{"id":12510,"date":"2019-03-15T12:08:05","date_gmt":"2019-03-15T10:08:05","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12510"},"modified":"2019-03-24T09:16:49","modified_gmt":"2019-03-24T07:16:49","slug":"henrik-ibsen-peer-gynt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12510","title":{"rendered":"Henrik Ibsen – “Peer Gynt”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Henrik Ibsen (n. 1828 \u2013 m. 1906) a fost un dramaturg, poet \u0219i director de teatru norvegian. N\u0103scut \u00eentr-o familie de negustori, datorit\u0103 unor probleme financiare, la v\u00e2rsta de doar cincisprezece ani devine asistentul unui farmacist din micu\u021bul ora\u0219 Grimstad. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, scrie prima lui oper\u0103 dramatic\u0103, \u201eCatilina\u201d (1848-1849), care este respins\u0103 de Teatrul Christiania. \u00cen ciuda respingerii, p\u0103r\u0103se\u0219te \u00een 1850 ora\u0219ul Grimstad pentru via\u021ba de student din Christiania (acum Oslo). Acolo se va \u00eemprieteni cu Bj\u00f8rnstjerne Bj\u00f8rnson, scriitor ce va fi premiat \u00een 1903 cu Premiul Nobel pentru literatur\u0103 \u0219i care va deveni marele s\u0103u rival. \u00cen 1857 se angajeaz\u0103 la Teatrul Norvegian din Christiania, care falimenteaz\u0103 \u00een 1862, l\u0103s\u00e2ndu-l pe Ibsen f\u0103r\u0103 un venit fix. Din 1864, se mut\u0103 la Roma, iar \u00een urm\u0103torii dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de ani va tr\u0103i \u00een exil al\u0103turi de so\u021bia sa (Suzannah Thoresen) \u0219i fiul lor, Sigurd (care va deveni ministru \u0219i care se va \u00eensura cu fiica lui Bj\u00f8rnstjerne Bj\u00f8rnson), \u00een Italia \u0219i Germania. \u00cen 1900 sufer\u0103 un atac de inim\u0103, iar cel de-al doilea atac de cord \u00eel scoate definitiv de pe scena literar\u0103. \u00cen 1906, pe 23 mai, moare \u00een Christiania, iar dou\u0103sprezece mii de oameni particip\u0103 la funeralii. De\u0219i scrie de t\u00e2n\u0103r, geniul lui Ibsen este recunoscut abia dup\u0103 publicarea \u201epoemului dramatic\u201d \u201eBrand\u201d \u00een 1866 (Henrik Ibsen<\/em>, edi\u021bia a II-a, Sally Ledger, Northcote House Publishers Ltd, 2008), care provoac\u0103 reac\u021bii nenum\u0103rate, unul dintre criticii care va publica mai multe studii despre operele sale fiind Edmund Gosee de la Spectator<\/em>. Cu toate c\u0103 Ibsen a fost primit cu ostilitate, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea \u00een lumea literar\u0103 cu talentele de net\u0103g\u0103duit, \u00een prezent acesta este considerat \u201ep\u0103rintele dramei moderne\u201d \u0219i al realismului, fiind unul dintre cei mai influen\u021bi dramaturgi ai vremurilor sale. Dup\u0103 piesele lui Shakespeare, operele lui Ibsen sunt cele mai jucate la nivel mondial (http:\/\/www.shakespearetheatre.org). Dintre lucr\u0103rile sale amintim: \u201ePeer Gynt\u201d (1867), \u201eUn du\u0219man al poporului\u201d (1882), \u201eRa\u021ba s\u0103lbatic\u0103\u201d (1884), \u201eC\u00e2nd noi, mor\u021bii, vom \u00eenvia\u201d (1899).<\/p>\n

\u201ePeer Gynt\u201d (Oxford University Press, 2009) este o oper\u0103 dramatic\u0103, pe care autorul o numea \u201epoem dramatic\u201d datorit\u0103 versific\u0103rii utilizate pentru a o scrie, de altfel, ultima care folose\u0219te versurile ca mijloc de exprimare dramatic\u0103. \u201ePeer Gynt\u201d este alc\u0103tuit\u0103 din cinci acte, scrise de-a lungul lui 1867, Ibsen \u00eencep\u00e2nd lucrul la aceast\u0103 oper\u0103 \u00een ianuarie la Roma \u0219i termin\u00e2nd-o la Sorrento, pentru ca apoi s\u0103 o trimit\u0103 \u00een Octombrie la Copenhaga c\u0103tre editorul s\u0103u pe care \u00eel avertizase c\u0103 va fi: \u201eun poem dramatic la scar\u0103 larg\u0103, al c\u0103rui personaj principal va fi una dintre figurile de basm, pe jum\u0103tate mitologice din domeniul public al trecutului \u00abrecent\u00bb\u201d[i]<\/a> (tr. m., Peer Gynt<\/em>, Henrik Ibsen, Introduction, Oxford University Press, 2009). Opera dramatic\u0103 este publicat\u0103 pe 14 noiembrie 1867, iar primul tiraj se vinde \u00eentr-o zi. \u00cen ciuda succesului, \u201ePeer Gynt\u201d nu este \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu aceia\u0219i ochi de c\u0103tre critici: Clemens Petersen, cel mai influent critic danez al acelor vremuri, spunea c\u0103 opera nu putea avea preten\u021bii pentru a fi recunoscut\u0103 drept \u201epoezie\u201d, iar Georg Branders afirma c\u0103 nu este \u201enici adev\u0103rat\u0103, nici frumoas\u0103\u201d, cer\u00e2nd lui Ibsen s\u0103 renun\u021be la practicile de \u201ecalomniere a naturii umane\u201d (tr. m., Peer Gynt<\/em>, Henrik Ibsen, Introduction, Oxford University Press, 2009).<\/p>\n

<\/p>\n

De\u0219i blamat\u0103 de criticii secolului al XIX-lea, \u201ePeer Gynt\u201d a contribuit la transformarea lui Ibsen \u00eentr-un dramaturg canonic, un dramaturg ce \u00eembin\u0103 \u00een opera de fa\u021b\u0103 elemente ale tragediei shakespeariene cu cele ale fanteziei lui Goethe, orice cititor cult reu\u0219ind s\u0103 disting\u0103 \u00een acest poem dramatic at\u00e2t influen\u021ba lui \u201eHamlet\u201d (\u201eA fi sau a nu fi\u201d este \u00eenlocuit de \u201eCine e\u0219ti? \/ Glasul \/ Eu \u00eensumi, po\u021bi la fel s\u0103 zici?\u201d sau de \u201ePeer \/ Care e t\u00eelcul din pova\u021ba \u00abs\u0103 fii tu \u00eensu\u021bi\u00bb<\/em>? Coprinde ea vrun \u00een\u021beles ascuns?\u201d)[ii]<\/a>, c\u00e2t \u0219i influen\u021ba lui \u201eFaust\u201d (chiar \u00een cel de-al cincilea act c\u00e2nd Peer \u00eel va \u00eent\u00e2lni pe Diavol, iar Topitorul[iii]<\/a> va c\u0103uta s\u0103 \u00eel topeasc\u0103 la loc). Este astfel de necontestat genialitatea lui Ibsen care \u00eentotdeauna a fost un creator greu de mul\u021bumit, asem\u0103n\u00e2ndu-se cu Goethe prin faptul c\u0103 am\u00e2ndoi c\u0103utau s\u0103 se abandoneze talentului lor, deosebirea fiind c\u0103 Ibsen prin natura sa nu reu\u0219ea s\u0103 plac\u0103 nim\u0103nui.<\/p>\n

