{"id":12429,"date":"2018-12-14T00:50:57","date_gmt":"2018-12-13T22:50:57","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12429"},"modified":"2018-12-15T00:04:41","modified_gmt":"2018-12-14T22:04:41","slug":"centenare-si-neimplniri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12429","title":{"rendered":"Centenare \u0219i ne\u00eempliniri"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Anul ce se \u00eencheie a \u00eenregistrat o fireasc\u0103 infla\u0163ie a cuv\u00e2ntului centenar<\/em>. Totul porne\u015fte de la centenarul \u00eencheierii formale a primului r\u0103zboi mondial. Dar faptul c\u0103 sistemul de numera\u0163ie \u00een baza 10 s-a impus \u00een selec\u0163ia natural\u0103 fa\u0163\u0103 de altele, \u00een alte baze, are un poten\u0163ial de reprezentare a dinamicii istoriei, e doar produsul hazardului?<\/p>\n

Totu\u015fi, periodizarea crono-istoric\u0103 bazat\u0103 pe sistemul zecimal a avut o relativ\u0103 acoperire \u00een substan\u0163\u0103 fenomenologic\u0103. Secolul Luminilor (XVIII), secolul \u015ftin\u0163ei, totodat\u0103 al na\u0163iunilor (XIX) etc. Secolul trecut de la armisti\u0163iul din p\u0103durea Compi\u00e8gne a prilejuit mai multe s\u0103rb\u0103toriri. Marea Unire e doar o piatr\u0103 pe lan\u0163ul altor centenare na\u0163ionale. S\u0103 ne rezum\u0103m la doar 2: Finlanda \u015fi Polonia s\u0103rb\u0103toresc un secol de independen\u0163\u0103. Independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de imperiul rus. \u00cen premier\u0103 pentru statul skandinav, dup\u0103 123 de ani de la desfiin\u0163area statului polonez secular.<\/p>\n

Revenind la Marea Unire, aceasta a fost nu numai un moment istoric major, prin alipirea la patria mum\u0103 a unei provincii vitregite \u00eenc\u0103 de dinainte de constituirea statalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, la nivelul celor 2 a\u015fa zise provincii dun\u0103rene. S\u0103 trecem, ultrasuccint, \u00een revist\u0103, reperele istorice ale rom\u00e2nit\u0103\u0163ii carpato-dun\u0103rene. Ceea ce prefer s\u0103 numesc Rom\u00e2nia intracarpatin\u0103 \u015fi e numit \u00eendeob\u015fte restrictiv Transilvania (doar o parte din mai largul teritoriu intracarpatin) era, la \u00eenceputul secolului XIV, c\u00e2nd, la distan\u0163\u0103 de o genera\u0163ie, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi apoi Moldova au devenit independente, integrat\u0103 \u00een regatul maghiar. Prin cucerire succesiv\u0103. Timp de cca 2 secole. Dinspre vest. Dup\u0103 ce maghiarii se stabiliser\u0103 in c\u00e2mpia Pannonic\u0103 migr\u00e2nd din Asia. Deci dinspre Est. Aten\u0163ie! Independen\u0163a provinciilor dun\u0103rene fusese cucerit\u0103 \u2013 cu arma \u2013 fa\u0163\u0103 de ce putere? P\u0103i tot fa\u0163\u0103 de regatul maghiar. C\u0103ruia structurile locale \u00eei erau vasale. