{"id":12556,"date":"2019-03-14T11:59:20","date_gmt":"2019-03-14T09:59:20","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12556"},"modified":"2019-03-24T16:40:43","modified_gmt":"2019-03-24T14:40:43","slug":"etica-si-lectura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12556","title":{"rendered":"Etic\u0103 \u0219i lectur\u0103"},"content":{"rendered":"

[Oana B\u0103luic\u0103 – Fream\u0103tul vie\u0163ii: Incursiuni \u00een literatura \u015fi cultura contemporane<\/em>, Craiova: Scrisul Rom\u00e2nesc, 2017]<\/strong><\/p>\n

de\u00a0Alexandru Iona\u0219cu<\/p>\n

Doctorand\u0103 la Facultatea de Litere din cadrul universit\u0103\u021bii craiovene cu o tez\u0103 despre imaginea prostituatei \u00een literatur\u0103, Oana B\u0103luic\u0103 debuteaz\u0103 cu un volum de cronici \u0219i studii (Fream\u0103tul vie\u0163ii: Incursiuni \u00een literatura \u015fi cultura contemporane<\/em>, Craiova: Scrisul Rom\u00e2nesc, 2017) remarcabil at\u00e2t prin diversitatea domeniilor umaniste abordate \u2013, monografii, critic\u0103 literar\u0103, eseistic\u0103 \u0219i studii prezentate de autoare la diverse colocvii & conferin\u021be \u2013, c\u00e2t \u0219i prin aten\u021bia acordat\u0103 problemelor contemporane precum frica de ceilal\u021bi, opresiune patriarhal\u0103 sau dilemele etice produse de criza economic\u0103.<\/p>\n

\u00a0F\u0103r\u0103 a ezita s\u0103 se dea la o parte din fa\u021ba subiectelor dificile, analiza literar\u0103 este permanent \u00eenso\u021bit\u0103 de pozi\u021bion\u0103ri etice. Astfel, textul care deschide volumul, Amintiri din subteran\u0103. Povestea scriitorului condamnat la moarte <\/em>este at\u00e2t o prezentare a c\u0103r\u021bii autobiografice a lui Salman Rushdie, Joseph Anton, <\/em>c\u00e2t \u0219i o pledoarie pentru libertatea de expresie amenin\u021bat\u0103 \u0219i acum, \u00een cea de-a doua decad\u0103 a secolului 21, de extremismul religios. Situa\u021bia lui Salman Rushdie \u2013 condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini, fondatorul teocra\u021biei dictatoriale din Iran \u0219i obligat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sub protec\u021bia Scotland Yard \u2013 trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een afara oric\u0103ror loialit\u0103\u021bi religioase. Umanitatea noastr\u0103 \u0219i empatia trebuie s\u0103 fie principalele argumente pentru afirmarea libert\u0103\u021bilor fundamentale \u0219i respingerea ingerin\u021belor totalitare de orice fel: ,,\u00cen discu\u021bie nu este doar statutul artei, ci statutul oric\u0103rui individ care \u00ee\u0219i construie\u0219te un mijloc de expresie \u00eentr-o cultur\u0103 a modernit\u0103\u021bii.\u2019\u2019 Pledoarie pentru libertatea expresiei este \u015fi articolul Autocenzura \u2013 un ,,Auto-da-f\u00e9\u2019\u2019 al modernit\u0103\u0163ii, <\/em>\u00een care se poate citi c\u0103 opiniile exprimate \u00een privat nu pot face obiectul penaliz\u0103rii sau oprobriului public.<\/p>\n

\u00a0Recenz\u00e2nd cartea lui Alain de Botton, Statut \u0219i anxietate, <\/em>Oana B\u0103luic\u0103 surprinde cum insisten\u021ba pe statutul social \u00eenseamn\u0103 cre\u0219terea agresivit\u0103\u021bii sociale fa\u021b\u0103 de grupurile defavorizate \u0219i blamarea s\u0103racilor pentru situa\u021bia \u00een care se afl\u0103, trec\u00e2ndu-se peste posibilele probleme personale sau inevitabilul hazard: ,,s\u0103racul este s\u0103rac \u00een virtutea faptului c\u0103 ori nu munce\u0219te suficient, ori nu este la fel de inteligent, ori este prea risipitor etc., rareori pun\u00e2ndu-se \u00een balan\u021b\u0103 elemente precum arbitrarietatea, ne\u0219ansa, diferen\u021bele de caracter, boala, diversele drame personale etc.\u2019\u2019 Cronica romanului The Financial Lives of the Poets, <\/em>al scriitorului american Jess Walter, prezint\u0103 cum criza financiar\u0103 afecteaz\u0103 \u015fi presupusa siguran\u0163\u0103 a clasei de mijloc. Pentru a nu-\u015fi pierde locuin\u0163a, protagonistul este constr\u00e2ns s\u0103 se ocupe cu traficul de marijuana. Orice ar spune adep\u0163ii ordinii \u015fi moralit\u0103\u0163ii, precaritatea material\u0103 dizolv\u0103 grani\u0163a dintre legal \u015fi ilegal. Cei care v\u0103d aici o exagerare ar face bine s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 serialul Breaking Bad<\/em>.<\/p>\n