Scris\u0103 \u00een spiritul romantismului, dar av\u00e2nd \u0219i caracteristici ale modernismului timpuriu, \u201ePeer Gynt\u201d are un metru ce aminte\u0219te de balad\u0103, rima fiind men\u021binut\u0103 pe aproape toat\u0103 lungimea operei, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd pasaje din actul al cincilea, scrise \u00een vers alb. Tehnicile utilizate de autor sunt tocmai potrivite, av\u00e2nd \u00een vedere sursele de inspira\u021bie: legenda, mitul, folclorul, dar \u0219i opere literare precum cele amintite anterior. Din legend\u0103 a preluat foarte pu\u021bin, \u00een schimb inspira\u021bia folcloric\u0103 este mai puternic\u0103, deoarece \u00een folclor este amintit un v\u00e2n\u0103tor l\u0103ud\u0103ros pe nume Peer Gynt care se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu B\u00f8ygul (Str\u00eemb\u0103-lume, \u00een traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103) \u0219i cu trolii, dar \u0219i un v\u00e2n\u0103tor cu un alt nume care, r\u0103nit, zburase peste mun\u021bi \u0219i ghe\u021bari pe spinarea unui ren, pe care \u00eel va ucide mai t\u00e2rziu cu cu\u021bitul s\u0103u. \u00cen schimb, amprentele predecesorilor sunt de necontestat.<\/p>\n

Al\u0103turi de Shakespeare sau de Goethe, se resimte puternic \u0219i influen\u021ba lui Kierkegaard care \u201edistingea \u00eentre dou\u0103 tipuri de disperare: aceea de nu fi reu\u0219it s\u0103 devii tu \u00eensu\u021bi \u0219i alta, mai mare, de a fi devenit cu adev\u0103rat tu \u00eensu\u021bi\u201d (Canonul occidental<\/em>, Harold Bloom, Editura Art, 2018). Tocmai problema descoperirii sinelui este cea care \u00eel marcheaz\u0103 pe Peer \u0219i, de fapt, \u00eentreaga oper\u0103, ce \u00eembin\u0103 dramatismul cu comedia ce apare ca urmare a faptului c\u0103 Peer este un personaj pe care toat\u0103 lumea \u00eel ur\u0103\u0219te: un t\u00e2n\u0103r pus mereu pe \u0219ag\u0103, \u00een care nici unul dintre ceilal\u021bi eroi nu are \u00eencredere, excep\u021bie fiind Solveig, cea care \u00eel a\u0219teapt\u0103 la colib\u0103. \u201ePrin tine, via\u021ba mi-a fost c\u00eentec sf\u00eent.\u201d[iv]<\/a>, \u00eei va spune ea b\u0103tr\u00e2nului umblat prin \u00eentreaga lume \u00een c\u0103utarea imperiului s\u0103u, imperiu pe care probabil l-ar fi aflat mai devreme, de n-ar fi fost orbit de aur \u0219i avu\u021bii, c\u0103ci cea mai mare bog\u0103\u021bie st\u0103 tocmai \u00een cuvintele lui Peer: \u201eAscunde-m\u0103, ad\u0103poste\u0219te-m\u0103, la s\u00eenul nevinovat.\u201d[v]<\/a><\/p>\n

Un alt element central al operei lui Ibsen \u00eel constituie figura trolului, o fiin\u021b\u0103 demonic\u0103 cu care \u00eensu\u0219i Peer se asem\u0103n\u0103, iar scena \u00een care i se d\u0103 o coad\u0103 de trol este sugestiv\u0103 \u00een acest sens. \u00cen acela\u0219i timp, Peer nu pare s\u0103 aib\u0103 toate tr\u0103s\u0103turile necesare pentru a fi un mare erou, a\u0219a cum s-ar vrea \u00een ad\u00e2ncul sinelui s\u0103u. Personajul conceput de Ibsen este g\u0103l\u0103gios, fustangiu, mincinos, se vrea poet \u0219i se afl\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 c\u0103utare a ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii cu adev\u0103rat tu \u00eensu\u021bi, transform\u00e2ndu-se astfel \u00eentr-un vagabond al lumii, un vagabond pe care orice cititor are \u0219anse s\u0103 \u00eel urasc\u0103 datorit\u0103 cusururilor \u0219i \u00eenclina\u021biei sale c\u0103tre dob\u00e2ndirea bog\u0103\u021biei, pentru ca la final s\u0103 \u00eel comp\u0103timeasc\u0103, tocmai pentru c\u0103 abandonul \u00een aceast\u0103 c\u0103utare continu\u0103 \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de umanitatea sa.<\/p>\n

\u00cen schimb, natura sa de trol domin\u0103 (o p\u0103r\u0103se\u0219te pe Solveig, este crud cu echipajul s\u0103u care \u00eel va abandona \u00een Maroc, \u00ee\u0219i \u00eeneac\u0103 cu sadism buc\u0103tarul, se d\u0103 drept Profet, crez\u00e2nd c\u0103 o va cuceri pe Anitra care \u00eei fur\u0103 bog\u0103\u021biile \u0219i \u00eel abandoneaz\u0103 etc), poate \u0219i datorit\u0103 \u00eent\u00e2lnirii cu Str\u00eemb\u0103-lume care \u00eei spune s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o cale ocolitoare, \u0219i astfel t\u00e2n\u0103rul \u021b\u0103ran norvegian, pus \u00een incipit doar pe \u0219otii, suport\u0103 consecin\u021bele acestei rute ocolitoare prin p\u0103catele adunate, pe care le va m\u0103rturisi spre sf\u00e2r\u0219itul celui de-al cincilea act, concluzion\u00e2nd c\u0103 la coliba lui Solveig se g\u0103se\u0219te lista p\u0103catelor sale.<\/p>\n