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a durat independen\u0163a lor statal\u0103? Aici lucrurile devin \u00eentruc\u00e2tva neclare. Statutul juridic al principatelor a fost discutat \u00een premier\u0103 la pacea de la Ku\u00e7uk Kainargi (1774), \u00een urma unuia dintre r\u0103zboaiele dintre Imperiile Otoman \u015fi Habsburgic. Discutat… pentru a nu fi respectat! C\u0103ci Imperiul Otoman a cedat celui Habsburgic partea nordic\u0103 a Moldovei. Cunoscut\u0103 \u00een termeni interni ca \u0162ara de Sus. Pe care cancelaria de la Viena a botezat-o imediat Bukowina. Care, cu toat\u0103 modificarea for\u0163at\u0103 a structurii etnice, tot a decis, \u00een urma \u00eenfr\u00e2ngerii Austro-Ungariei (succesoarea, dup\u0103 1867, a imperiului), unirea cu \u0163ara mum\u0103, pe 15\/28 noiembrie 1918. O violare similar\u0103, de c\u0103tre Imperiul Otoman, a obliga\u0163iilor asumate prin vechile Capitula\u0163ii, de a ap\u0103ra teritoriile celor 2 provincii, a cedat Imperiului Rus \u00eentreaga Moldov\u0103 r\u0103mas\u0103, la vest de Nistru. Prin tr\u0103darea lui Manuk Bey. Teritoriu pe care imperiul rus s-a gr\u0103bit, la fel precum cel habsburgic, s\u0103-l boteze Basarabia. Reunit \u015fi el cu \u0163ara, la 27 martie\/8 aprilie 1918.<\/p>\n

Textele originare ale Capitula\u0163iilor nu exist\u0103 \u00een nici o arhiv\u0103. Chiar pentru istoriografia rom\u00e2n\u0103, r\u0103m\u00e2n controversate. Sub relativitatea lor, s\u0103 le notific\u0103m totu\u015fi: 1393, la Nicopole, \u00eentre Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi Bayazid \u00celd\u00eer\u00eem. 1460, Edirne (Adrianopole), \u00eentre Vlad (\u0162epe\u015f) \u015fi Mahomed II Fatih (Cuceritorul). 1511(1512), \u00eentre Bogdan III cel Chior \u015fi Bayazid II. 1529, \u00eentre Petru Rare\u015f \u015fi Soliman Magnificul. Vezi http:\/\/www.1812.md\/capitulatiile-tarii-romanesti-si-moldovei-incheiate-cu-poarta-otomana\/<\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La data ultimei Capitula\u0163ii, regatul maghiar se afla \u00een plin proces de descompunere, \u00een urma dezastruoasei \u00eenfr\u00e2ngeri \u00een b\u0103t\u0103lia de la Moh\u00e1cs (1526), proces finalizat \u00een 1541, prin institurea autonomiei principatului Transilvaniei, sub suzerantitate otoman\u0103.<\/p>\n

Putem reveni la 1 decembrie 1918. Pacea separat\u0103, impus\u0103 de Puterile Centrale, \u00een urma tratatului de la Brest-Litovsk, care scosese Rusia cu guvernul bol\u015fevic din r\u0103zboi, fusese semnat\u0103 pe 20 februarie\/5 martie (preliminarii la Buftea) \u015fi 27 aprilie\/7 mai la Bucure\u015fti. Era momentul de minim al istoriei na\u0163ionale. Practic \u0163ara era redus\u0103 de a\u015fa numitul triunghi al mor\u0163ii. \u00centre timp, sfatul \u0162\u0103rii votase la Chi\u015fin\u0103u, \u00een prezen\u0163a prim ministrului Marghiloman, pe 29 martie\/9 aprilie, unirea cu tara, incapabil\u0103 de a se mai ap\u0103ra, ca urmare a disolu\u0163iei fostului aliat rus, furnizor de facto de elemente distructive, agresive, \u00een spatele frontului. Victoriile eroice din vara lui 1917 erau anulate de context. \u00cen 270 de zile situa\u0163ia s-a schimbat radical.<\/p>\n

