u021bi autori de benzi desenate au contribuit la omagii aduse lui Moore \u00een volume precum Alan Moore: <\/em>Portrait<\/em> of an Extraordinary Gentleman <\/em>(editat de Smoky Man \u0219i Gary Spencer Millidge) sau The<\/em> Extraordinary Works<\/em> of Alan Moore <\/em>(coordonat de George Khoury).<\/p>\n

<\/p>\n

[Foto: Fimb \u2013 Alan Moore, CC BY 2.0]<\/a><\/p>\n

V de la Vendetta<\/em> (Grupul Editorial Art, 2018) este un roman grafic scris de Alan Moore, la care au mai contribuit \u00een calitate de ilustratori David Lloyd \u0219i Tony Weare (care a creat desenele pentru Vincent<\/em>, dar a adus \u0219i complet\u0103ri la Valerie <\/em>\u0219i Vacan\u021ba<\/em>), iar Steve Whitaker \u0219i Siobhan Dodds au participat la definitivarea aspectului vizual al volumului al\u0103turi de acela\u0219i David Lloyd.<\/p>\n

Primele capitole ale romanului grafic V de la Vendetta <\/em>au ap\u0103rut \u00eentre 1982 \u0219i 1985 \u00een antologia britanic\u0103 de benzi desenate Warrior <\/em>(publicat\u0103 de Quality Communciations), Moore afirm\u00e2nd \u00een 1983 c\u0103 urm\u0103rise s\u0103 \u00eembine \u00een aceast\u0103 poveste elemente preluate de la Orwell, Huxley, Thomas Disch, Judge Dredd, Harlan Ellison, Vincent Price, David Bowie sau din alte opere de art\u0103 precum Fahrenheit 451<\/em>, tabloul Europe After the Rain <\/em>de Max Ernst ori filmele britanice despre cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial (Behind the<\/em> Painted Smile, Warrior<\/em>).<\/p>\n

<\/p>\n

Ideea de a-l costuma pe V (personajul principal) asemenea lui Guy Fawkes i-a venit lui David Lloyd dup\u0103 realizarea unor schi\u021be cu V care aminteau de clasicii supereroi ai acelor timpuri, dar care nu se apropiau de personalitatea personajului lui Moore. Aceast\u0103 decizie a fost una potrivit\u0103 pentru un individ ce aminte\u0219te de Fawkes \u00eenc\u0103 din primul capitol al celei dint\u00e2i C\u0103r\u021bi prin celebra replic\u0103: \u201eAminte, aminte adu-\u021bi de noiembrie cinci, praful de pu\u0219c\u0103, tr\u0103darea \u0219i complotul din noiembrie cinci. Nu \u0219tiu motiv pentru care complotul prafului de pu\u0219c\u0103… Uitat fie el vreodat\u0103.\u201d [p. 14].<\/p>\n

Referin\u021ba istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103 la Fawkes, cel care a complotat pentru uciderea regelui Iacob I \u00een vederea reinstaur\u0103rii catolicismului \u00eentr-o Anglie reformat\u0103 religios, a fost aleas\u0103 cum nu se putea mai bine de c\u0103tre Moore \u0219i Lloyd, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 V este un personaj aflat la grani\u021ba dintre erou \u0219i antierou, un personaj care la fel ca Fawkes lupt\u0103 \u00eempotriva unui sistem, de data aceasta fascist, pe care vrea s\u0103 \u00eel \u00eenlocuiasc\u0103 cu anarhia, cea f\u0103r\u0103 de lideri, nu f\u0103r\u0103 de lege. Asocierea lui V cu Fawkes este potrivit\u0103 \u0219i pentru c\u0103 ac\u021biunea romanului grafic \u00eencepe pe 5 noiembrie 1997 atunci c\u00e2nd acela\u0219i V arunc\u0103 \u00een aer cl\u0103direa Parlamentului, iar \u00een tradi\u021bia britanic\u0103 \u00een fiecare an de 5 noiembrie este ars\u0103 pe rug o p\u0103pu\u0219\u0103 ce \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Guy Fawkes \u00een timp ce artificii r\u0103sar pe cer, la fel ca \u00een scena \u00een care Evey (eroina principal\u0103, salvat\u0103 de V \u00een aceea\u0219i noapte) vede \u201eartificii! Artificii adev\u0103rate!\u201d [p.14]. Observ\u0103m astfel \u00eenc\u0103 din expozi\u021biunea romanului grafic caracteristicile postmodernismului care abund\u0103 de referin\u021be culturale, \u00eentocmai cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een opera lui Moore unde \u00eei reg\u0103sim pe Shakespeare \u0219i a sa oper\u0103 dramatic\u0103 Hamlet <\/em>sau pe Yeats (\u201eGirueta se \u00eenv\u00e2rte \u0219i iar\u0103 se \u00eenv\u00e2rte, \u0219oimul n-aude v\u00e2n\u0103torul de \u0219oimi, lumea se destram\u0103… Centrul nu mai rezist\u0103\u201d [p.196]) \u0219i unde suntem transpu\u0219i \u00een Galeria Umbrelor, un loc ce ascunde tablouri, c\u0103r\u021bi, muzic\u0103, un loc ce o fascineaz\u0103 pe Evey Hammond care nu ascultase dec\u00e2t \u201ec\u00e2ntecele militare de la radio\u201d [p.18], \u00eentreaga scen\u0103 fiind o referin\u021b\u0103 la Fahrenheit 451<\/em> de care amintea \u00eensu\u0219i Moore.<\/p>\n