La nivelul construc\u021biei, ultimele dou\u0103 acte au cea mai mare for\u021b\u0103. Primele trei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un Peer Gynt t\u00e2n\u0103r, plin de via\u021b\u0103 \u0219i aflat \u00een permanent conflict cu vecinii \u0219i cu trolii. \u00cen schimb, cel de-al patrulea act ni-l arat\u0103 pe Peer pe coasta marocan\u0103, apoi \u00een Sahara \u0219i \u00een final \u00eentr-un spital de nebuni din Cairo. La \u00eenceputul actului al patrulea este un negustor de sclavi, de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, la fel de corupt precum cei ce \u00eel \u00eenso\u021besc, printre care un britanic, un francez, un prusac \u0219i un suedez. Eroul lui Ibsen devine astfel un antierou pe m\u0103sur\u0103, unul ce viseaz\u0103 la Gyntiana, \u00eens\u0103 visele \u00eei sunt n\u0103ruite c\u00e2nd prietenii \u00eel tr\u0103deaz\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-l pe coasta marocan\u0103, moment \u00een care Ibsen \u00eembin\u0103 farsa cu fantasticul:<\/p>\n

\u201e(Face un semn c\u0103tre cer)<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 avui vina<\/p>\n

Nego\u021bului de negri, \u00een schimb \u021bi-am dus popi \u00een China.<\/p>\n

Te-am ajutat, asta n-o po\u021bi t\u0103g\u0103dui!<\/p>\n

\u00a0Acum contez \u0219i Tu la fel \u00een ajutorul meu s\u0103 vii.<\/p>\n

(O flac\u0103r\u0103 \u021b\u00ee\u0219ne\u0219te din co\u0219ul yachtului. Fum gros \u00eel acoper\u0103, se aude o bubuitur\u0103 surd\u0103. Peer Gynt \u021bip\u00e2nd se pr\u0103v\u0103le\u0219te \u00een nisip. Dup\u0103 o clip\u0103 fumul s-a risipit. Yachtul a disp\u0103rut.)[vi]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

Salvat de soart\u0103, reu\u0219e\u0219te s\u0103 fug\u0103 cu caii \u0219i hainele \u00eemp\u0103ratului Marocului, d\u00e2ndu-se apoi drept Profet, dar acela\u0219i destin, de ast\u0103 dat\u0103 nefast, \u00eel las\u0103 f\u0103r\u0103 nici un sfan\u021b dup\u0103 tr\u0103darea dansatoarei Anitra. Finalul penultimului act \u00eel va g\u0103si pe b\u0103tr\u00e2nul Peer, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie la Sfinx (aceste pasaje sunt pline de referin\u021be culturale), la clubul \u00een\u021belep\u021bilor unde ra\u021biunea e moart\u0103: Begriffenfeld \u00eenchide paznicii \u00een celule \u0219i las\u0103 liberi nebunii.<\/p>\n

Actul al cincilea cap\u0103t\u0103 o \u0219i mai mare \u00eentunecime, fiind, mai ales, un refuz \u00een fa\u021ba mor\u021bii \u0219i abia apoi o re\u00eentoarcere la femeia care \u00eel a\u0219teptase, motivul pentru care trolii nu reu\u0219iser\u0103 s\u0103 \u00eel distrug\u0103 fiind acela c\u0103 iubirea ei \u00eel protejase \u00een tot acest timp. Replicile cap\u0103t\u0103 profunzime, afl\u00e2ndu-se \u00een antitez\u0103 cu cele din debutul piesei, purtate de Peer cu mama lui (Aase), \u00eenc\u0103rcate de comic. Reg\u0103sim \u00een replici \u0219i viziunea lui Ibsen asupra nemuririi: \u0219i anume c\u0103 sufletele trebuie topite pentru a putea s\u0103 renasc\u0103:<\/p>\n

\u201eTopitorul<\/p>\n

(ar\u0103t\u00eend lingura de topit)<\/em><\/p>\n

De vreme ce eu \u00ees topitorul, trebuie s\u0103 \u00eencapi \u00een lingur\u0103, colea.<\/p>\n

Peer Gynt<\/p>\n

La ce?<\/p>\n

Topitorul<\/p>\n

S\u0103 te topesc la loc.\u201d[vii]<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Finalul este ironic. Dup\u0103 ce se \u00eent\u00e2lne\u0219te de mai multe ori cu Topitorul care \u00eei am\u00e2n\u0103 topirea de trei ori, eroul nu este nici \u00eenvins de moarte, nici triumf\u0103tor c\u00e2nd o reg\u0103se\u0219te pe Solveig, ceea ce oglinde\u0219te destinul fiec\u0103rui om \u00een parte, \u00eentruc\u00e2t cel mai adesea nimeni nu c\u00e2\u0219tig\u0103 de pe urma vie\u021bii \u0219i nici nu pierde \u00een fa\u021ba mor\u021bii dac\u0103 dincolo de ea exist\u0103 via\u021ba promis\u0103 de Dumnezeul invocat adesea de Peer.<\/p>\n

Prin compara\u021bie cu Peer, celelalte personaje p\u0103lesc, fiind mai degrab\u0103 ni\u0219te pioni ce \u00ee\u0219i duc traiul \u00een aceast\u0103 lume fantastic\u0103, utiliza\u021bi de Ibsen pentru a accentua cusururile eroului lui, dar \u0219i transformarea sa. Singurele care cap\u0103t\u0103 o amprent\u0103 mai puternic\u0103 sunt Aase \u0219i Solveig, mama, respectiv iubita lui Peer. Dac\u0103 Aase e m\u00e2nat\u0103 s\u0103 \u00eel salveze pe fiul ei de destinul tragic pe care \u00eel \u00eentrevede, Solveig este m\u00e2nat\u0103 de iubire, o iubire ce o va face s\u0103 fie fidel\u0103 celui plecat.<\/p>\n

Concluzion\u0103m c\u0103 \u201ePeer Gynt\u201d este o oper\u0103 canonic\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 eroul este un personaj dominat de sl\u0103biciunile sale, incapabil a-\u0219i dob\u00e2ndi con\u0219tiin\u021ba propriului sine. Tocmai \u00een cele dou\u0103 st\u0103 canonicitatea operei, deoarece Ibsen reu\u0219e\u0219te s\u0103 arate realit\u0103\u021bile destinelor umane, folosindu-se de elemente fantastice, care dau unicitate unei opere ce a trecut testul secolelor \u0219i ce va r\u0103m\u00e2ne mereu una dintre cele bune opere dramatice ale tuturor timpurilor, iar ceea ce sus\u021bine aceast\u0103 afirma\u021bie este mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 \u00een urma ei \u2013 un festival anual la Vinstra, un parc cu sculpturi\u00a0 \u00een Oslo, puneri \u00een scen\u0103 la nivel mondial, \u0219i, mai ales, o compozi\u021bie muzical\u0103 pentru orchestr\u0103 \u0219i cor compus\u0103 de compozitorul \u0219i pianistul norvegian Edvard Grieg.<\/p>\n

