{"id":12646,"date":"2019-06-10T10:52:33","date_gmt":"2019-06-10T08:52:33","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12646"},"modified":"2019-06-10T23:55:17","modified_gmt":"2019-06-10T21:55:17","slug":"856-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12646","title":{"rendered":"856 ani"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Am schimbat de dou\u0103 ori inten\u0163ia de subiect, \u00eenainte de a tasta prima liter\u0103. Le va veni r\u00e2ndul celor 2 subiecte am\u00e2nate. \u00cencep s\u0103 scriu la mai pu\u0163n de 12 ore de a imaginea de breaking news a fl\u0103c\u0103rilor ce maculau acoperi\u015ful catedralei de… vis-\u00e0-vis de vechea prefectur\u0103 de poli\u0163ie. De unde, pe 19 august 1944 se ini\u0163iase insurec\u0163ia parizian\u0103 ce obligase marele stat major aliat s\u0103-\u015fi modifice strategia \u015fi s\u0103 trimit\u0103 divizia Leclerc la Paris. Transcriu exact g\u00e2ndul reflex declan\u015fat de acea imagine secant\u0103.<\/p>\n

Am notat, printre reac\u0163iile de tot felul, \u00een epoca supracomunic\u0103rii, 2 informa\u0163ii de fond. Vechimea simbolului cre\u015ftin, de peste 8 secole \u015fi refuzul \u201egeneralilor germani\u201d de a \u00eendeplini ordinul dement al unui Hitler bolnav ireversibil. A c\u0103rui executare ar fi pref\u0103cut ora\u015ful lumin\u0103 \u00een moloz. De fapt a fost un singur general. Dietrich von Choltitz. Numit \u2013 de f\u0171hrer \u00eensu\u015fi – \u00een aceea\u015fi lun\u0103 august -, comandant al regiunii pariziene. Care a jucat la ruleta ruseasc\u0103, a tras de timp \u015fi a murit dup\u0103 22 de ani \u00een patul s\u0103u. Pensionar.<\/p>\n

La nivel enciclopedic, g\u0103sim 3 date de na\u015ftere. Construc\u0163ia \u00eencepe \u00een 1163, pe spa\u0163iu unui l\u0103ca\u015f de cult dedicat sf\u00e2ntului \u015etefan. Ceea ce, abia acum realizez, leag\u0103 acest simbol cre\u015ftin major, deci cultural \u015fi civiliza\u0163ional, de primii pa\u015fi pe calea ce abutiseaz\u0103 \u00een Biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt. Iar \u00een antichitate, pe acela\u015fi loc, fusese un templu al lui Jupiter. Mai realizez c\u0103 e singura catedral\u0103 gotic\u0103 european\u0103 plasat\u0103 pe o insul\u0103. \u00cembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103, a\u015fadar, de dou\u0103 bra\u0163e ale Senei. Altarul fu sfin\u0163it 19 ani mai t\u00e2rziu, iar contruc\u0163ia ispr\u0103vit\u0103 abia \u00een 1345. Cam un secol \u015fi jum\u0103tate au durat construc\u0163iile catedralelor gotice. \u00cenc\u00e2t vechimea lor e apreciat\u0103 cu larg\u0103 aproxima\u0163ie. \u015etirile zilei vorbesc, pentru catedrala incendiat\u0103, de 850 de ani. De la piatra de temelie au trecut exact 856 ani. De notat c\u0103 regele Louis VII Capet, pe timpul domniei c\u0103ruia s-a \u00eenceput construc\u0163ia e \u015fi fondatorul Universit\u0103\u0163ii din Paris. Iar construc\u0163ia a fost des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 sub domnia lui Philippe IV Le Fortun\u00e9, primul rege Valois.<\/p>\n