Al\u0103turi de postmodernism, re\u00eent\u00e2lnim amprenta simbolismului prin apari\u021bia personajului mascat V al c\u0103rui chip nu \u00eel afl\u0103m niciodat\u0103, de unde \u0219i motivul fantomei de la oper\u0103<\/em> (Erik, fantoma din romanul lui Gaston Leroux, nu \u00ee\u0219i arat\u0103 chipul \u0219i la r\u00e2ndul s\u0103u \u00ee\u0219i ia o discipol\u0103, pe Christine, de care se \u00eendr\u0103goste\u0219te). Divulgarea ar fi fost nepotrivit\u0103 pentru c\u0103 V simbolizeaz\u0103 o idee, iar ideile pot rezista timpului, drept dovad\u0103 st\u00e2nd toate acele opere amintite de V.<\/p>\n

Din punct de vedere structural, romanul grafic este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een trei C\u0103r\u021bi: \u201eEuropa dup\u0103 urgie\u201d (titlu inspirat probabil dup\u0103 mai-sus amintitul tablou al lui Max Ernst), \u201eAcest cabaret depravat\u201d \u0219i \u201eT\u0103r\u00e2mul cum-te-taie-capul\u201d, toate structurate pe mai multe capitole. Ac\u021biunea se desf\u0103\u0219oar\u0103 cu aproxima\u021bie de-a lungul unui an, ultimele evenimente av\u00e2nd loc pe 9 noiembrie 1998. \u00cenc\u0103 din expozi\u021biune afl\u0103m c\u0103 avem de-a face cu o Anglie fascist\u0103, ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 un r\u0103zboi nuclear ce devastase p\u0103m\u00e2ntul a\u0219a cum \u00eel cunoa\u0219tem, o Anglie \u00een care avusese loc pierderea libert\u0103\u021bii \u0219i a individualit\u0103\u021bii, popula\u021bia fiind urm\u0103rit\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103, de unde asem\u0103narea cu 1984 <\/em>scris de Orwell.<\/p>\n

\u00a0Romanul grafic al lui Moore este o distopie: avem de-a face cu un sistem totalitar care opreseaz\u0103 indivizii pe care \u00eei conduce, \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u00e2ndu-i \u0219i \u021bin\u00e2ndu-i sub control cu ajutorul institu\u021biilor ce formeaz\u0103 guvernul Norsefire: Capul (condus de Adam James Susan, comandantul suprem), Ochiul (aflat sub conducerea lui Conrad Heyer care este \u00eens\u0103rcinat cu supravegherea video), Urechea (al c\u0103rei conduc\u0103tor este Brian Etheridge, care se ocup\u0103 de supravegherea audio), Nasul (Noul Scotland Yard, condus de Eric Finch), Degetul (Poli\u021bia Secret\u0103, aflat\u0103 sub comanda lui Derek Almond) \u0219i Gura (ocupat\u0103 cu propaganda, de care era responsabil Roger Dascombe). Aceste institu\u021bii sunt practic o asociere \u00eentre organul care ofer\u0103 ra\u021biunea \u0219i p\u0103r\u021bile corpului omenesc responsabile de sim\u021buri, ni\u0219te institu\u021bii aflate \u00een antitez\u0103 cu societatea pe care o conduc, o societate care \u0219i-a pierdut aceste atribute (ra\u021biunea \u0219i sim\u021burile) \u00een momentul \u00een care a acceptat autoritatea, o autoritate care \u201epermite dou\u0103 roluri: tor\u021bionar \u0219i torturat. \u00cei transform\u0103 pe oameni \u00een manechine…\u201d [p. 199]. Iar \u00eentr-o astfel de lume este nevoie de un erou…<\/p>\n