Peer Gynt \u2013 Compozi\u021bia muzical\u0103 scenic\u0103 pentru orchestr\u0103 \u0219i cor<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1874, Ibsen i-a scris prietenului \u0219i compatriotului s\u0103u Edvard Grieg \u00een vederea compunerii unei piese muzicale pentru a pune \u00een scen\u0103 piesa \u201ePeer Gynt\u201d, Grieg accept\u00e2nd imediat, dar \u00een cur\u00e2nd \u00eendoielile au \u00eenceput s\u0103 \u00eel cuprind\u0103, procesul compozi\u021bional dovedindu-se greoi.<\/p>\n

\u00cen august 1874, Grieg scria unui prieten c\u0103 progreseaz\u0103 \u00eencet \u201e\u0219i c\u0103 nu exist\u0103 \u0219anse s\u0103 termine compozi\u021bia p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103\u201d[viii]<\/a> (tr.m.). Totu\u0219i, Grieg a continuat s\u0103 lucreze la oper\u0103, iar so\u021bia sa nota: \u201ecu c\u00e2t \u0219i-a umplut mai mult mintea cu acest poem puternic, cu at\u00e2t a v\u0103zut mai clar c\u0103 era omul potrivit pentru o oper\u0103 plin\u0103 de vr\u0103jitorie \u0219i p\u0103truns\u0103 de spiritul norvegian\u201d[ix]<\/a> (tr.m.).<\/p>\n

Opera ini\u021bial\u0103, av\u00e2nd o durat\u0103 de nou\u0103zeci de minute, a fost terminat\u0103 \u00een toamna anului 1875, iar premiera piesei a avut loc pe 24 februarie 1876 \u00een Teatrul Mollergaden din Christiania (acum Oslo), orchestra fiind condus\u0103 chiar de Grieg. Compozitorul s-a pl\u00e2ns la scurt timp c\u0103 conducerea teatrului impusese specifica\u021bii privind durata operei, \u0219i de\u0219i debutul fusese un succes deplin, Grieg nu a fost niciodat\u0103 mul\u021bumit de compozi\u021bia prezentat\u0103 \u00een 1876.<\/p>\n

C\u00e2nd piesa a fost readus\u0103 la via\u021b\u0103 \u00een Copenhaga, \u00een 1885, Grieg reorchestrase mare parte din compozi\u021bia muzical\u0103 scenic\u0103 pentru orchestr\u0103 \u0219i cor. De asemenea, \u00een 1902 a ad\u0103ugat noi \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri operei sale care a fost prezentat\u0103 publicului abia \u00een 1908, la un an dup\u0103 decesul lui Grieg, de c\u0103tre Johan Halvorsen (compozitor, violonist \u0219i dirijor norvegian).<\/p>\n

Voci precum Rune J. Andersen (care scria pentru Grieg Society) au pus \u00eentreb\u0103ri privind compozi\u021bia prezentat\u0103 de Halvorsen: opera cuprinz\u00e2nd cele dou\u0103zeci \u0219i trei de piese era complet\u0103 sau existau fragmente nepublicate, av\u00e2nd \u00een vedere cele o mie \u0219apte sute de pagini de material surs\u0103?<\/p>\n

Indiferent care ar fi r\u0103spunsul, din \u00eentreaga compozi\u021bie, dou\u0103 suite incit\u0103 mai ales: Suita Nr.1, Op. 46 \u0219i Suita Nr. 2, Op. 55. De\u0219i acestea nu respect\u0103 ordinea evenimentelor din piesa lui Ibsen, rle redau c\u00e2teva momente esen\u021biale ale operei pentru transformarea eroului care se afl\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 c\u0103utare a sinelui.<\/p>\n

Diminea\u021ba<\/em>, \u00een Mi major, folose\u0219te o gam\u0103 pentatonic\u0103, altern\u00e2nd flautul cu oboiul, iar climaxul se reg\u0103se\u0219te \u00een prima parte, subliniind rev\u0103rsarea zorilor. Compozi\u021bia ce dureaz\u0103 \u00een jur de patru minute descrie r\u0103s\u0103ritul soarelui din Actul al IV-lea c\u00e2nd Peer Gynt umbl\u0103 prin de\u0219ertul marocan dup\u0103 ce a fost abandonat de echipajul s\u0103u. Mai exact, aceast\u0103 por\u021biune face parte din scena a IV-a, unde avem urm\u0103toarea descriere: \u201eZori, p\u0103duricea de mai nainte. Peer Gynt, suit \u00eentr-un copac, a rupt o creang\u0103 cu care se ap\u0103r\u0103 de o maimu\u021b\u0103 neagr\u0103.\u201d[x]<\/a><\/p>\n

Compozi\u021bia aminte\u0219te mai degrab\u0103 de peisajele scandinave, dec\u00e2t de cele de\u0219ertice, \u00eens\u0103 este posibil ca Grieg s\u0103 fi avut \u00een minte un aspect atunci c\u00e2nd a pus pe portativ aceast\u0103 parte a suitei, \u0219i anume faptul c\u0103 toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din Actul al IV-lea nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u00eendrume pa\u0219ii lui Peer \u00eenapoi c\u0103tre cas\u0103, iar totul \u00eencepe ca urmare a acelui abandon petrecut cu pu\u021bin timp \u00eenainte, abandon \u00een urma c\u0103ruia Peer cere lui Dumnezeu s\u0103 \u00eel r\u0103spl\u0103teasc\u0103 pentru faptele sale bune, iar r\u0103splata poate fi tocmai acest nou \u00eenceput, sugerat de Grieg printr-o compozi\u021bie ce aminte\u0219te de rena\u0219tere, de prim\u0103var\u0103, cumva potrivit av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Peer este un personaj capabil s\u0103 se transforme din nou \u0219i din nou de-a lungul \u00eentregii opere.<\/p>\n

Moartea lui Aase<\/em>, \u00een Si minor, are o tonalitate mult mai dramatic\u0103, poate \u0219i pentru c\u0103, aflat\u0103 pe patul de moarte, Aase \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i revad\u0103 fiul, care ajunge la timp s\u0103-i asculte ultima dorin\u021b\u0103: \u201eDa. Peer, s\u0103-mi \u00eenchizi tu ochii, c\u00e2nd n-am s\u0103 mai fiu \u00een via\u021b\u0103. \/ \u0218i s\u0103-mi cau\u021bi co\u0219ciug cumsecade, uitasem c\u0103 nu mi-l po\u021bi lua…\u201d[xi]<\/a><\/p>\n

Grieg dubleaz\u0103 aceast\u0103 tonalitate dramatic\u0103, pentru ca apoi s\u0103 inverseze corzile folosite, poate \u00een scopul red\u0103rii ultimei sufl\u0103ri ori a trecerii sufletului \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune.<\/p>\n