Tradi\u0163ional, regii Fran\u0163ei erau \u00eencorona\u0163i \u00een catedrala din Reims (mai mare dec\u00e2t cea de care vorbim acum, cu acelea\u015fi 2 turnuri p\u0103trate pe fa\u0163ada vestic\u0103), cea mai celebr\u0103 \u00eencoronare fiind cea pentru care s-a luptat Jeanne D\u2019Arc. Singurul monarh \u00eencoronat la Notre Dame de Paris a fost \u00eemp\u0103ratul Napoleon I (2 decembre 1804). Dup\u0103 hiatusul iacobin, primul regim politic ateu, cu mai bine de un secol \u00eenainte de cel bol\u015fevic. Care profaneaz\u0103 situl \u00een 1793. Ca apoi concordatul lui Napoleon cu Papa Pius al VII-lea, din 1801 s\u0103-i restaureze \u2013 p\u00e2n\u0103 azi \u015fi, s\u0103 sper\u0103m c\u00e2t mai departe – locul \u00een simbolistica \u015fi arhitectura spiritual\u0103 cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Prezent, asear\u0103, la locul dezastrului, pre\u015fedintele Macron a anun\u0163at decis declan\u015farea c\u00e2t mai timpurie a restaur\u0103rii, la un moment c\u00e2nd incendiul \u00eenc\u0103 nu era controlat. Primele dona\u0163ii voluntare au \u015fi \u00eenceut s\u0103 curg\u0103, cea mai consistent\u0103 fiind una de 100 milioane de euro. Dup\u0103 alte 24 de ore, dona\u0163iile majore au dep\u0103\u015fit 300 milioane de euro. Din partea unor de\u0163in\u0103tori de calibru major. Nu sunt \u015fi nu pot fi suporterul lui Macron, dar dac\u0103 ar fi capabil s\u00e2 catalizeze sentimentul deastrului \u00een resurec\u0163ie, voi ad\u0103uga, ne\u015ftiut, minuscula mea doz\u0103 de for\u0163\u0103 mental\u0103 la demersul lui. Civiliza\u0163ia c\u0103reia, vrem-nu vrem, ne place-nu ne place, \u00eei apar\u0163inem \u015fi care, h\u00e9las, e pe duc\u0103, are nevoie vital\u0103 de un curent resurect.<\/p>\n

R\u0103zboaiele de epoc\u0103, de la cele medievale, la cele ale reformei \u015fi contrareformei, p\u00e2n\u0103 la cele na\u0163ionale, au ocolit, \u00een general, catedralele. Notre Dame de Strassbourg \u015fi-a schimbat de mai multe ori st\u0103p\u00e2nii, dar n-are o zg\u00e2rietur\u0103. Ce pre\u0163 ar mai fi avut provincia mereu recucerit\u0103, f\u0103r\u0103 acest nucleu identitar? Doar Notre Dame de Reims a fost bombardat\u0103 de Reichswehr \u00een primul r\u0103zboi mondial. Prilej pentru francezi s\u0103 fac\u0103 reclam\u0103 barbariei teutone. Parisul a fost ocupat de 3 ori \u00een istorie, de armatele germane \u00een1814, 1871 \u015fi 1940, prima dat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cele ruse\u015fti. Dar, p\u00e2n\u0103 \u00een august 1944, c\u00e2nd a fost incendiat Grand Palais (singura distrugere a unei cl\u0103diri de patrimoniu cultural \u00eentre insurec\u0163ie \u015fi ocuparea Parisului de c\u0103tre divizia Leclerc), singurele mari cl\u0103diri istorice distruse \u00een cursul unor lupte au fost Bastilia, \u00een 1789 \u015fi Palatul Tuileries, \u00een 1871. \u00cen locul c\u0103ruia de atunci sunt gr\u0103dinile Tuileries. A\u015fa, destule palate au disp\u0103rut \u00een urma moderniz\u0103rii ora\u015fului, \u00een diferite epoci.<\/p>\n