V nu este eroul tipic. Misiunea lui pentru instaurarea anarhiei porne\u0219te din dorin\u021ba de a se r\u0103zbuna pe un sistem care a permis existen\u021ba unor lag\u0103re precum cel de la Larkhill unde fusese \u00eenchis al\u0103turi de al\u021bi de\u021binu\u021bi, dintr-un motiv pe care doar \u00eel putem presupune pentru c\u0103 \u00een ceea ce \u00eel prive\u0219te nu afl\u0103m prea multe. Nu \u0219tim c\u00e2\u021bi ani are, unde a crescut, cum arat\u0103. Din jurnalul doctori\u021bei Deliei Surridge putem presupune c\u0103 e un b\u0103rbat: \u201e\u0218i l-am v\u0103zut \u00een curte. St\u0103tea \u00eenaintea fl\u0103c\u0103rilor. Dezbr\u0103cat…\u201d [p. 83]. Din acela\u0219i jurnal afl\u0103m c\u0103 \u00een acel lag\u0103r se f\u0103ceau experimente pe de\u021binu\u021bi, iar V devenise mai puternic \u0219i mai inteligent datorit\u0103 medicamentelor \u0219i hormonilor administra\u021bi, uit\u00e2ndu-\u0219i \u00eens\u0103 propriul trecut. Totu\u0219i V \u00ee\u0219i aminte\u0219te ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Larkhill, motiv pentru care porne\u0219te pe urmele celor care au lucrat la fostul lag\u0103r \u0219i \u00ee\u0219i asasineaz\u0103 r\u00e2nd pe r\u00e2nd tor\u021bionarii, dorind \u00een acela\u0219i timp s\u0103 stabileasc\u0103 o nou\u0103 ordine \u00een care tirania guvernamental\u0103 s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i admi\u021b\u00e2nd c\u0103 pentru a ob\u021bine anarhia violen\u021ba \u0219i distrugerea sunt necesare.<\/p>\n

\u00a0\u00cen jocul lui este prins\u0103 \u0219i t\u00e2n\u0103ra de doar \u0219aisprezece ani, Evey Hammond, pe care V o salveaz\u0103 \u00eentr-o noapte \u0219i care va fi personajul cel mai transfigurat al romanului grafic datorit\u0103 \u00eent\u00e2lnirii cu V, pierderii lui Gordon (iubitul ei), torturii la care este supus\u0103 \u0219i g\u0103sirii libert\u0103\u021bii depline \u00eentr-o noapte cu ploaie, aflat\u0103 \u00een antitez\u0103 cu acea noapte \u00een care V \u00ee\u0219i g\u0103sise libertatea \u00een mijlocul fl\u0103c\u0103rilor ce arseser\u0103 din temelii lag\u0103rul Larkhill. Ambele scene sunt o reiterare a aceluia\u0219i motiv: torturatul devine tor\u021bionar. V ucide \u0219i este ucis de Finch, dar continu\u0103 dincolo de moarte prin Evey, c\u0103ci lumea \u00eenc\u0103 mai are nevoie de el.<\/p>\n