Dansul Anitrei<\/em>, \u00een La minor, este scris pentru percu\u021bie \u0219i corzi. Fiind a treia compozi\u021bie din Suita Nr.1, Dansul Anitrei<\/em> aminte\u0219te de cea de-a \u0219asea scen\u0103 din Actul al IV-lea, \u00een care Peer Gynt sus\u021bine c\u0103 este profet. \u00cembr\u0103cat \u00een haine orientale, Peer st\u0103 \u201e\u00eentins pe perne, bea cafea, fumeaz\u0103 ciubuc\u201d \u00een timp ce \u00een fa\u021ba sa Anitra danseaz\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u0103 cu un cor de fete tinere. Anitra este seduc\u0103toare, \u0219i totu\u0219i muzica folosit\u0103 pentru a reda aceast\u0103 scen\u0103 este una simpl\u0103, delicat\u0103, cu un tempo ce aminte\u0219te pe alocuri de mazurc\u0103 (aceast\u0103 parte e cumva nepotrivit\u0103 pentru a sugera senzualitatea Anitrei), \u00eens\u0103 treptat acest tempo este \u00eenlocuit cu o cromatic\u0103 mai \u00eentunecat\u0103 care red\u0103\u00a0 tocmai ambiguitatea rela\u021biei ce se na\u0219te \u00eentre Anitra \u0219i Peer.<\/p>\n

\u00cen pe\u0219tera regelui mun\u021bilor<\/em>, \u00een Si Minor, este por\u021biunea ce transform\u0103 compozi\u021bia lui Grieg \u00eentr-o capodoper\u0103. Muzica ce descrie intrarea lui Peer Gynt \u00een sala tronului din castelul b\u0103tr\u00e2nului din Dovre (\u201eMare \u00eentrunire de priculici, v\u00eercolaci \u0219i spiridu\u0219i. B\u0103tr\u00e2nul Dovrei e pe tron, are cunun\u0103 \u0219i neamurile lui stau pe de l\u0103turi. Peer Gynt \u00een picioare, \u00een fa\u021ba lui. Mare fr\u0103m\u00e2ntare \u00een sal\u0103.\u201d[xii]<\/a>) are o tem\u0103 ce \u00eencepe foarte \u00eencet, cu registre joase ale orchestrei. Treptat tema central\u0103 este modificat\u0103 cu note ascendente \u0219i tempo-ul este m\u0103rit, muzica devenind g\u0103l\u0103gioas\u0103 \u0219i frenetic\u0103, asemenea scenei pe care o descrie. Despre aceast\u0103 por\u021biune muzical\u0103 Grieg scria: \u201ePentru \u00cen pe\u0219tera regelui mun\u021bilor <\/em>am scris ceva at\u00e2t de\u00a0 […] ultra-norvegian, at\u00e2t de plin de \u00aba fi tu \u00eensu\u021bi prin a \u00ee\u021bi fi suficient\u00bb \u00eenc\u00e2t nu suport s\u0103 ascult aceast\u0103 parte, de\u0219i sper ca ironia s\u0103 se fac\u0103 sim\u021bit\u0103.\u201d[xiii]<\/a><\/p>\n

Suita Nr. 2 cuprinde, de asemenea, patru compozi\u021bii muzicale, \u0219i anume: R\u0103pirea miresei. Pl\u00e2nsul lui Ingrid <\/em>(\u00een Sol minor), Dansul arabic <\/em>(\u00een Do major), Peer Gynt se \u00eentoarce acas\u0103 (noaptea furtunoas\u0103 pe mare) <\/em>(\u00een Fa# minor) \u0219i C\u00e2ntecul lui Solveig <\/em>(\u00een La minor).<\/p>\n

Din p\u0103cate, prima secven\u021b\u0103 muzical\u0103 \u0219i cea de-a treia nu reu\u0219esc s\u0103 redea \u00eentocmai scenele pe care le vizeaz\u0103. At\u00e2t R\u0103pirea miresei<\/em>, c\u00e2t \u0219i Peer Gynt se \u00eentoarce acas\u0103<\/em> ar fi necesitat tonalit\u0103\u021bi mai grave (\u00een R\u0103pirea miresei<\/em> le resim\u021bim \u00een cea de-a doua parte, \u00eens\u0103 nu impresioneaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103, datorit\u0103 tonalit\u0103\u021bilor triumfale din final). \u00cen schimb, Dansul Arabic<\/em> (care face referire la acel moment c\u00e2nd \u00eembr\u0103cat \u00een haine imperiale, Peer Gynt ajunge la tab\u0103ra beduinilor care \u00eel accept\u0103 drept profet, iar muzicieni \u0219i un cor de femei \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu un dans arab) este potrivit pentru scena pe care o evoc\u0103, amintind \u0219i de bolero, dansul popular spaniol (sursa de inspira\u021bie \u0219i pentru compozitorul francez Maurice Ravel), iar aceast\u0103 a treia parte este f\u0103r\u0103 drept de apel cea mai puternic\u0103 compozi\u021bie a celei de-a doua suite. \u00cencheierea suitei este dramatic\u0103, asemenea reg\u0103sirii, \u0219i pe m\u0103sur\u0103, c\u0103ci Solveig l-a a\u0219teptat toat\u0103 via\u021ba la colib\u0103 pe Peer cel care i-a f\u0103cut via\u021ba prilej de c\u00e2ntec, de unde \u0219i numele acestei compozi\u021bii \u2013 C\u00e2ntecul lui Solveig<\/em>. Asemenea piesei lui Ibsen, acest final nu este nici triumfal, nici un c\u00e2ntec de \u00eenfr\u00e2ngere, ci transpunerea \u00een muzic\u0103 a loialit\u0103\u021bii lui Solveig fa\u021b\u0103 de omul iubit, \u00een ciuda abandonului suferit.<\/p>\n

Ecraniz\u0103ri <\/strong><\/p>\n\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n
<\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

The Ibsen Society of America aminte\u0219te opt ecraniz\u0103ri ale operei dramatice \u201ePeer Gynt\u201d din 1915 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

Cea dint\u00e2i, intitulat\u0103 \u201ePeer Gynt\u201d, a fost produs\u0103 \u00een Statele Unite, av\u00e2ndu-l ca regizor pe\u00a0 Oscar Apfel, \u0219i s-a bazat pe piesa pus\u0103 \u00een scen\u0103 pe Broadway de Oliver Morosco, iar aceea\u0219i Ibsen Society precizeaz\u0103 c\u0103 \u00een prezent se mai p\u0103streaz\u0103 doar patru dintre cele cinci role de film originale. Filmul mut din 1915 \u00eei avea \u00een rolurile principale pe Cyril Maude (Peer Gynt) \u0219i Myrtle Stedman (Solveig).<\/p>\n

Despre film \u0219i despre jocul lui Cyril Maude afl\u0103m mai multe din American Silent Horror, Science Fiction and Fantasy Feature Films, 1913-1929 <\/em>de John T. Soister, Henry Nicolella, Steve Joyce (McFarland & Company Inc., Publishers, 2012):<\/p>\n