C\u00e2nd via\u0163a este privit\u0103 din perspectiva mor\u021bii, inevitabilul finitudinii selecteaz\u0103 cel mai bine proiectele cu adev\u0103rat importante \u2013 Proustianismul \u00een via\u021ba cotidian\u0103<\/em>. La fel, protagonistul din romanul lui John Williams (Stoner<\/em>), William Stoner, crescut \u00eentr-un mediu rural din Missouri \u015fi ajuns profesor universitar pare a exemplifica o existen\u0163\u0103 esen\u0163ialmente \u00een r\u0103sp\u0103r cu orice \u00eenseamn\u0103 competi\u0163ie \u015fi vizibilitate social\u0103 prin vie\u0163uirea sa exclusiv \u00een lumea literaturii, evit\u00e2nd frustr\u0103rile \u015fi complexele care ar putea veni \u00een urma e\u015fecurilor repetate \u2013 indiferen\u0163a studen\u0163ilor, e\u015fecurile din via\u0163a conjugal\u0103 \u015fi ne\u00eencadrarea \u00een cerutele ,,standarde de excelen\u0163\u0103 \u015fi de recunoa\u015ftetere a meritelor.\u201c<\/p>\n

Anxiet\u0103\u021bile \u0219i fricile \u00een fa\u021ba alterit\u0103\u021bii sunt temele a dou\u0103 articole care examineaz\u0103 percep\u021bia str\u0103inilor \u0219i prezint\u0103 pluralitatea fricilor. Dac\u0103 \u00een \u021b\u0103rile vestice mass-media<\/em> orienteaz\u0103 temerile societale asupra imigran\u021bilor \u0219i \u00eei prezint\u0103 drept \u021bapi isp\u0103\u0219itor, \u00een estul european fricile majore sunt s\u0103r\u0103cia, inegalitatea, lipsa de acces la servicii sociale \u0219i institu\u021bii disfunc\u021bionale. \u00cen literatur\u0103, poezia \u00een ton patriotic reveleaz\u0103 frica de un Cel\u0103lalt conotat negativ \u0219i \u00eendoctrinarea genera\u021biilor viitoare. Frica este \u0219i condi\u021bionat\u0103 de gen. \u00cen produc\u021biile horror scrise de b\u0103rba\u021bi sursa fricii este exterioar\u0103 \u2013 fiin\u021be mitologice sau extraterestre \u2013, dar discriminarea istoric\u0103 suportat\u0103 de femei a \u00eensemnat o literatur\u0103 horror feminin\u0103 pentru care interiorul produce anxiet\u0103\u021bi \u0219i casa cap\u0103t\u0103 valen\u021bele unei fiin\u021be malefice \u0219i autonome (\u00een englez\u0103, sentient being<\/em>).<\/em><\/p>\n

Studiul academic Imaginea prostituatei \u00een literatura contemporan\u0103: \u00eentre alegere \u015fi condi\u0163ionare socio-cultural\u0103 <\/em>prezint\u0103 diversele moduri \u00een care literatura a captat imaginea \u015fi realit\u0103\u0163ile prostituatei. Perspectiva comparatist\u0103 surprinde dou\u0103 viziuni asupra fenomenului \u2013 pl\u0103cerea ,,afectele, sensibilit\u0103\u0163ile \u015fi melancolia personajului central\u2019\u2019 b\u0103rbatului care apeleaz\u0103 la serviciile unei femei care se prostitueaz\u0103 \u015fi perspectiva feminist\u0103, pentru care prostituat\u0103 este fie o victim\u0103 a exploat\u0103rii masculine, fie o femeie care preia controlul asupra propriului corp. \u00cen cadrul viziunii masculine, romanele discutate de Oana B\u0103luic\u0103 sunt La casa verde<\/em> al lui Mario Vargas Llosa \u015fi Memoria de mis putas tristes<\/em> al lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez. Mario Vargas Llosa surprinde realit\u0103\u0163ile socio-economice care constr\u00e2ng femeile s\u0103 se prostitueze \u015fi suferin\u0163ele tr\u0103ite de acestea \u00een bordelul Casa Verde. \u00cen privin\u0163a lui M\u00e1rquez, de\u015fi complicitatea autorit\u0103\u0163ilor \u00een exploatarea sexual\u0103 a celor mai vulnerabile femei nu lipse\u015fte, prostitu\u0163ia \u00eenseamn\u0103 o sexualitate ampl\u0103 \u015fi estetizant\u0103 prin muzic\u0103 \u015fi literatur\u0103. \u00cemplinind 90 de ani, profesorul Mudarra se apropie de moarte, iar fata care \u00eei este aleas\u0103, Delgadina, are doar 14 ani \u015fi o ,,origine umil\u0103, o cus\u0103toreas\u0103\u201c. Contrastul umanizeaz\u0103 experien\u0163a \u015fi prezint\u0103 prostitu\u0163ia ca un aspect al tragismului inerent existen\u0163ei.<\/p>\n