Generalui von Choltitz, un dur care distrusese Rotterdamul \u00een 1940 \u015fi Sevastopolul anul urm\u0103tor, \u00eent\u00e2lnindu-l pe F\u0171hrer cu ocazia numirii sale \u00een func\u0163ia de comandant al regiunii pariziene, n-a avut nevoie de mai mult ca s\u0103 se l\u0103mureasc\u0103 de insanitatea mental\u0103 a acestuia. Pe parcursul zilelor, probabil \u015fi sub argumentele forte ale primarului parizian Pierre Taittinger \u015fi ale consului suedez Raoul Nordling, \u015fi-a schimbat, treptat, abordarea. De\u015fi marja sa de manevr\u0103 era extrem de restr\u00e2ns\u0103. A desfide pe fa\u0163\u0103 ordinele din ce \u00een ce mai imperative ale f\u0171hrerului, transmise prin generalui Alfred Jodl, \u015feful OKW, l-ar fi dus direct \u00een bra\u0163ele Gestapo\u2019ului. Con\u015ftient c\u0103 r\u0103zboiul era pierdut, a \u00eenceput s\u0103 se simt\u0103 r\u0103spunz\u0103tor \u00een fa\u0163a istoriei. Poate \u00een oricare alt ora\u015f, cu mai mic\u0103 rezonan\u0163\u0103 cultural\u0103, i-ar fi p\u0103sat mai putin. N-o s\u0103 \u015ftim niciodat\u0103. Stim doar c\u0103 a manevrat pe s\u00e2rm\u0103 sub\u0163ire, colabor\u00e2nd neoficial cu Raoul Nordling \u015fi, \u00eenc\u0103 mai discret, secret chiar, cu Emil Bender, AKA Bobby, agent Abwehr. A dat lupta cu insurgen\u0163ii \u015fi cu divizia Leclerc, dar s-a predat \u00een dup\u0103-masa de 25 august. O jurnalist\u0103 rom\u00e2n\u0103 de radio spunea, \u00een particular, c\u0103 parizienii ar fi trebuit s\u0103-i instaleze c\u00e2te un bust generalului german la fiecare col\u0163 de bulevard.<\/p>\n

Acum, la mai pu\u0163in de 24 de ore de la sinistru, \u00eentrebarea pe care\u00a0 \u00eencepem s\u0103 ne-o punem, surprin\u015fi, nu e cum a rezistat catedrala \u2013 al\u0103turi de alte catedrale gotice \u2013 secole de-a r\u00e2ndul unor inexistente distrugeri deliberate. Ci, av\u00e2nd \u00een vedere cantitatea impresionant\u0103 de lemn din structura de rezisten\u0163\u0103, tehnica de ignifugare fiind necunoscut\u0103 nu doar la vremea construc\u0163iei ci \u00eenc\u0103 mult dup\u0103, cum n-a fost incendiat\u0103, fie \u015fi accidental, p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 primul reflex mental a fost o imagine de film. Biserica pustiit\u0103, f\u0103r\u0103 acoperi\u015f,\u00a0 \u00een care ninge, din filmul lui Tarkovski, Andrei Rubliov.<\/em><\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, \u00eentrev\u0103d reac\u0163ii tonice, printre cele inerent gregare. \u015ei chiar unele inerent ieftine. Dar s\u0103 defalc\u0103m. Autorit\u0103\u0163ile, \u00eencep\u00e2nd cu pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, erau obligate la o reac\u0163ie \u015fi un mesaj pozitiv, optimist. \u015ei au f\u0103cut-o. Sus\u0163inu\u0163i de mari potenta\u0163i financiari. Afl\u0103m c\u0103 primul ofertant e so\u0163ul actri\u0163ei Salma Hayek. Dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile ecleziastice franceze vor fi reac\u0163ionat (\u015fi e improbabil s\u0103 n-o fi f\u0103cut), erau la fel de obligate. Dar \u00een media rom\u00e2neasc\u0103 n-au ajuns referiri. Am, \u00eens\u0103, informa\u0163ie despre reac\u0163ia unor preo\u0163i catolici locali. Corect\u0103, dar parc\u0103 nu foarte energic\u0103. A fost mai mediatizat\u0103 reac\u0163ia unor personaje ecleziastice rom\u00e2ne\u015fti. Catolice, evident. La care am v\u0103zut exact nuan\u0163a de for\u0163\u0103 de care vorbeam. Reac\u0163iile politicinilor rom\u00e2ni de v\u00e2rf au r\u0103mas la nivel conven\u0163ional, lipsit de rezonan\u0163\u0103. \u015ei de vlag\u0103. Ar fi fost interesant\u0103 reac\u0163ia reprezentan\u0163ilor bisericilor ortodoxe, p\u00e2n\u0103 acum, la 2 zile de la dram\u0103, fie absent\u0103, fie nemediatizat\u0103. \u00cenc\u0103 mai interesant\u0103 ar fi (fost) reactia reprezentan\u0163ilor celorlalte 2 culte monoteiste? Dac\u0103 va fi existat, iar\u0103\u015fi media rom\u00e2neasc\u0103 n-a dat de \u015ftire. De altfel, \u00een general, evenimentul a fost tratat \u00een 2 etape complet diferite. Imaginile \u00een direct, oferite de media international\u0103, au fost comentate cu ton viu, reportericesc, de cel pu\u0163in un post tv rom\u00e2nesc. O real\u0103 reu\u015fit\u0103 profesional\u0103. Dar, de a doua zi, parc\u0103 s-a pus batista pe \u0163ambal.<\/p>\n