\u201eWalter Prticher Easton (\u00een Transcrierea din Boston Evenin<\/em>g din 29 septembrie 1915) a scris c\u0103 Cyril Maude se \u00eenjosise \u0219i \u00ee\u0219i v\u00e2nduse sufletul pentru argin\u021bi ap\u0103r\u00e2nd \u00eentr-o asemenea parodiere a lui Ibsen. Easton, care recunoscuse c\u0103 era plictisit de filme, a considerat filmul \u00ababsurd\u00bb \u0219i \u00abpenibil\u00bb \u0219i \u0219i-a exprimat m\u00e2hnirea \u00een leg\u0103tura cu faptul c\u0103 oameni care nu citiser\u0103 cartea sau care nu v\u0103zuser\u0103 piesa aveau s\u0103 aib\u0103 o p\u0103rere cu totul gre\u0219it\u0103 despre capodopera lui Ibsen.\u201d[xiv]<\/a><\/p>\n

(tr.m.)<\/p>\n

\u00cen 1919, a urmat un al doilea film mut inspirat de opera lui Ibsen, de data aceasta produs \u00een Germania, regizat de Victor Barnowsky. Copii ale filmului ce \u00eei avea \u00een rolurile principale pe Heinz Salfner (Peer Gynt), Ilka Gr\u00fcning (Aase) \u0219i Lina Losses (Solveig) se mai g\u0103sesc la Institutul de Film German din Frankfurt \u0219i la EYE Filmmuseum din Amsterdam. \u00cen aceast\u0103 ecranizare joac\u0103 \u0219i Maria Forescu (n. 1875 \u2013 m. 1943), o c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 de oper\u0103 \u0219i actri\u021b\u0103 cu origini rom\u00e2ne, care a ap\u0103rut pe ecran \u00een rol secundar \u00een numeroase filme germane, \u00eens\u0103 dup\u0103 preluarea puterii de c\u0103tre Adolf Hitler, av\u00e2nd \u0219i origini evreie\u0219ti, i s-a interzis s\u0103 mai profeseze, iar ulterior \u0219i-a pierdut via\u021ba \u00een lag\u0103rul de concentrare de la Buchenwald.<\/p>\n

Un al treilea film mut, Das Blut Der Ahnen: Eine Trag\u00f6die f\u00fcr den Film in einem Vorspiel und f\u00fcnf Akten<\/em>, a fost regizat de Karl Gerhardt \u00een 1920, iar din distribu\u021bie au f\u0103cut parte Robert Scholz, Maria Zelenka, Harald Paulsen \u0219i Lil Dagover. Deoarece nu se mai g\u0103sesc copii ale acestui film, exist\u0103 mult\u0103 dezbatere asupra lui, \u00eentruc\u00e2t numeroase voci au afirmat c\u0103 filmul nu avea nici o leg\u0103tur\u0103 cu opera literar\u0103 \u201ePeer Gynt\u201d. Descrieri ale intrigii \u0219i ale personajelor de la acea vreme ar fi indicat c\u0103 ar fi fost o adaptare extrem de liber\u0103, dac\u0103 a fost \u00eentr-adev\u0103r o adaptare, conform The Ibsen Society of America.<\/p>\n

Abia \u00een 1934 apare prima ecranizare vorbit\u0103, produs\u0103 \u00een Germania \u0219i regizat\u0103 de Fritz Wendhausen (actor, senarist \u0219i regizor), fiind una dintre cele mai scumpe produc\u021bii realizate de Bavaria Film (Willing Seduction: The Blue Angel, Marlene Dietrich, and Mass Culture<\/em>, Barbara Kosta, Berghahn Books, 2009). Filmat\u0103 \u00een Norvegia, pelicula \u00eei avea \u00een rolurile principale pe Hans Albers (Peer), Lucie H\u00f6flich (Aase), Marieluise Claudius (Solveig), decorurile fiind realizate de Karl Vollbrecht \u0219i de Hermann Warm.<\/p>\n

Filmul independent din 1941, creat pentru un proiect \u0219colar \u0219i regizat de David Bradley, cel care avea s\u0103 devin\u0103 consacrat \u00een istoria cinematografic\u0103, mai ales, pentru adaptarea pe ecran a piesei de teatru shakespeariene \u201eJulius Caesar\u201d (1950), \u00eel aduce \u00een primul s\u0103u rol pe adolescentul Charlton Heston, ce intr\u0103 \u00een pielea personajului Peer Gynt, de\u0219i nu la nivelul care avea s\u0103 \u00eel fac\u0103 celebru mai t\u00e2rziu. Totu\u0219i, filmul este recunoscut pentru \u00eendr\u0103zneala \u0219i ambi\u021bia tuturor celor implica\u021bi \u00een proiectul filmat \u00een Illinois \u0219i Wisconsin, proiect ce p\u0103streaz\u0103 pe fundal muzica lui Grieg.<\/p>\n

<\/p>\n

Abia \u00een 1991 ar fi urmat un nou film, \u201eThe Adventures of Peer Gynt\u201d, conform The Ibsen Society of America, pelicula fiind produs\u0103 \u00een Statele Unite \u0219i regizat\u0103 de Jim Gamble.<\/p>\n

Ultimele dou\u0103 adapt\u0103ri sunt filmate \u00een 2006, respectiv 2008. Cea din 2006 a fost regizat\u0103 de Uwe Janson, care a scris \u0219i scenariul, fiind realizat\u0103 pentru micul ecran \u0219i filmat\u0103 pe insula Usedom din Marea Baltic\u0103. \u00cen pelicula despre care se spunea c\u0103 ar fi un \u201eFilm \u00fcber die (Un-)M\u00f6glichkeit der Liebe\u201d (un film despre (im)posibilitatea iubirii) joac\u0103 Robert Stadlober \u00een rolul principal, Susanne-Marie Wrage (Asse), Karoline Herfurth (Solveig) \u0219i Ulrich M\u00fche (Topitorul). Fiind o adaptare liber\u0103, filmul are multe omisiuni, decorurile sunt diferite de cele imaginate de Ibsen (avem de-a face cu mla\u0219tini, stuf\u0103ri\u0219, drumuri abandonate \u0219i paji\u0219ti ierboase \u00een locul mun\u021bilor \u00eenal\u021bi \u0219i v\u0103ilor joase). \u00centr-un studiu intitulat \u201cBoats in fields. Uwe Janson’s Peer Gynt (2006)\u201d, Tanya Thresher spunea:<\/p>\n

\u201eJanson omite Actul al IV-lea, cu excep\u021bia scenei Anitra, pe care o condenseaz\u0103 \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire sexual\u0103 erotic\u0103. Astfel, elimin\u0103 unele dintre cele mai r\u0103scolitoare disonan\u021be \u0219i for\u021ba ironic\u0103 a poemului lui Ibsen. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Janson utilizeaz\u0103 selec\u021bii din muzica lui Edvard Grieg, scris\u0103 pentru produc\u021bia original\u0103, muzic\u0103 despre care unii academicieni spun c\u0103 era nepotrivit\u0103 datorit\u0103 rapsodiei, piesa original\u0103 nereu\u0219ind s\u0103 se debaraseze de ea (Marker & Marker, 1989, 10). F\u0103c\u00e2nd acest lucru, el (n.n. Janson) citeaz\u0103 clar tradi\u021bia romantic\u0103 \u0219i diferen\u021biaz\u0103 adaptarea sa de alte produc\u021bii germane notabile. Totu\u0219i, compulsiunea de a-l romantiza pe Peer este nuan\u021bat\u0103 de auto-reflexivitatea filmului care prin folosirea efectului camerei \u0219i montajului \u00eencurajeaz\u0103 distan\u021barea critic\u0103 din partea spectatorului.<\/p>\n

