theorii<\/em> \u2013 recenzii, eseuri, cuget\u0103ri despre via\u021b\u0103 \u0219i societate, pe scurt un microunivers poetic \u0219i militant pe alocuri. \u00cen cele patru p\u0103r\u021bi ale c\u0103r\u021bii, autorul trece \u00een revist\u0103 cu naturale\u021be teme diverse, de la cele identificate \u00een scrierile clasice, la cele ale grupului neo-avangardist de la Craiova, sau cele descoperite \u00een muzica \u0219i filmele cu influen\u021be gotice, trec\u00e2nd apoi la critica Rom\u00e2niei postcomuniste, la libertate social\u0103 \u0219i personal\u0103 \u2013 toate aceste compun\u00e2nd o imagine a unei lumi aflate \u00een suferin\u021b\u0103.<\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Imaginea divinit\u0103\u0163ii<\/em> \u00a0(2004), \u0218tefan Bolea realizeaz\u0103 o analiz\u0103 a Diferen\u0163ialelor divine.<\/em> Divinitatea lui Blaga este departe de ideea din Biblie a crea\u021biei-copie fidel\u0103 \u201edup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea\u201d, iar produsul acestui efort golit de sens este de a da fiin\u021b\u0103 unor simulacre. Blaga \u00eel \u00eenlocuie\u0219te pe Dumnezeu cu Marele Anonim care, de\u0219i creator, nu d\u0103 na\u0219tere altor creaturi\/sisteme asemenea lui, ci prefer\u0103 unicitatea, tem\u00e2ndu-se de concuren\u021b\u0103, de pierderea controlului \u0219i alunecare \u00een teoanarhie. La fel ca \u00een eseul precedent (Prerevolu\u0163ia perpetu\u0103<\/em>), se analizeaz\u0103 controlul \u0219i cenzura, de data asta dintr-o perspectiv\u0103 teologic\u0103. Dumnezeu, asemenea unui stat \u2013 deci o institu\u021bie supra-uman\u0103, sus\u021binut\u0103 de oameni, de\u0219i lipsit\u0103 de sentimentele \u0219i chiar de dorin\u021ba de dreptate a acestora \u2013 , impune un control \u0219i o cenzur\u0103 care \u00eei p\u0103streaz\u0103 pe oameni \u00een postura \u00een care au fost crea\u021bi, corect\u00e2nd, \u00een sensul c\u0103 retez\u00e2nd, orice abatere de la norma divin\u0103, de la matricea originar\u0103.<\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosofia simbolismului (2008) <\/em>con\u021bine analiza unor poe\u021bi simboli\u0219ti, de la Baudelaire la Bacovia, discursul situ\u00e2ndu-se \u00een jurul modului \u00een care libertatea \u0219i servitudinea\/complian\u021ba social\u0103 \u0219i personal\u0103 au ajuns s\u0103 fie percepute. \u00cen epoca modern\u0103, libertatea este substituit\u0103 unui slogan, iar m\u00e2na este cea care repet\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it comenzi, at\u00e2ta timp c\u00e2t starea de fericire a omului modern st\u0103 \u00een a accepta conven\u021biile sociale \u0219i a perpetua gesturi golite de con\u021binut. Apar astfel antinomiile contract social\/contract personal (scriitor\/propria persoan\u0103), aparen\u021b\u0103\/complian\u021b\u0103 \u0219i libertate. Scriitorul liber este un locuitor la marginea societ\u0103\u021bii, un promotor al mizeriei \u0219i esteticii ur\u00e2tului. Poetul poate fi \u00eens\u0103 liber \u0219i \u00een interioritatea sa, la fel ca orice om care este creatorul propriului alter-ego sau avatar, evolu\u00e2nd \u00eentr-o fic\u021biune ce \u00eei apar\u021bine lui sau societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un Cioran convertit<\/em> (2013) este dedicat\u0103 teologului \u0219i filosofului Nicolae Turcan, \u00een postura sa de Cioran convertit. Dispari\u021bia credin\u021bei, reliefat\u0103 de moartea unui Dumnezeu clasic, \u00eenseamn\u0103 \u0219i dispari\u021bia unei umanit\u0103\u021bi de sute de ani \u0219i trecerea la o alt\u0103 form\u0103 de om care transcende posibilit\u0103\u021bile reale ale fiin\u021bei umane. Super-omul<\/em>, \u00een ciuda afixului, nu reprezint\u0103 o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 a omului, ci una deosebit\u0103 \u00een bine sau \u00een r\u0103u de acesta.