Personajele sunt c\u00e2t se poate de variate: episcopul pedofil care fusese c\u00e2ndva preot la Larkhill (\u0219i aici Moore \u00eencearc\u0103 s\u0103 redea inclusiv realit\u0103\u021bile ce au \u00eenconjurat mereu Biserica Occidental\u0103, fie ea reformat\u0103 sau catolic\u0103), so\u021bia care \u00ee\u0219i depl\u00e2nge b\u0103rbatul \u0219i ne\u0219tiind cum s\u0103 se \u00eentre\u021bin\u0103 apeleaz\u0103 la farmecele feminine ce o vor conduce spre pierzanie \u0219i r\u0103zbunare, comandantul plin de religiozitate, nevasta complotist\u0103 care vrea s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 so\u021bul \u00een fruntea Guvernului, gangsterul contrabandist etc.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 tema central\u0103 a distopiei, fascism versus anarhie, \u00eent\u00e2lnim \u0219i: r\u0103zbunarea (at\u00e2t \u00een cazul lui V, dar \u0219i \u00een cazul v\u0103duvei lui Derek Almond); complexul Electra (un termen folosit de Freud pentru a descrie dorin\u021ba sexual\u0103 suprimat\u0103 de o femeie fa\u021b\u0103 de tat\u0103l ei) care apare \u00een cazul lui Evey, cea care \u0219i-a pierdut tat\u0103l fiind copil \u0219i care caut\u0103 o figur\u0103 patern\u0103 at\u00e2t \u00een V, c\u00e2t \u0219i \u00een iubitul ei Gordon, mult mai b\u0103tr\u00e2n ca ea; puterea simbolurilor, cu referin\u021b\u0103 la masca lui Fawkes care devine simbolul libert\u0103\u021bii \u0219i la Vocea Sor\u021bii, emisiunea realizat\u0103 de Lewis Prothero, cel care cite\u0219te \u0219tirile prezise de computerul sor\u021bii, \u021bin\u00e2nd toat\u0103 popula\u021bia sub controlul s\u0103u prin vocea sa impresionant\u0103, devenit\u0103 simbol al puterii \u0219i al omniprezen\u021bei guvernului Norsefire; bigotismul relevat prin mai multe elemente: domina\u021bia rasei caucaziene, domina\u021bia b\u0103rbatului asupra femeii care are ca\u00a0 singure op\u021biuni \u00een aceast\u0103 societate fascist\u0103 s\u0103 se m\u0103rite, s\u0103 se prostitueze sau s\u0103 danseze \u00een cabarete, eliminarea homosexualilor din societate (aceast\u0103 ultim\u0103\u00a0 tem\u0103\u00a0 a fost abordat\u0103 \u0219i pentru c\u0103 tabloidele britanice din perioada \u00een care a fost scris\u0103 opera V de la Vendetta <\/em>declamau \u00eempotriva minorit\u0103\u021bilor).<\/p>\n

Alan Moore recurge \u0219i la folosirea simbolurilor. Pe l\u00e2ng\u0103 cele amintite mai \u00eenainte, avem de-a face cu Doamna Justi\u021bie, o statuie de pe cl\u0103direa Old Bailey, care pentru majoritatea indivizilor este cu adev\u0103rat simbolul justi\u021biei, dar care pentru V are o semnifica\u021bie mult mai tragic\u0103, deoarece nu mai e justi\u021bia lui, ea d\u0103ruindu-se altcuiva, motiv pentru care acea cl\u0103dire istoric\u0103 este aruncat\u0103 \u00een aer. Re\u00eentorc\u00e2ndu-ne la guvernul Norsefire \u0219i la institu\u021biile sale, denumite dup\u0103 diferitele p\u0103r\u021bi ale corpului, putem concluziona c\u0103 guvernul \u00eensu\u0219i este un organism uman, o idee preluat\u0103 din istorie, c\u0103ci sute de ani de-a r\u00e2ndul Anglia a fost personificat\u0103 ca fiind un corp \u00een discursuri politice, iar \u00een Leviatanul<\/em> lui Thomas Hobbes este amintit c\u0103 guvernul ideal ar trebui s\u0103 fie la fel de bine format ca un corp uman. Apoi, \u00eensu\u0219i numele personajului principal poate fi un simbol legat de camera V \u00een care fusese \u021binut \u00eenchis \u00een timpul petrecut la Larkhill.<\/p>\n