[…]<\/p>\n

filmul este realizat mai mult ca un montaj, o serie de episoade legate printre ele doar prin repeti\u021bia locului \u0219i\/sau a personajului. Acest efect de montaj este o un exemplu de tehnic\u0103 brechtian\u0103\u00a0 transpus\u0103\u00a0 \u00een film prin care fiecare scen\u0103 este de sine st\u0103t\u0103toare, iar traiectoria piesei sare \u00een curbe, neg\u00e2nd astfel orice continuitate liniar\u0103. Apari\u021bia intermitent\u0103 a Topitorului \u00een rol de voyeur complic\u0103 \u0219i mai mult continuitatea narativ\u0103…\u201d[xv]<\/a><\/p>\n

(tr.m)<\/p>\n

Cea mai recent\u0103 adaptare a fost realizat\u0103 \u00een 2008 \u00een Norvegia, intitul\u00e2ndu-se \u201eGatas Gynt\u201d \u0219i fiind regizat\u0103 de Hallvard Br\u00e6in. Ea este o punere \u00een scen\u0103 a celui de-al cincilea act al operei dramatice, \u00eembin\u00e2nd elemente teatrale cu cele documentare. Proiectul a fost sponsorizat de Salvation Army, iar actorii implica\u021bi erau oameni ai str\u0103zi, precum Egil Sch\u00f8nhard \u2013 Peer Gynt sau Stein F\u00e6r\u00f8 \u2013 Topitorul. Pelicula a fost filmat\u0103 pe str\u0103zile din Oslo, iar Ellen Rees afirma (\u00een studiul \u201cPost-secular Salvation: Hallvard Br\u00e6in\u2019s Gatas Gynt\u201d<\/em>):<\/p>\n

\u201ePoate paradoxal, av\u00e2nd \u00een vedere natura ambigu\u0103 a textului surs\u0103, adaptarea lui\u00a0 Br\u00e6in are un mesaj social clar. Prin alegerea atent\u0103 \u0219i punerea \u00eentr-un nou context, el utilizeaz\u0103 textul lui Ibsen ca un mijloc de transmitere a mesajului c\u0103 oamenii str\u0103zii \u0219i dependen\u021bii de droguri sunt fiin\u021be complexe cu puteri inerente \u00een ciuda sl\u0103biciunilor evidente.<\/p>\n

[…]<\/p>\n

Succesul filmului Gatas Gynt<\/em> ca un comentariu social este predicat prin autenticitatea actorilor \u0219i a experien\u021belor lor de via\u021b\u0103. Spre deosebire de restul produc\u021biilor teatrale sau filmografice ale operei Peer Gynt<\/em>, aceast\u0103 adaptare p\u0103trunde \u00een structurile retorice ale filmului documentar \u0219i ale televiziunii pentru a evoca emo\u021bii privitorilor \u0219i pentru a-i ajuta s\u0103 se identifice cu participantii.\u201d[xvi]<\/a><\/p>\n

(tr.m.)<\/p>\n

Not\u0103: Fragmentele \u00een rom\u00e2n\u0103 din opera dramatic\u0103 \u201ePeer Gynt\u201d utilizate \u00een studiu se reg\u0103sesc \u00een edi\u021bia ap\u0103rut\u0103 \u00een colec\u021bia Biblioteca pentru to\u021bi a Editurii de stat pentru literatur\u0103 \u0219i art\u0103 (1958), fiind traduse de Adrian Maniu. <\/em><\/p>\n

#<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Despre autoare:<\/strong><\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie) \u0219i critic literar. A absolvit Facultatea de Rela\u021bii Economice Interna\u021bionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure\u0219ti (cu o lucrare de diplom\u0103 sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eGeopolitic\u0103\u201d, intitulat\u0103 Conflicte rasiale \u2013 consecin\u021be geoeconomice \u0219i geopolitice, 2010). De asemenea, de\u021bine o diplom\u0103 de master \u00een cadrul aceleia\u0219i facult\u0103\u021bi ob\u021binut\u0103 la catedra de \u201eGeopolitic\u0103\u201d (cu lucrarea Tibet \u2013 China, un conflict latent, 2012). A lucrat ca specialist de comunicare, \u00een prezent fiind Senior Content Writer \u0219i coordonator de echip\u0103. S-a implicat, de asemenea, \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat la ONG-urile Wilderness Research and Conservation \u0219i Queero \u2013 Accept Rom\u00e2nia.<\/p>\n

<\/p>\n

A debutat \u00een 2013 cu textul \u201eP\u0103catul\u201d<\/a> (\u00een Revista de Povestiri), iar un an mai t\u00e2rziu a participat la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, cu textul \u201eContraband\u0103-n alb \u0219i negru\u201d<\/a>, distins cu Premiul al II-lea. Tot \u00een 2014 a absolvit Atelierul SF&F organizat de Revista de povestiri \u0219i Bookblog, fiind membr\u0103 fondatoare a grupului literar Sec\u021bia 14 din care a f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2016. <\/em>\u00cen 2015, nuvela dark fantasy \u201eRe\u00cennoirea\u201d<\/a> este publicat\u0103 \u00een revista Argos, nr. 10, \u0219i, ulterior, \u00een antologia Eroi f\u0103r\u0103 voie (Ed. Millennium Books). \u00cen 2016, a publicat proza scurt\u0103 \u201e\u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan\u201d<\/a> (Revista de suspans, nr. 25), c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, lans\u00e2ndu-se \u0219i \u00een critic\u0103 literar\u0103, \u00een paginile revistei culturale EgoPHobia, cu rubrica \u201eArena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul\u201d<\/a> (cu articole despre autori precum Umberto Eco sau Truman Capote). A participat ca invitat\u0103 special\u0103 la lans\u0103rile Editurii Crux Publishing din cadrul T\u00e2rgului Interna\u021bional Gaudeamus 2016 unde a vorbit despre romanul \u201eAer \u0219i MSbP\u201d de R\u0103zvan T. Coloja, f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u201eexemplu-\u0219coal\u0103\u201d (conform Oliviu Cr\u00e2znic, scriitor, critic literar \u0219i consilier juridic) a volumului. La sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u0219i an, a sus\u021binut al\u0103turi de acela\u0219i Oliviu Cr\u00e2znic prezentarea public\u0103 FANTASTICUL DE IMPACT: DE LA GHILGAME\u0218 LA \u201eURZEALA TRONURILOR. \u00cen 2017, a publicat la \u00eenceputul lunii februarie, povestea \u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d<\/a> (space frontier) \u00een Cotidianul Na\u021bional Puterea, iar \u00een acela\u0219i an parte din articolele sale critice au fost preluate de Select News. Din 2017, este editor al rubricii literare \u201eLecturi potrivite\/recomandate de Alexandra\u201d din revista cultural\u0103 EgoPHobia, iar \u00een acela\u0219i an a lansat la T\u00e2rgul Interna\u021bional Gaudeamus\u00a0 volumul liric \u201eDemoni \u0219i demiurgi\u201d<\/a> (Editura EIKON). \u00cen 2018, a participat ca invitat\u0103 special\u0103 la Salonul de Carte Bookfest \u00een cadrul unor evenimente literare, c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu public\u00e2nd \u00een Revista Apostrof<\/em> studiul \u201eMarea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be\u201d<\/a>, iar \u00een luna octombrie este lansat\u0103 antologia revistei String<\/em>, \u201eCentenarium StrING\u201d<\/a>, \u00een care este republicat textul \u201eFiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103\u201d. Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n