<\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201dFie c\u0103 privim de sus \u00een jos (dac\u0103 moare Dumnezeu, moare \u0219i omul), fie c\u0103 invers\u0103m unghiul privirii (dac\u0103 dep\u0103\u0219esc condi\u021bia de om, Dumnezeu trebuie redefinit), bariera dintre no\u021biunea de om \u0219i cea de zeu devine lichid\u0103\u201d (p.25, Theoria<\/em>, Stefan Bolea)<\/p>\n\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Medita\u021bia asupra luptei \u00eentre om \u0219i divinitate, \u00eentre om \u0219i sine \u00eensu\u0219i, om \u0219i ceilal\u021bi oameni, poate da na\u0219tere ideii c\u0103 importan\u021ba cuiva este un produs al min\u021bii acestuia at\u00e2ta timp c\u00e2t durerea la moartea sa nu egaleaz\u0103 deloc apocalipsa personal\u0103 a celui care \u00ee\u0219i pierde via\u021ba.<\/p>\n
\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A doua parte a Theoriei<\/em> con\u021bine texte ce analizeaz\u0103 alte evenimente culturale (filme, muzic\u0103), dar \u0219i personalit\u0103\u021bi din perioada 2004-2014. Is<\/em> There Anybody in There?<\/em> se opre\u0219te asupra filmului The Wall<\/em> (1982), \u00een care inova\u021bia cinematografic\u0103 este sus\u021binut\u0103 cu succes de cea a coloanei sonore. Forma\u021bia Oomph<\/em>! \u0219i c\u00e2ntecul Gott ist ein Popstar <\/em>sunt radiografiate din perspectiv\u0103 nietzschean\u0103 \u2013 un popstar<\/em> este produsul reclamei, al sus\u021binerii unei echipe, \u00een acela\u0219i fel, un dumnezeu este rezultatul muncii de promovare al unei echipe organizate, a c\u0103rei deziderat este promovarea imaginii \u0219i simbolisticii acestuia, printr-un proces de reduc\u021bie, de dezumanizare, dar \u0219i de sublimare. Fly Away My Hope<\/em> (2004) este despre forma\u021bia My Dying Bride<\/em> \u2013 \u00a0epic doom metal<\/em> cu influen\u021be romantice, ce creeaz\u0103 prin muzica lor o atmosfer\u0103 apocaliptic\u0103 \u00een care triumful mor\u021bii\/intimitatea cu moartea, \u00een accep\u021bia romantismului \u00eentunecat, sunt privite \u00een mod fatalist, ca o realitate a lumii. \u00cen One Man Army<\/em> (2005), \u0218tefan Bolea realizeaz\u0103 portretul lui Shaquille O\u2019Neal ca personalitate post-uman\u0103\/supra-uman\u0103 de super-erou. \u00cen The Raven Will Take Your Life<\/em> (2012) descoperim o fic\u021biune istoric\u0103 bazat\u0103 larg pe scrierile lui Edgar Allan Poe, aflat\u0103 la intersec\u021bia simbolismului cu goticului, prilej \u00eens\u0103 \u0219i de medita\u021bie asupra for\u021bei literaturii \u0219i a modului \u00een care ea modeleaz\u0103 realitatea, fiind la r\u00e2ndul ei modelat\u0103 de aceasta.