Aflu c\u0103 fle\u015fa, s\u0103geata, care s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een fl\u0103c\u0103ri, a fost\u00a0 (al\u0103turi de alte detalii, printre care poarta corului \u015fi relicvariul) opera arhitectului Eug\u00e8ne Viollet-le-Duc, care, \u00een opera sa de restaurare, a ridicat o nou\u0103 s\u0103geat\u0103 \u00een locul celei arse \u00een 1830. Deloc neinteresant, un interlocutor de aleas\u0103 cultur\u0103 spunea c\u0103 arhitectul n-ar fi fost credincios. Bun, asta nu schimb\u0103 cu nimic semnifica\u0163ia nu doar cultural\u0103, ci \u00eent\u00e2i de toate cre\u015ftin\u0103. N-am g\u0103sit nici o referire la aceast\u0103 presupus\u0103 dimensiune a arhitectului, de\u015fi informa\u0163iile despre el sunt destul de am\u0103nun\u0163ite. Dintre lucr\u0103rile de restaurare, cele mai multe sunt biserici. Inclusiv Sainte Chapele, la doi pa\u015fi de Notre Dame, cu vitraliile ei minunate. De ce am men\u0163ionat am\u0103nuntul? Nu intru \u00een discu\u0163ie, mai ales pe blogul meu, asupra atitudinii globaliste fa\u0163\u0103 de cre\u015ftin\u0103tate, dar sugestia, subtil\u0103, rezoneaz\u0103 cu altele, mai primitive, ca restaurarea s\u0103 fie corect\u0103 politic. Adic\u0103 s\u0103 admit\u0103 un ghiveci de stiluri, pentru a o integra ca simbol multicultural. N-avem dec\u00e2t s\u0103 sper\u0103m c\u0103 cei care vor gestiona restaurarea vor rezista la astfel de presiuni.<\/p>\n