\u00cen romanul Tipping the Velvet<\/em>, Sarah Waters prezint\u0103 prostitu\u0163ia ca o revolt\u0103 \u00eempotriva normelor rigide din societatea victorian\u0103. Femeilor li se cere supunere \u00een cadrul c\u0103s\u0103toriei, iar prin caracterizarea tradi\u0163ional\u0103 a frumuse\u0163ii ca ging\u0103\u015fie se urm\u0103re\u015fte sudarea rolurilor de gen \u00eentr-un binarism v\u00e2ndut ca normalitate. Protagonista Nan (Nancy) apar\u0163ine clasei de mijloc \u015fi sfideaz\u0103 sexualitatea oficial\u0103: refuz\u0103 c\u0103s\u0103toria \u015fi experimenteaz\u0103 lesbianismul \u015fi transsexualitatea. Dar construc\u0163ia personajului pe coordonatele unui feminism care insist\u0103 pe autonomia femeilor fa\u0163\u0103 de autorit\u0103\u0163i de orice fel are un dezavantaj \u00een privin\u0163a aspectului economic. A\u015fa cum observ\u0103 Oana B\u0103luic\u0103: ,,Eroina \u00ee\u015fi configureaz\u0103 discursul de emancipare pornind de la premisa c\u0103 ar trebui s\u0103 c\u00e2\u015ftige mai mul\u0163i bani pentru a se \u00eentre\u0163ine singur\u0103. Dac\u0103 imboldul este unul at\u00e2t de pregnant financiar ar trebui s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een ce m\u0103sur\u0103 alegerea este complet deliberat\u0103; autoarei i-ar fi reu\u015fit, poate, o astfel de configurare \u015fi un discurs mai consistent dac\u0103 eroina era, de exemplu, o aristocrat\u0103 care, lipsit\u0103 de griji financiare, \u015fi-ar urma impulsurile hedonistice p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.\u201c Ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a limitelor feminismului individualist, de fapt limitele individualismului propriu-zis \u015fi se poate observa c\u0103 libertatea nu poate fi deta\u015fat\u0103 de aspectul material.<\/p>\n

Studiul O voce feminist\u0103 a literaturii nigeriene <\/em>analizeaz\u0103 dou\u0103 romane ale prozatoarei Chimamanda Ngozi Adichie, Hibiscus purpuriu<\/em> (Purple Hibiscus<\/em>) \u015fi Jum\u0103tate de soare galben <\/em>(Half of a Yellow Sun<\/em>). Personajele feminine se confrunt\u0103 cu violen\u0163a domestic\u0103 inclusiv \u00eentr-o familie privilegiat\u0103 \u00een raport cu restul societ\u0103\u0163ii nigeriene, violen\u0163\u0103 asociat\u0103 cu figuri patriarhale \u015fi fanatism religios, inegalitate de gen \u015fi inechit\u0103\u0163i economice. C\u0103s\u0103toria \u015fi maternitatea sunt cerin\u0163e obligatorii pentru femei \u00eentr-o lume patriarhal\u0103, la care se adaug\u0103 dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2lnite de fetele care vor s\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoal\u0103 sau barbarisme ca mutilarea genital\u0103. Pe acest fundal are loc insurec\u0163ia grup\u0103rii jihadiste Boko Haram, infam\u0103 pentru masacre \u015fi r\u0103pirea celor peste dou\u0103 sute de eleve din ora\u015ful Chibok.<\/p>\n

Oricine dore\u015fte s\u0103 citeasc\u0103 o carte de cronici literare scrise cu rafinament, \u00een form\u0103 eseistic\u0103 \u015fi o scriitur\u0103 nu doar erudit\u0103, dar \u015fi preocupat\u0103 de problemele contemporaneit\u0103\u0163ii, cartea Oanei B\u0103luic\u0103 este exact ceea ce caut\u0103.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[Oana B\u0103luic\u0103 – Fream\u0103tul vie\u0163ii: Incursiuni \u00een literatura \u015fi cultura contemporane, Craiova: Scrisul Rom\u00e2nesc, 2017] de\u00a0Alexandru Iona\u0219cu Doctorand\u0103 la Facultatea de Litere din cadrul universit\u0103\u021bii craiovene cu o tez\u0103 despre imaginea prostituatei \u00een literatur\u0103, Oana B\u0103luic\u0103 debuteaz\u0103 cu un volum de cronici \u0219i studii (Fream\u0103tul vie\u0163ii: Incursiuni \u00een literatura \u015fi cultura contemporane, Craiova: Scrisul Rom\u00e2nesc, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1369,27],"tags":[1064,1370,1117,1354],"class_list":["post-12556","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-57","category-filosofie","tag-alexandru-ionascu","tag-egophobia-57","tag-filosofie","tag-oana-baluica"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3gw","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12556"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12556\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12576,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12556\/revisions\/12576"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}