<\/p>\n\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDe la \u00eenceput E. A. Poe (Cusack) st\u0103 sub semnul mor\u021bii, sugerat de corbul care survoleaz\u0103 luna \u2013 \u0219i dac\u0103 \u00een via\u021b\u0103 fiind, e\u0219ti dedicat mor\u021bii (moartea \u00een via\u021b\u0103 fiind uneori mai emblematic\u0103 dec\u00e2t moartea \u00een sine), atunci sufletul t\u0103u este vasal la doi st\u0103p\u00e2ni. De altfel, scrisul este o activitate, care merge \u00eempotriva vitalit\u0103\u021bii \u0219i, din punct de vedere formal (nu numai esen\u021bial, cum este cazul unor scriitori ca Poe, Novalis, Baudelaire), \u201evia\u021ba\u201d unui scriitor este o celebrare a instinctului mor\u021bii (cu men\u021biunea contradictorie, c\u0103 uneori tr\u0103ie\u0219ti doar c\u00e2nd scrii).\u201d (p. 73, Theoria<\/em>, Stefan Bolea )<\/p>\n\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Partea a treia a Theoriei <\/em>se ocup\u0103 de operele autorilor contemporani \u0219i, \u00een special, ale grupului de la Craiova.\u00a0 \u0218tiin\u021ba ac\u021biunii<\/em> (2014) vorbe\u0219te despre Gellu Naum, din perspectiva monografiei lui Silviu Gongonea (Silviu Gongonea, Gellu Naum: aventura suprarealist\u0103<\/em>, editura Aius, 2013), despre influen\u021be \u00een poezia, proza \u0219i teatrul s\u0103u \u0219i despre cum elemente din biografia acestuia (moartea tat\u0103lui pe c\u00e2nd avea 5 ani, arest\u0103rile pe motive politice) au un impact important asupra operei de mai t\u00e2rziu. \u00a0Between Angels and Insects<\/em> (2012) este o analiz\u0103 a c\u0103r\u021bii lui Petri\u015for Militaru, Prezen\u021be angelice \u00een poezia rom\u00e2n\u0103<\/em>, de la angelologie medieval\u0103, la prezen\u021ba \u00eengerilor \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Dincolo de aceast\u0103 lume<\/em> (2014) analizeaz\u0103 universul poetic al Martei Petreu din volumul Asta nu este via\u021ba mea <\/em>(Editura Polirom, Ia\u0219i, 2014), subliniind caracterul cioranian al versurilor, obsesia alunec\u0103rii din via\u021b\u0103 \u00een moarte, a apocalipsei personale \u0219i generale. Surogat de surogat <\/em>(2011) este despre poezia lui Sorin-Mihai Grad \u0219i \u00een special despre volumul acestuia, Surogat <\/em>(Herg Benet Publishers, Bucure\u015fti, 2010).<\/p>\n\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A patra parte a Theoriei<\/em> con\u021bine eseuri cu teme diverse: revolta nihilist\u0103, realitatea oamenilor ce tr\u0103iesc sub vremuri, Rom\u00e2nia postcomunist\u0103, ratare social\u0103 \u0219i personal\u0103. Genesis<\/em> (2004) se afl\u0103 sub semnul revoltei \u00eendrept\u0103\u021bite \u00eempotriva unei realit\u0103\u021bi nefaste, dar \u0219i a puterii de a transpune lucrurile \u00een opusul lor metafizic, \u00een timp ce \u00een Out of Joint<\/em> (2004), sclipirile de realitate lovesc cu puterea dat\u0103 de ochiul necru\u021b\u0103tor al observatorului:<\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNoul om era diagnosticat \u0219i structurat: putere pu\u021bin\u0103, voin\u021b\u0103 de putere imens\u0103. Resentimentele l\u0103b\u0103r\u021beaz\u0103 un ego deja umflat. Suflete mici care \u00eencap bine \u00eentr-o cea\u0219c\u0103 de tinichea.\u201d (p.145) \u00a0Fe\u021bele r\u0103ului sunt greu de descoperit, de\u0219i vizibile prin manifest\u0103rile lor: \u201eprostia, ipocrizia, inconsecven\u021ba \u0219i lipsa de continuitate, del\u0103sarea, sinuciderile mentale, despiritualizarea, inani\u0163ia mental\u0103\u201d. Ochiul nu le poate descoperi pe toate, a\u0219a ascunse cum sunt sub \u00eenveli\u0219ul de carne, dar dac\u0103 ar reu\u0219i, \u201escheletul lor s-ar f\u0103r\u00e2mi\u021ba ca un pui rotisat\u201d.