Evident, nu iau \u00een seam\u0103 inevitabilele pseudoipoteze ale unei m\u00e2ini criminale islamiste. N-ar fi \u00een profil. Crimele islamiste petrecute \u00een ultimii ani \u00een Europa sunt primitive \u015fi trimit la scelera\u0163i. Cucerirea islamic\u0103 a Europei n-are nevoie de un gest care s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra cuceritorilor \u015fi s\u0103 determine accentuarea resentimentelor inerente \u00eempotriva lor. Islamizarea Europei are o dinamic\u0103 insurmontabil\u0103. Cea mai recent\u0103 \u015ftire, la trei zile dup\u0103 sinistru, e c\u0103 s-ar fi conturat o ipotez\u0103 plauzibil\u0103. Un scurt circuit la ascensorul \u015fantierului repara\u0163iilor \u00een curs. Lemnul structurii, str\u0103vechi, ar fi reac\u0163ionat firesc. Dou\u0103 uimiri. Profunde. Cum se face c\u0103 lucr\u0103rile \u00een curs n-au \u00eenceput cu ignifugarea cantit\u0103\u0163ii enorme de lemn. P\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 l\u0103mureasc\u0103 arhitec\u0163ii care-mi citesc blogul c\u0103 ignifugarea ar fi prejudiciat cumva \u00eens\u0103\u015fi structura, \u00eentrebarea r\u0103m\u00e2ne. Pentru structura acoperi\u015fului s-au folosit, \u00een aproape dou\u0103 secole, 1500 de stejari. Iar \u00een jargonul oamenilor locului aceast\u0103 structur\u0103 era numit\u0103 le for\u00eat<\/em>. Mai aflu c\u0103 o companie de pompieri f\u0103cea permanent de gard\u0103, ceea ce e logic. Dar era lipsit\u0103 de mijloace ultrarapide de interven\u0163ie. Nu aveau instrumentarul complet Ceea ce nu mai e logic. Nu mai discut\u0103m c\u0103 \u00een atmosfera corect\u0103 politic, bugetul de \u00eentre\u0163inere al simbolului cre\u015ftin se redusese la o sum\u0103 ridicol\u0103, dou\u0103 milioane de euro anual. Alt\u0103 \u00eentrebare: insurec\u0163ia parizian\u0103 a \u00eenceput pe 19 august 1944 prin ocuparea prefecturii de poli\u0163ie. CNR votase la scor str\u00e2ns declan\u015farea insurec\u0163iei, for\u0163at\u0103 de comuni\u015fti, \u00een ciuda apelului insistent al comandamentului londonez al Rezisten\u0163ei. Iar Rezisten\u0163a din poli\u0163ie era majoritar gaullist\u0103. Prefectura de poli\u0163ie se afla vis-\u00e0-vis de fa\u0163ada vestic\u0103, cea cu turnurile p\u0103trate. Joliot Curie, aflat la Prefectur\u0103, fabrica de zor cocktailuri Molotov. Folosind sticlele de vin din pivni\u0163\u0103. Nu numai cu benzin\u0103, ci \u015fi cu acid sulfuric. C\u00e2nd von Choltitz a trimis primele trei tancuri pentru a trage \u00een fa\u0163ada Prefecturii, acestea s-au plasat aproape de cele trei portaluri de intrare \u00een catedral\u0103. Practic la poalele fa\u0163adei turnurilor. Cel pu\u0163in unul a fost incendiat. Cu o sticl\u0103 aruncat\u0103 de undeva de sus. Am\u0103nuntul e precizat at\u00e2t \u00een cartea lui Dominique Lapierre \u015fi Larry Collins (o reconstituire documentar\u0103 moment cu moment), c\u00e2t \u015fi \u00een filmul lui Ren\u00e9 Clement (1966), care urmeaz\u0103 scrupulos documentul jurnalistic. E adev\u0103rat c\u0103 un tanc incendiat nu prea arunc\u0103 sc\u00e2ntei, dar riscul a existat. Ce-s 75 de ani fa\u0163\u0103 de peste 850 \u00een biografia lemnului de structur\u0103? Ca s\u0103 nu mai vorbim de miile de cartu\u015fe trase din Prefectur\u0103. E adev\u0103rat, spre pavaj, spre solda\u0163ii ocupantului. Mi-am pus probelma riscului f\u0103r\u0103 s\u0103 am habar de structura de lemn, \u00eenc\u0103 din 1976, la prima lectur\u0103 a c\u0103r\u0163ii \u015fi apoi din 1982, la prima vizionare a filmului. Mi-am pus-o \u00een 2006, c\u00e2nd am p\u0103\u015fit pe esplanada dintre fa\u0163ada vestic\u0103 \u015fi Prefectura de poli\u0163ie. De ce nu mi-am pus-o \u015fi c\u00e2nd am intrat \u00een pronaos? Se va vedea imediat. Dar mi-o pun mai ales acum. Repet, ambele documente, de\u015fi filmul e cotat ca artistic, sunt reportaje. Bazate pe interogarea miilor de participan\u0163i la evenimente. Cota de fic\u0163iune trebuie s\u0103 fi fost neglijabil\u0103. Oricum, acest episod din mica epopee a eliber\u0103rii Parisului ilustreaz\u0103 mai bine dec\u00e2t orice concluzia cutremur\u0103toare c\u0103 rivalitatea dintre comuni\u015fti (obedien\u0163i \u015fi atunci lui Stalin) \u015fi gaulli\u015fti, fibra resurec\u0163iei na\u0163ionale, a frizat o anume iresponsabilitate a Rezisten\u0163ei ca ansamblu fratricid. \u00cen contrast cu responsabilitatea istoric\u0103 \u00een context dramatic a lui von Choltitz, c\u0103l\u0103ul Rotterdamului \u015fi al Sevastopolului. Sigur, fraza patetic\u0103 a regretatei jurnaliste rom\u00e2nce de radio, cu busturile generalului teuton, care ar fi trebuit s\u0103 \u00eempodobeasc\u0103 fiecare carrefour, r\u0103m\u00e2ne simbolic\u0103. Nerealist\u0103. Dar un r\u0103spuns tot poate primi. Timp de un an, ironic de precis, \u00eentre intrarea \u00een vigoare a armisti\u0163iului P\u00e9tain \u015fi declan\u0219area planului Barbarossa, partidul comunist francez a \u00eendeplinit, con\u015ftiincios \u015fi criminal, ordinele lui Stalin, emise prin fals desfiin\u0163atul Komintern. \u015ei a f\u0103cut propagand\u0103 pentru… colaborarea cu ocupantul! Dup\u0103 r\u0103zboi vor fi fost sp\u00e2nzura\u0163i c\u00e2\u0163iva speculan\u0163i de pia\u0163\u0103 neagr\u0103, drept colabora\u0163ioni\u015fti. \u015ei c\u00e2teva otrepe din Gestapoul francez. Dar nici un fir de p\u0103r nu s-a clintit pe scalpul nici unui singur comunist. Cum, asta e f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu incendiul catedralei? Dac\u0103 mie mi-a trecut prin cap, nu e f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103. Nimic din cei 856 de ani, hai 674, nu poate fi f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103.<\/p>\n