Factorul decisiv, \u00een plan militar, la nivel continental, \u00een redresarea situa\u0163iei militare \u015fi a schimb\u0103rii dramatice a raportului de for\u0163e, l-a constituit debarcarea unui milion de solda\u0163i americani \u00een Fran\u0163a. Tratatul de la Buftea fisese semnat de guvernul de sacrificiu Marghiloman, de altfel acesta filogerman. De\u015fi acesta organizase alegeri nereprezentative \u00een buc\u0103\u0163ica de \u0163ar\u0103 r\u0103mas\u0103, iar fantoma de parlament ratificase tratatul, regele Ferdinand a refuzat s\u0103-l semneze, deci r\u0103m\u00e2nea ilegal. Dup\u0103 victoriile Antantei pe frontul de vest, \u00een iulie \u015fi demiterea generalului Sarail din fruntea dispozitivului aliat din Balcani, care se \u00een\u0163epenise de 3 an la Salonic (O, sarai, sarai, sarai, noi ne batem \u015fi tu stai, zicea soldatul rom\u00e2n) \u015fi \u00eenlocuirea lui cu generalul d\u2019Esperey, pe 15 septembrie a \u00eenceput, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ofensiva spre nord, iar pe 29 septembrie Bulgaria a cerut armisti\u0163iu. Armatele aliate ajung la Dun\u0103re. Pe 23 septembrie Marghiloman e \u00eenlocuit la guvern de generalul Coand\u0103 (Tat\u0103l lui Henri Coand\u0103), Rom\u00e2nia denun\u0163\u0103 tratatul \u00eenrobitor \u015fi pe 9 noiembrie declar\u0103 r\u0103zboi Germaniei. Prinz\u00e2nd astfel ultimele zile \u00eenainte de armisti\u0163iul de la Compiegne cu statut de cobeligerant. Datele sunt conform calendarului gregorian, valabil \u00een Europa Central\u0103 \u015fi Apusean\u0103. Idem 1 decembrie. Dat\u0103 la care armata rom\u00e2n\u0103 era \u00eenc\u0103 departe. Abia pe 18 decembrie primele elemente ale acestetia, regimentul 5 v\u00e2n\u0103tori a cobor\u00e2t din tren \u00een gara Alba Iulia. Actul Marii Uniri a fost ratificat prin decret regal pe 11\/24 decembrie. Dubla datare e determinat\u0103 de faptul c\u0103 actul fusese emis la Bucure\u015fti, unde func\u0163iona \u00eenc\u0103 vechiul calendar iulian.<\/p>\n

Cu aceste evenimente intr\u0103m, pe teritoriul cronologic al secolului centenar. Dar dinamica istoric\u0103 se derula \u00een continuitate. Armata rom\u00e2n\u0103 fusese nevoit\u0103 s\u0103 resping\u0103 provoc\u0103rile bol\u015fevice din provincia moldoveneasc\u0103 unit\u0103 cu \u0163ara prin voin\u0163a Sfatului \u0162\u0103rii \u015fi provoc\u0103rile ukrainenilor din cealalt\u0103 provincie, ocupat\u0103 timp de 143 de ani de imperiul Habsburgic. Odat\u0103 cu proclamarea noului Regat al S\u00e2rbilor, Croa\u0163ilor \u015fi Slovenilor, rebotezat regatul Jugoslaviei din 1929, a ap\u0103rut un contencios conflictual \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi acest nou stat. Pe tema Banatului. Finalizat prin \u00eemp\u0103r\u0163irea dreptunghiului acestui fragment istoric de provincie printr-o diagonal\u0103 sinuoas\u0103. Ambele state ajunseser\u0103 \u00een pragul mobiliz\u0103rii, \u00een 1920. Alt conflict s-a declan\u015fat cu Ungaria. Care n-a digerat niciodat\u0103 tratatul de la Trianon. \u00cenc\u0103 din 21 martie 1919, la \u00een\u0163elegere cu Lenin, a fost adus la putere guvernul bol\u015fevic al lui Kun B\u00e9la. Dincolo de r\u0103zboiul civil, acesta a atacat nou statul ceho-slovac \u015fi Rom\u00e2nia. Guvernul bol\u015fevic avea sus\u0163inerea discret\u0103, oficioas\u0103 a Angliei \u015fi Fran\u0163ei, prin intermediul re\u0163elei Rothschild \u015fi a unei personalit\u0103\u0163i notorii \u00een epoc\u0103, or\u0103deanul Ernst Neulander (bunicul lui Petre Roman). Armata rom\u00e2n\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 