Dac\u0103 edi\u021bia \u00eent\u00e2i a romanului grafic V de la Vendetta <\/em>era realizat\u0103 \u00een alb-negru, volumul publicat de Grupul Editorial Art este color, iar ilustra\u021biile sunt impecabil realizate de David Lloyd care reu\u0219e\u0219te s\u0103 redea prin desenele sale atmosfera dorit\u0103 de Alan Moore. La finalul volumului cititorul va g\u0103si \u0219i un articol semnat de autor, ap\u0103rut prima dat\u0103 \u00een nr. 17 al revistei Warrior <\/em>(1983), dou\u0103 povestiri bonus \u0219i c\u00e2teva ilustra\u021bii preliminare s\u0103v\u00e2r\u0219ite de David Lloyd.<\/p>\n

\n

Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n

\n

<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere impactul cultural al romanului grafic (v\u00e2nzarea a mii \u0219i mii de m\u0103\u0219ti Guy Fawkes, preluarea m\u0103\u0219tii de c\u0103tre grupul Anonymous, utilizarea acelea\u0219i m\u0103\u0219ti la diferite proteste din Marea Britanie, Statele Unite sau Dubai) \u0219i criticile favorabile, opera lui Alan Moore nu avea cum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neobservat\u0103 de casele de produc\u021bie cinematografice, astfel c\u0103 \u00een 2006 Warner Bross aducea pe marile ecrane un film cu Natalie Portman (Evey Hammond) \u0219i Hugo Weaving (V) \u00een rolurile principale. De\u0219i pelicula a fost bine primit\u0103 de critici, Alan Moore a cerut s\u0103 nu fie trecut pe\u00a0 generic \u0219i s\u0103 nu i se pl\u0103teasc\u0103 drepturi de autor, refuz\u00e2nd s\u0103 vizioneze filmul datorit\u0103 dezam\u0103girii produse de pelicule anterioare ce se bazau pe alte opere ale sale, \u0219i anume From Hell <\/em>(2001) \u0219i The League of Extraordinary Gentlemen<\/em> (2003), iar \u00een opinia noastr\u0103 decizia lui de a nu se asocia cu acest film a fost una potrivit\u0103.<\/p>\n

Din nefericire pelicula (care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoriile distopie, dram\u0103 \u0219i film poli\u021bist) dezam\u0103ge\u0219te aproape la toate nivelurile. Scenariul scris de fra\u021bii Wachowski se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u00eentr-un\u00a0 mod nefericit de la povestea original\u0103 la mai multe capitole. Dac\u0103 \u00een opera lui Moore Evey este o adolescent\u0103 r\u0103t\u0103cit\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se prostitueze din cauza s\u0103r\u0103ciei, \u00een film avem de-a face cu o femeie \u00een toat\u0103 firea interpretat\u0103 de Portman, o femeie ce lucreaz\u0103 \u00een televiziunea de stat \u0219i care ar vrea s\u0103 \u00eenceap\u0103 o rela\u021bie cu Gordon. Acesta, la r\u00e2ndul s\u0103u este prezentator TV, nu gangster ca \u00een romanul grafic scris de Moore. Mai t\u00e2rziu vom afla c\u0103 este \u0219i colec\u021bionar de obiecte interzise (la fel ca V) \u0219i ni se va sugera c\u0103 este gay sau bisexual, probabil pentru c\u0103 personajul este interpretat de actorul Stephen Fry care este gay \u0219i militant pentru drepturile comunit\u0103\u021bii LGBT. Problema homosexualilor era oricum abordat\u0103 prin intermediul personajului Valerie, de\u021binuta din camera IV de la Larkhill, care avea o poveste mult mai puternic\u0103 \u0219i care apare \u00een film, astfel c\u0103 transformarea lui Gordon nu \u00ee\u0219i avea sensul. Dac\u0103 s-a urm\u0103rit omagierea lui Fry, scenari\u0219tii au dat gre\u0219 prin aceast\u0103 decizie, mult mai de efect fiind un gangster contrabandist care s\u0103 contribuie la transformarea prin care trece Evey. \u00cen plus, ar fi adus plus valoare prin demascarea sistemului corupt existent \u00een universul lui Moore, aspect destul de ignorat de-a lungul peliculei: nu vedem nici complotul doamnei Heyer cu diver\u0219i pentru ca b\u0103rbatul s\u0103u s\u0103 ajung\u0103 conduc\u0103torul guvernului; singurul lic\u0103r de corup\u021bie e ar\u0103tat \u00een momentul \u00een care Creedy \u00eel pred\u0103 lui V pe Sutler (acesta fiind numele sub care apare \u00een film comandantul Susan).<\/p>\n