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Dharma<\/em> (2004) se realizeaz\u0103 o critic\u0103 a Rom\u00e2niei postcomuniste, a complacerii \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care fiecare poate c\u00e2\u0219tiga dac\u0103 nu depune efort, a iert\u0103rii proste\u0219ti, a dispari\u021biei valorii \u0219i chiar a blam\u0103rii acesteia, a fricii de a spune lucrurilor pe nume, de a coopera cu ceilal\u021bi, dar de a accepta \u0219i competi\u021bia. Cj, Ro, EPH<\/em> (2005) este despre conceperea, na\u0219terea \u0219i maturizarea revistei EgoPHobia \u201eDeja, EPH nu mai miroase a Cluj \u2013 \u00een ea mocne\u0219te faciesul expresionist al unei Rom\u00e2nii care se transfigureaz\u0103,\u201d \u00een timp ce Continuarea revolu\u021biei<\/em> (2005) vorbe\u0219te despre reform\u0103 \u0219i puterea genera\u021biei 2000-iste. Temele sunt diverse: de la angoasa din Blocaj<\/em> (2006), unde se observ\u0103 tirania timpului care-l condamn\u0103 pe om s\u0103 o ia doar \u00eentr-un sens \u2013 de obicei \u00een jos \u2013, la slogane \u00een Just say NO <\/em>(2007) \u0219i la modul \u00een care societatea impune standarde de via\u021b\u0103, folosite de oameni drept creuzete, \u00een care se toarn\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, rat\u00e2ndu-\u0219i \u0219ansa de a realiza ceva diferit de vie\u021bile altor oameni, ajung\u00e2nd s\u0103-\u0219i piard\u0103 con\u0219tiin\u021ba de sine \u0219i, \u00een final, s\u0103 alunece \u00een neant ca \u00een Burn Your TV<\/em> (2008).<\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Theoria<\/em> este \u0219i un \u00eendemn la neconformitate, la ie\u0219irea din r\u00e2nd, la construirea unei istorii personale, mai degrab\u0103 dec\u00e2t la \u021beserea \u00een istoria prefabricat\u0103, oferit\u0103 de societatea modern\u0103. Prin portretele de oameni, prin abordarea sinergic\u0103 a culturii, prin analiza atent\u0103 a unei diversit\u0103\u021bi de produse culturale \u2013 filme, c\u0103r\u021bi, muzic\u0103 \u2013\u00a0 Theoria<\/em> devine oglinda unei realit\u0103\u021bi, sau a mai multora, a unei culturi, sau mai multora, \u00eenregistr\u00e2nd gesturi, fraze inspirate, tendin\u021be.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"de Ana-Maria Negril\u0103 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Theoria (Crux Publishing, 2015) poart\u0103 un titlu ce identific\u0103 perfect natura acestei c\u0103r\u021bi, scrise de de \u0218tefan Bolea, drept o culegere de theorii \u2013 recenzii, eseuri, cuget\u0103ri despre via\u021b\u0103 \u0219i societate, pe scurt un microunivers poetic \u0219i militant pe alocuri. \u00cen cele patru p\u0103r\u021bi ale c\u0103r\u021bii, autorul trece \u00een revist\u0103 cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1381],"tags":[1255,1113,1383,39],"class_list":["post-12610","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-58","tag-ana-maria-negrila","tag-critica","tag-egophobia-58","tag-stefan-bolea"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3ho","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12610","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12610"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12610\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13755,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12610\/revisions\/13755"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}