contraatace, eliber\u00e2nd Budapesta de bol\u015fevici, pe 4 august. La cererea Antantei, armata a p\u0103r\u0103sit teritoriul Ungariei, pe 25 februarie 1920. De atunci, culorile drapelului Budapestei au fost, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, c\u00e2nd au fost schimbate de guvernul maghiar actual condus de Orb\u00e1n Viktor, ro\u015fu, galben \u015fi albastru. Evenimentele din cele 4 luni ale guvernului bol\u015fevic\u00a0 au fost descrise, \u00een anii ’60-’70, de cineastul maghiar Jancso Miklos, \u00een c\u00e2teva filme.<\/p>\n

Puterea bol\u015fevic\u0103 a lui Lenin nu putea fi dec\u00e2t du\u015fman\u0103 regatului rom\u00e2n. Nevoi\u021bi, sub presiunea p\u0103cii de la Brest-Litovsk, s\u0103 decreteze libertatea autodetermin\u0103rii popoarelor din imperiul Rus, Lenin \u015fi cu osebire urma\u015ful s\u0103u Stalin, n-au digerat niciodat\u0103 pierderea legal\u0103 a teritoriului achizi\u0163ionat prin rapt \u00een 1812. Cum n-au digerat \u015fi independen\u0163a Finlandei (c\u0103reia Stalin i-a declarat r\u0103zboi \u00een ’40, smulg\u00e2ndu-i teritorii de importan\u0163\u0103 strategic\u0103 pentru imperiul ro\u015fu), a \u0163\u0103rilor baltice \u015fi a Poloniei (re\u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een septembrie ’39 cu Germania nazist\u0103). \u00cencercarea din 1919, de a \u00eencercui noul stat rom\u00e2n, a dat, din fericire, gre\u015f. Dar, \u00een urma pactului Ribbentropp \u2013 Molotov, linia de demarca\u0163ie din Polonia a fost cea stabilit\u0103 \u00een 1795, c\u00e2nd statul polonez fusese desfiin\u0163at. \u0162\u0103rile Baltice au fost reocupate \u015fi integrate \u00een formatul comunist al imperiuui Rus, iar ultimatumului adresat Rom\u00e2nie pe 26 iunie 1940 \u015fi repetat pe 28 iunie a fost urmat de ciop\u00e2r\u0163irea Rom\u00e2niei Mari, de la a c\u0103rei fiin\u0163are s\u0103rb\u0103torim centenarul. Peste abia 2 luni, pe 30 august, o nou\u0103 sf\u00e2rtecare. Cedarea unei jum\u0103t\u0103\u0163i din zona Marii Uniri, prin Diktatul de la Viena. Apoi, imediat, cedarea cadrilaterului c\u0103tre Bulgaria. Raptul diktatului a fost lichidat pe teren pe 25 octombrie 1944 dat\u0103 la care t\u00e2n\u0103rul rege Mihai \u00eemplinea 23 de ani), c\u00e2nd armata rom\u00e2n\u0103 a ajuns la Carei, acoperind teritoriul cedat \u015fi reconstituind de facto decizia popular\u0103 de la Alba Iulia. Dar teritoriile r\u0103pite din nou de Imperiul stalinist au r\u0103mas pierdute. Iar de facto, lichidarea diktatului de la Viena \u015fi reconfirmarea Deciziei Adun\u0103rii de la Alba Iulia (confirmat\u0103 ini\u0163ial de tratatul de la Trianon), fu confirmat\u0103 de tratatul de pace din 1947.<\/p>\n

Restructurarea Europei Centrale \u015fi R\u0103s\u0103ritene, dup\u0103 descompunerea Impreiului Habsburgic, aflat, la finele r\u0103zboiului, de jum\u0103tate de secol \u00een faza austro-ungar\u0103 \u015fi reconfigurarea \u00een format bol\u015fevic, leninist-stalinist, al celui rusesc, a dat na\u015ftere mai multor evenimente al c\u0103ror centenar e acum s\u0103rb\u0103torit. Independen\u0163a \u00een premier\u0103 a Finlandei, a celor 3 \u0163\u0103ri Baltice (recucerit\u0103 \u00een 