Legat de Gordon, alt\u0103 scen\u0103 necredibil\u0103 este cea \u00een care \u00een propria emisiune \u00eel ia \u00een der\u00e2dere pe acela\u0219i Sutler \u0219i apoi st\u0103 cuminte acas\u0103, ca \u0219i cum s-ar fi a\u0219teptat ca purtarea sa s\u0103 nu produc\u0103 efecte. Vorbim de un regim fascist care conduce Anglia! Pe deasupra, nici Evey Hammond\u00a0 nu se g\u00e2nde\u0219te la urm\u0103ri, de\u0219i \u00een aceast\u0103 variant\u0103 rescris\u0103 a pove\u0219tii \u00ee\u0219i pierduse fratele \u0219i p\u0103rin\u021bii (ambii activi\u0219ti, aresta\u021bi \u0219i disp\u0103ru\u021bi, probabil uci\u0219i de cei afla\u021bi la putere). \u0218i iat\u0103 cum reu\u0219esc scenari\u0219tii s\u0103 vandalizeze o poveste clasic\u0103 realizat\u0103 de un maestru al romanelor grafice \u0219i benzilor desenate.<\/p>\n

Distrugerea nu se opre\u0219te aici, pentru c\u0103 aceia\u0219i scenari\u0219ti s-au g\u00e2ndit s\u0103 fac\u0103 din V un supererou care ucide to\u021bi r\u0103uf\u0103c\u0103torii, d\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba pentru a salva Anglia de sub asuprirea guvernului Norsefire, \u0219i astfel se pierde esen\u021ba: V va exista \u0219i trebuie s\u0103 existe at\u00e2ta vreme c\u00e2t este nevoie de el, \u00eentruc\u00e2t starea na\u021biunii engleze la finalul romanului este incert\u0103, \u00eens\u0103 \u00eentr-un registru tipic filmelor americane r\u0103ul trebuie \u00eenfr\u00e2nt \u0219i finalul trebuie s\u0103 fie cert. \u00cen loc s\u0103 vizion\u0103m o scen\u0103 \u00een care Evey Hammond preia rolul lui V, urm\u0103rim la final o mas\u0103 de oameni purt\u00e2nd masca lui Fawkes, o poten\u021bial\u0103 referin\u021b\u0103 la impactul avut de acest roman grafic la nivel mondial.<\/p>\n

Merg\u00e2ndu-se pe acest fir al supereroului, scenele de lupt\u0103 \u00een care V este protagonist sunt regizate mediocru de James McTeigue. Coregrafia este nefireasc\u0103, potrivit\u0103 cel mult unui film pentru copii ori adolescen\u021bi, dar s\u00e2ngele care \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te din abunden\u021b\u0103 invalideaz\u0103 posibilitatea vizion\u0103rii acestei pelicule de c\u0103tre copii.<\/p>\n

Jocul actoricesc nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 impresioneze: John Hurt \u00een rolul lui Sutler nu \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103, iar odat\u0103 asociat cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een emisiunea lui Gordon nu mai ai cum s\u0103 \u00eel iei \u00een serios; Portman este prost aleas\u0103 \u00een rolul lui Evey datorit\u0103 v\u00e2rstei sale mature (cum am mai putea vorbi de aceea\u0219i transformare c\u00e2nd singurul element care duce c\u0103tre schimbare este tortura?), astfel c\u0103 rela\u021bia dintre ea \u0219i V nu mai este la fel de credibil\u0103 \u0219i de puternic\u0103 pe marele ecran; alegerea lui Hugo Weaving \u00een rolul lui V este nepotrivit\u0103, deoarece vocea sa nu are tonalitatea necesar\u0103 pentru a captiva spectatorul, mai ales c\u0103 mijloacele sale de expresie sunt drastic limitate de portul permanent al m\u0103\u0219tii. Singurii care reu\u0219esc s\u0103 mai aduc\u0103 plus valoare filmului sunt Tim Pigott-Smith care p\u0103streaz\u0103 brutalitatea lui Creedy prin jocul s\u0103u \u0219i Stepehen Rea care \u00eel interpreteaz\u0103 cu succes pe Finch, cu toate c\u0103 \u0219i povestea sa este mult \u00eendep\u0103rtat\u0103 de cea din volum, detectivul trebuind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 b\u0103iatul bun al filmului (alt cli\u0219eu al peliculelor americane).<\/p>\n