[i]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ‘a large-scale dramatic poem, the main character of which is to be one of those half-mythological fairytale figures in the public domain from the \u00abrecent\u00bb past’<\/em><\/p>\n

[ii]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (\u201cTo be or not to be\u201d este \u00eenlocuit de \u201cWho are you? \/ Voice. Myself. […] \/ Peer. Oh, are you, indeed?\u201d sau de \u201cPeer. There’s just one question.\/ What, exactly, is ‘being one’s self’?\u201d)<\/p>\n

[iii]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Buttonmoulder<\/p>\n

[iv]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cYou made my life a cause for singing\u201d<\/p>\n

[v]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cHide me there, hide me in your heart!\u201d<\/p>\n

[vi]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c[He signals to the sky.<\/em>] \/ Pst! I’ve got rid of the nigger-plantation! \/ I’ve sent missionaries to Asia! Doesn’t \/ One good turn deserve another? \/Get me on that boat! \/ [A sheet of flame shoots skywards from the yacht, followed by smoke and an explosion. PEER GYNT gives a cry and sinks on to the sand.<\/em>]\u201d<\/p>\n

[vii]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cPeer. Why into your ladle? \/ Buttonmoulder. To be melted down.\u201d<\/p>\n

[viii]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cand there is no possibility of having it finished by autumn\u201d (Sursa: https:\/\/www.classicfm.com\/composers\/grieg\/guides\/story-behind-griegs-peer-gynt\/).<\/p>\n

[ix]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cthe more he saturated his mind with the powerful poem, the more clearly he saw that he was the right man for a work of such witchery and so permeated with the Norwegian spirit\u201d (Sursa: https:\/\/www.classicfm.com\/composers\/grieg\/guides\/story-behind-griegs-peer-gynt\/).<\/p>\n

[x]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c[Dawn. The grove of acacias and palms. PEER GYNT in the three with a broken branch in his hands, trying to beat off a horde of MONKEYS.]\u201d. <\/em><\/p>\n

[xi]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cWhen you see my eyes cloud over \/ Close them with gentle fingers. \/ Remember to order a coffin, \/ Only make sure it’s a fine one.\u201d<\/p>\n

[xii]<\/strong><\/em><\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cA great crowd of TROLL, COURTIERS, GNOMES and GOBLINS. The DOVRE-MASTER, on the throne, crowned, and holding a sceptre. His CHILDREN and RELATIVES on either side of him. PEER GYNT stands before him. Much commotion.\u201d<\/em><\/p>\n

[xiii]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 For the Hall of the Mountain King I have written something that so reeks of […] ultra-Norwegianism, and ‘to-thyself-be-enough-ness’ that I can’t bear to hear it, though I hope that the irony will make itself felt.” (Sursa: The New Harvard Dictionary of Music<\/em>, Randel, D. M., Ed., Harvard University Press, 1986).<\/p>\n

[xiv]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cWalter Pritcher Easton (in the 29 September 1915 Boston Evening Transcript<\/em>) wrote that Cyril Maude had debased his standing and had sold his soul for silver by appearing in such a travesty of Ibsen. Easton, who admitted he was bored by movies, found the film \u201cludicrous\u201d and \u201cpathetic\u201d and expressed dismay that people who had never read the book or seen the Mansfield play would get a totally wrong impression of what the Ibsen masterpiece was all about.\u201d<\/p>\n

[xv]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cJanson omits Act IV with the exception of the Anitra scene, which he condenses to an erotic sexual encounter. He thereby eradicates some of the more disturbing dissonances and ironic force of Ibsen\u2019s poem. Moreover Janson uses selections from Edvard Grieg\u2019s music, written for that very same original production, which as some scholars lament has been an inappropriately rhapsodic score of which the play has never fully succeeded in ridding itself (Marker & Marker, 1989, 10). In so doing he clearly cites the romantic tradition and differentiates his adaptation from other notable German productions. Nevertheless, the compulsion to romanticize Peer is nuanced by the very selfreflexivity of the film that in its use of camera and montage effect encourages a critical distancing on the part of the viewer. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 […]\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 the film is set up more as a montage, as a series of episodes that are related only in their repetition of place and\/or character. This montage effect is an example of Brechtian technique transposed to film whereby each scene may stand for itself and the trajectory of the piece jumps in curves, thus challenging any linear continuity. The intermittent appearance of the voyeuristic Button Moulder further complicates the narrative continuity…\u201d<\/p>\n

[xvi]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cPerhaps paradoxically, given the profoundly ambiguous nature of the source text, Br\u00e6in\u2019s adaptation of Peer Gynt has a clear social message. Through careful selection and recontextualization, he activates Ibsen\u2019s text as a vehicle for spreading the message that homeless people and people suffering from drug addiction are complex human beings with inherent strengths in addition to their more obvious weaknesses.\u00a0 […]\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 The success of Gatas Gynt as social commentary is predicated on the perceived authenticity of the actors and their life experiences. Unlike most theatrical and film productions of Peer Gynt, this adaptation taps into the rhetorical structures of documentary film and reality television in order to stir the emotions of the viewers and help them identify with the participants.\u201d\u00a0 <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Henrik Ibsen (n. 1828 \u2013 m. 1906) a fost un dramaturg, poet \u0219i director de teatru norvegian. N\u0103scut \u00eentr-o familie de negustori, datorit\u0103 unor probleme financiare, la v\u00e2rsta de doar cincisprezece ani devine asistentul unui farmacist din micu\u021bul ora\u0219 Grimstad. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, scrie prima lui […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1369],"tags":[1216,1215,1113,1370,1378],"class_list":["post-12510","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-57","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-57","tag-henrik-ibsen"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3fM","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12510","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12510"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12510\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12573,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12510\/revisions\/12573"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12510"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12510"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12510"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}