1991), cea a Poloniei (dup\u0103 123 de ani de desfiin\u0163are a statului polonez, a Ukrainei, ca urmare a tratatului de la Brest-Litovsk \u2013 pierdut\u0103, aceasta, \u00een 5 ani \u015fi recucerit\u0103 tot \u00een 1991 -, a Ceho-Slovaciei \u00een premier\u0103. Independen\u0163a statelor baltice a fost \u00eentrerupt\u0103 prin ocuparea lor, \u00een 1940 (ca urmare a odiosului pact Ribentropp-Molotov \u015fi \u00eencorporarea lor, jum\u0103tate de secol, \u00een imperiul ro\u015fu. Polonia a fost mutat\u0103 de Stalin, cu complicitatea la\u015f\u0103 a alia\u0163ilor apuseni, cu jum\u0103tate de \u0163ar\u0103 spre vest. Schimb inegal de suprafa\u0163\u0103, popula\u0163ie \u015fi resurse, partea r\u0103s\u0103ritean\u0103 ocupat\u0103 de Armata Ro\u015fie \u00eencep\u00e2nd cu 17 septembrie 1939 reprezent\u00e2nd, cum spuneam, ceea ce revenise imperiului \u0163arist \u00een 1795, la cea de-a treia \u00eemp\u0103r\u0163ire a Poloniei. Teritoriu oferit de Stalin republicilor Belarus \u015fi Ukraina, componente ale imperiului s\u0103u. \u00cen schimb, dou\u0103 provincii istorice germane, Silezia (cucerit\u0103 \u00een 1866 de Frederich cel Mare de la imperiul austriac) \u015fi Pomerania, au fost oferite Poloniei. Ceho-Slovacia (care cuprindea 4 provincii, Boemia, Moravia, Slovacia \u015fi Rutenia) a fost ciuntit\u0103 de partea Sudet\u0103 \u00een toamna lui 1938 (prin acordul de la Munchen), apoi ocupat\u0103 complet \u00een 15 martie 1939, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u0163at Protectoratul Boemiei \u015fi Moraviei \u015fi statul marionet\u0103 slovac. Recucerit\u0103 de Armata Ro\u015fie, \u00een cooperare cu Armata Rom\u00e2n\u0103, \u00een toamna lui 1944 \u015fi prim\u0103vara lu 1945, a intrat \u00een sfera de influen\u0163\u0103 stalinist\u0103, dar Rutenia (redenumit\u0103 Ukraina subcarpatic\u0103, a fost \u00eencorporat\u0103 de Stalin \u00een Ukraina. Dup\u0103 ocuparea, pe 21 august 1968, de 5 armate ale pactului de la Var\u015fovia, a fost printre primele \u0163\u0103ri satelit de la care s-a ini\u0163iat, \u00een 1989, destr\u0103marea zonei de influen\u0163\u0103 imperiale (revolu\u0163ia de catifea). Nu amintim de evenimentele din acest secol \u00een discu\u0163ie din Austria, Ungaria, Bulgaria, ex Jugoslavia, Grecia \u015fi Albania, care nu s\u0103rb\u0103toresc centenarul. Dar anul ce se \u00eencheie se \u00eempline\u015fte, s\u0103 nu omitem, un secol de la recucerirea Alsaciei \u015fi Lorenei, pierdute de Fran\u0163a \u00een urma r\u0103zboiului franco-prusac, din 1870-71.<\/p>\n

Odat\u0103 cu armisti\u0163iul din 11 noiembrie 1918 evenimentele militare nu s-au \u00eencheiat. R\u0103zboiul civil din Rusia, al c\u0103rui final a consfin\u0163it puterea bol\u015fevic\u0103, a mai durat cel pu\u0163in 2 ani. Armata Ro\u015fie a \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe independen\u0163a Poloniei, dar a fost \u00eenvins\u0103 \u00een 1920. Nu vom trata am\u0103nun\u021bit aici contenciosul rom\u00e2no-jugoslav. Dar r\u0103zboiul de scurt\u0103 durat\u0103 impus Rom\u00e2niei de efemerul guvern bol\u015fevic instalat la Budapesta (pe 21 martie 1919) de coniven\u0163\u0103 cu Lenin, a atacat Ceho-Slovacia \u015fi Rom\u00e2nia. Contraofensiva corpului de armat\u0103 din Transilvania (g-ral Mo\u015foiu), \u00eenfiin\u0163at la 11 decembrie 1918) a dus la ocuparea Budapestei (4 aug) \u015fi desfiin\u0163area guvernului bol\u015fevic Kun B\u00e9la. Mai sus am amintit aceste evenimente, dar le-am repetat aici pentru a sublinia c\u0103 aceast\u0103 campanie face parte, din perspectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een razboiul re\u00eentregirii.<\/p>\n