Regia dezam\u0103ge\u0219te cu excep\u021bia c\u00e2torva scene, precum cele \u00een care ne sunt ar\u0103tate povestea lui Valerie \u0219i tortura prin care trece Evey, dar \u0219i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu cea din urm\u0103 \u00een clipele imediat urm\u0103toare eliber\u0103rii. O not\u0103 pozitiv\u0103 sunt decorurile \u0219i atmosfera asem\u0103n\u0103toare acelora construite de Moore \u0219i Lloyd.<\/p>\n

\u00cen ciuda \u00eencas\u0103rilor impresionante \u0219i a criticilor pozitive, pus\u0103 \u00een paralel cu romanul grafic, pelicula nu convinge. \u00cens\u0103 ne r\u0103m\u00e2ne opera vizionar\u0103 a lui Moore, scris\u0103 cu limpezime, divulg\u00e2nd o societate c\u0103reia i s-a r\u0103pit democra\u021bia, \u00een care oamenii sunt exploata\u021bi de un regim construit pe instaurarea fricii, precum \u0219i calea spre eliberare din opresiune. Acest roman grafic plin de \u00een\u0219el\u0103ciune \u0219i r\u0103zbunare, redescoperire \u0219i vindecare este potrivit pentru cei pasiona\u021bi de istorie, de societ\u0103\u021bi distopice \u0219i de pove\u0219ti care transform\u0103 at\u00e2t eroii c\u00e2t \u0219i cititorii.<\/p>\n

\n

Despre autoare:<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare, \u00een prezent fiind content writer. S-a implicat, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia.<\/p>\n

A debutat \u00een 2013 cu textul \u201eP\u0103catul\u201d<\/a> (\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul \u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/a>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. <\/em>\u00cen 2015, nuvela dark fantasy \u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/a> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). \u00cen 2016, a publicat proza scurt\u0103 \u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/a> (Revista de suspans, nr. 25), c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, lans\u00e2ndu-se \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica \u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/a> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de acela\u0219i Oliviu Cr\u00e2znic prezentarea public\u0103 FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME\u0218 LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea \u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/a> (space frontier) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea, iar \u00een acela\u0219i an parte din articolele sale critice au fost preluate de Select News. Din 2017, este editor al rubricii literare \u201eLecturi potrivite\/recomandate de Alexandra\u201d din revista cultural\u0103 EgoPHobia, iar \u00een acela\u0219i an a lansat la T\u00e2rgul Interna\u021bional Gaudeamus\u00a0 volumul liric \u201eDemoni \u0219i demiurgi\u201d<\/a> (Editura EIKON). \u00cen 2018, a participat ca invitat\u0103 special\u0103 la Salonul de Carte Bookfest \u00een cadrul unor evenimente literare, c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu public\u00e2nd \u00een Revista Apostrof<\/em> studiul \u201eMarea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be\u201d<\/a>, iar \u00een luna octombrie este lansat\u0103 antologia revistei String<\/em>, \u201eCentenarium StrING\u201d<\/a>, \u00een care este republicat textul \u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d. Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n

<\/p>\n

\n

\n

\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Alan Moore (n. 1953) este un scriitor englez, apreciat de critici mai ales pentru benzile desenate \u0219i romanele grafice al c\u0103ror autor este, dintre care men\u021bion\u0103m opere precum Watchmen (1986-1987), V for Vendetta (1982-1985, 1988-1989) \u0219i From Hell (1989-1996). A publicat \u0219i dou\u0103 romane intitulate Voice of […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1356],"tags":[1364,1216,1215,1113,1357],"class_list":["post-12427","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-56","tag-alan-moore","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-56"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3er","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12427"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12428,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12427\/revisions\/12428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}