Care e fraza ce-mi zumz\u0103ie \u00een cap auzind de termenele ambi\u0163ioase ale lui Macron, mai realiste ale arhitec\u0163ilor, pentru restaurare: a fost, legenda spune, pronun\u0163at\u0103 \u00een ultimii ani de Henri de B\u00e9arn. Primul Bourbon pe tronul Fran\u0163ei: Parisul merit\u0103 o liturghie. S\u0103 nu ui\u0163i, Darie…<\/p>\n

\u00cen final, r\u0103spunsul la \u00eentrebarea de ce nu mi-am mai pus nici o \u00eentrebare odat\u0103 p\u0103\u015find dincolo de portalul principal al fa\u0163adei vestice. Cu un an \u00een urm\u0103, avusesem o tr\u0103ire inedit\u0103 \u015fi cum nu se poate mai rezonant\u0103. \u00cen Capela Sixtin\u0103. Privind spre celebrul tavan, deodat\u0103 oboseala mi s-a scurs la p\u0103m\u00e2nt \u015fi am \u00eencercat o stare vecin\u0103 cu zborul. Care s-a stins iute \u00een urm\u0103toarele s\u0103li ale Vaticanului. S-a repetat la Notre Dame de Paris. Am a\u015fteptat-o la Czestochowa, la nici 3 ore de la ie\u015firea din muzeul de la Oszwieczym. Palid\u0103 totu\u015fi. Nimic, dar nimic, la trecerea prin str\u00e2mtul culoar pe l\u00e2ng\u0103 La Moreneta, cealalt\u0103 Fecioar\u0103 Neagr\u0103, de la Monserrat. Nu mai vorbim de Biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt. Unde nu m-am deta\u015fat de masa turi\u015ftilor. At\u00e2t. \u00cen Capela Sixtin\u0103 \u015fi \u00een interiorul Notre Dame de Paris. O alt\u0103 lips\u0103 de reac\u0163ie, surprinz\u0103toare pentru natura mea livresc-analitic\u0103. Dup\u0103 momentul Notre Dame, accentuat totu\u015fi de proximitatea memoriei fazei gaulliste a insurec\u0163iei pariziene, a\u015fteptam mult de la biserica pendulului lui Foucault. Dincolo de tr\u0103irea inerent\u0103 ca fizician, mai era \u015fi lectura romanului lui Eco. E adev\u0103rat, biserica era \u00een \u015fantier atunci, dar dac\u0103 locul ar fi avut ceva s\u0103-mi spun\u0103, \u00een plus, ar fi f\u0103cut-o.<\/p>\n