Cum a evoluat Rom\u00e2nia \u00een acest secol \u00een plan social, economic \u015fi cultural? Promisiunile regelui Ferdinand, de a realia dup\u0103 r\u0103zboi, reforma agrar\u0103 \u015fi cea electoral\u0103, au fost \u00eendeplinite. A disp\u0103rut marea proprietate funciar\u0103, prin \u00eempropriet\u0103rirea unui num\u0103r mare de \u0163\u0103rani (baza armatei) \u015fi introducerea votului universal. \u00cen 1926-27 au murit, la scirt timp, regele \u015fi prim ministru Ionel Br\u0103tianu. Dar \u00een 1930 fiul s\u0103u, principele Carol, care renun\u0163ase la calitatea de mo\u015ftenitor al tronului, revine \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen domnia sa de 10 ani, ultimii 2 au fost de dictatur\u0103 regal\u0103. Regim cu continuitate p\u00e2n\u0103 la finele lui 1989. Antonescu \u015fi legionarii (6 septembrie ’40, 23 ianuarie ’41), Antonescu p\u00e2n\u0103 la 23 august 1944, apoi 2 genera\u0163ii comuniste \u2013 Dej \u015fi Ceau\u015fescu. Din 22 decembrie 1989 p\u00e2n\u0103 azi, regim nominal democratic, cu grade diferite de ambiguitate. Reforma monetar\u0103 din 1947 \u015fi etatizarea economiei \u00een 1948, urmate de cooperativizarea agriculturii (\u00eencheiat\u0103 \u00een 1966) au s\u0103r\u0103cit \u0163ara. Iar politica autarhist\u0103, combinat\u0103 cu o anume deschidere controlat\u0103 spre vest, plus efortul nu doar inutul, ci de-a dreptul p\u0103gubos, de a lichida for\u0163at datoria extern\u0103, au dus la finele perioadei, la o criz\u0103 social\u0103 generalizat\u0103. Dar liberalizarea ini\u0163iat\u0103 \u00een ’90 a avut doar efectul distrugerii produc\u0163iei interne \u015fi o emigra\u0163ie accentuat\u0103. Bref, a doua jum\u0103tate a secolului centenar a marcat o involu\u0163ie progresiv accelerat\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Anul ce se \u00eencheie a \u00eenregistrat o fireasc\u0103 infla\u0163ie a cuv\u00e2ntului centenar. Totul porne\u015fte de la centenarul \u00eencheierii formale a primului r\u0103zboi mondial. Dar faptul c\u0103 sistemul de numera\u0163ie \u00een baza 10 s-a impus \u00een selec\u0163ia natural\u0103 fa\u0163\u0103 de altele, \u00een alte baze, are un poten\u0163ial de reprezentare a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1356,109],"tags":[1120,1357,114,110],"class_list":["post-12429","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-56","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-56","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3et","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12429"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12434,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12429\/revisions\/12434"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}