Cum n-am de g\u00e2nd s\u0103 \u00eenchei \u00een ton patetic, ultima informa\u0163ie pe care v-o ofer e decorarea pompierilor care au reu\u0219it s\u0103 salveze ce s-a salvat. \u00cen fine, Vladimir Vladimirovici n-a sc\u0103pat ocazia de a-\u015fi lustrui imaginea subliniind valoarea cultural\u0103 a catedralei, \u00eentr-o discu\u0163ie cu oameni de afaceri francezi. Desigur, \u00een vederea posibilit\u0103\u0163ilor de cooperare la sus\u0163inerea financiar\u0103 a reconstruc\u0163iei. Dar, mai ales, \u015ftirea momentului, ridicarea unei clone de lemn al\u0103turi (unde?), pentru uzul serviciului ecleziastic, urm\u00e2nd a fi dezafectat\u0103 la redarea \u00een folosin\u0163\u0103 a construc\u0163iei recondi\u0163ionate. Desigur, se preconizeaz\u0103 renun\u0163area la structura de lemn. Metal integral ar fi extrem de delicat. N-am auzit pe nimeni vorbund de materiale compozite u\u015foare, cu propriet\u0103\u0163i ameliorate de rezisten\u0163\u0103, dar, \u00eempreun\u0103 cu cititorii mei, putem l\u0103sa detaliile tehnice unui popor de arhitec\u0163i.<\/p>\n

Post final. Nu e un oximoron. Sunt informa\u0163ii acumulate dup\u0103 publicarea textului pe blog. Nu \u015ftiam, la cald, \u00een ziele c\u00e2nd am scris primele r\u00e2nduri ale articolului, c\u0103 Jaques du Molay, ultimul Mare Maestru al Ordinului Templierilor a fost executat prin ardere pe rug \u00een apropiere de Catedrala parizian\u0103 pe 18 martie 1314. Dar mai ales nu \u015ftiam c\u0103, dac\u0103 despre ipoteza unui atentat islamist, pe care o socoteam improbabil\u0103, nu se mai vorbe\u015fte, \u00eentre timp sute de biserci cre\u015ftine au fost vandalizate numai \u00een Fran\u0163a. Nu mai vorbim de crima (ce alt cuv\u00e2nt s\u0103 folosesc?) anticre\u015ftin\u0103 din Ceylon? M\u0103 rog, Sri Lanka. \u015ei c\u00e2te alte agresiuni anticre\u015ftine, \u00een toate col\u0163urile globului, cel mai recent \u00een Nigeria continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc? \u00cen urm\u0103 cu zece ani, \u00een timpul pelerinajului \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103, ne intersectasem mereu cu o coloan\u0103 de cinci autocare cu nigerieni. Spuneau c\u0103 guvernul de uniune na\u0163ional\u0103, instalat de cur\u00e2nd, decretase c\u0103 cei 10% cre\u015ftini au acela\u015fi drept la pelerinaj anual precum cei 90% musulmani. Nu mi-a venit s\u0103 cred. Oricum, parc\u0103 evenimentul \u0103sta s-a petrecut pe alt\u0103 planet\u0103, \u00een alt mileniu, dac\u0103 nu \u00een fic\u0163iune. Reac\u0163ia occidental\u0103, o civiliza\u0163ie istorice\u015fte cre\u015ftin\u0103, m\u0103 rog, eu zic cu catalizator iudaic, cu foarte scurte inser\u0163ii arabe, care au recuperat Europei fundamentul grec antic, nu intr\u0103m \u00een detalii, occidentul infestat, infectat \u015fi imboln\u0103vit de corectitudinea politic\u0103 neomarxist\u0103 \u00ee\u015fi neag\u0103 acum natura.<\/p>\n

\u015ei ultimul am\u0103nunt dincolo de final. Punctul exact al declan\u015f\u0103rii incendiului e peste m\u0103sur\u0103 de ciudat. La baza \u015farpantei care sus\u0163inea fle\u015fa lui Violet-le-Duc. Parc\u0103 Murphy \u00eensu\u015fi l-ar fi plasat acolo.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Am schimbat de dou\u0103 ori inten\u0163ia de subiect, \u00eenainte de a tasta prima liter\u0103. Le va veni r\u00e2ndul celor 2 subiecte am\u00e2nate. \u00cencep s\u0103 scriu la mai pu\u0163n de 12 ore de a imaginea de breaking news a fl\u0103c\u0103rilor ce maculau acoperi\u015ful catedralei de… vis-\u00e0-vis de vechea prefectur\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1381,109],"tags":[1120,1383,114,110],"class_list":["post-12646","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-58","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-58","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3hY","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12646","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12646"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12646\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12652,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12646\/revisions\/12652"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12646"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12646"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12646"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}