{"id":12774,"date":"2019-09-15T01:08:34","date_gmt":"2019-09-14T23:08:34","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12774"},"modified":"2019-09-15T01:08:34","modified_gmt":"2019-09-14T23:08:34","slug":"democratie-vs-despot-luminat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12774","title":{"rendered":"Democra\u021bie vs despot luminat"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Spectrul tematic major al blogului meu cuprinde c\u00e2teva elemente: afar\u0103 de cronici de film \u015fi literare, dou\u0103 s-au manifestat de-a lungul timpului: articole din aria populariz\u0103rii \u015ftiintifice \u015fi din cea a analizei politice. Anul care a trecut a fost cel mai polarizat. Au dominat cronicile literare. Mai ales la volume de poezie. Am lucrat la construirea volumului Sedus de poezie<\/em> (Editura Neuma, Cluj, 2019). Mai am destule angajamente \u00een materie, care-\u015fi a\u015fteapt\u0103 r\u00e2ndul, dar cred c\u0103 e cazul s\u0103 mai echilibrez profilul blogului.<\/p>\n

Articolul de fa\u0163\u0103 porne\u015fte de la o discu\u0163ie de grup. Lansat\u0103 de posesorul celei mai originale g\u00e2ndiri din aria mea de conexiuni internautice. Un c\u00e2t se poate de util \u015fi stimulativ reper polemic. \u00cel contrazic programatic, nu neap\u0103rat c\u00e2nd m\u0103 aflu \u00een dezacord \u2013 \u00een diferite grade \u2013 cu ideile emise public de el, ci deoarece o astfel de interac\u021biune e fertil\u0103. Dar, ce-i interesant, e c\u0103 exist\u0103 idei \u00een mare m\u0103sur\u0103 comune, \u00een accentuat\u0103 contradic\u0163ie cu fluxul public majoritar. Nu dau acum exemple.<\/p>\n

Acest interlocutor a reluat o idee nu foarte popular\u0103, dar cu at\u00e2t mai interesant\u0103: raportul \u00eentre guvernarea democratic\u0103 \u015fi cea a unui autocrat luminat. Sigur c\u0103 n-am sc\u0103pat ocazia de a-i aminti c\u0103 prevalen\u0163a pentru despotul luminat era exprimat\u0103 public, \u00een 1990, de Ion Ilici Iiescu. Nu discut\u0103m aici de falsitatea pozi\u0163iei fostului lider postdecembrist. Care se credea luminat f\u0103r\u0103 s\u0103 fie. Revenim la subiectul ideatic. Omul emitea aprecierea c\u0103 succesul guvern\u0103ri(i\/lor) democratice nu e garantat (de legit\u0103\u0163i sociale), ci, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103, e mai degrab\u0103 rezultatul unui accident fericit.<\/p>\n

E, desigur, o idee interesant\u0103. Deloc inedit\u0103, dar original\u0103 la nivel de nuan\u0163\u0103. Care merit\u0103 analizat\u0103. Plec\u00e2nd de la galimatiasul terminologic, mai mult sau mai pu\u0163in peren, dar parc\u0103 mai accentuat, mai generator de confuzii de c\u00e2nd s-a instaurat domina\u0163ia corectitudinii politice.<\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i democra\u0163ia. Se face mult caz de originile grece\u015fti ale acesteia. \u015ei \u0163ine. C\u0103ci rad\u0103cinile culturii europene, deci euroatlantice, \u00een cea greac\u0103 au devenit loc comun. Dar… democra\u0163ia n-a func\u0163ionat dec\u00e2t \u00een Atena. \u015ei, \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00een alte c\u00e2teva polisuri (ora\u015fe-state) din nord-vestul acesteia. \u015ei nu prea mult. Atena a cunoscut \u015fi tiranie. Vezi Pisistrate. Dar mai ales din ecclesia (adunarea cet\u0103\u0163enilor, unde se luau decizile) f\u0103ceau parte doar cet\u0103\u0163enii. Cam 10% din locuitori. Restul, de la meteci la sclavi, nu aveau dreturi civile. A\u015fa ca mult c\u00e2ntata democra\u0163ie greceasc\u0103 a fost, de fapt, o oligarhie de facto, atenian\u0103 \u015fi episodic\u0103. A\u015fa zisa origine greceasc\u0103 a demcra\u0163iei e un concept superficial mult \u00eent\u00e2rziat. Cu multe secole. Oricum, sistemul de conducere, de fapt de management social, bazat pe o structur\u0103 deliberativ\u0103 \u2013 sfatul b\u0103tr\u00e2nilor \u2013 \u015fi un lider \u2013 \u015feful de trib, se pierde \u00een negura mileniilor. Meg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la aglutinarea structurilor \u015fi a marilor structuri, c\u00e2nd lideri cu personalitate au realizat uniuni \u0219i mari uniuni tribale.<\/p>\n

Sistemul parlamentar, inventat de englezi treptat, f\u0103r\u0103 un concept aprioric, prin \u00eencercare-\u015fi-eroare, nu-i dec\u00e2t formalizarea structurii tribale ancestrale. De\u015fi, istorice\u015fte, primul parlament, Althingul islandez a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een 930, iar \u00eenaintea parlamentului englez (1265, la jum\u0103tate de secol dup\u0103 Magna Charta Libertatum – care nici nu avea atribu\u0163ii legislative), au func\u0163ionat cortesuri \u00een 3 state hispanice. Iar ideea unui guvern r\u0103spunz\u0103tor \u00een fa\u0163a parlamentului a fost ini\u0163iat\u0103 de sir Robert Walpole, prim ministrul primului rege hanovrian George I, care \u015fi-a dat demisia \u00een 1742, c\u00e2nd a pierdut \u00eencrederea Camerei Comunelor.<\/p>\n

Se amestec\u0103 democra\u0163ia cu parlamentarismul. Nu se merge chiar p\u00e2n\u0103 la confuzie, dar nici prea departe nu-i. \u00cent\u00e2i de toate, sistemul parlamentar a fost copiat \u00een mai toate constitu\u0163iile. Statele autoritariste au parlamente. Nu conteaz\u0103 c\u0103 formal. Duma de Stat func\u0163iona \u015fi sub autocra\u0163ia \u0163arilor \u015fi sub autoritatea pretins democratic\u0103 a noului \u0163ar. Apoi, problema, a\u015fa cum o pune amicul meu, e fals\u0103. C\u0103ci dihotomia democra\u0163ie vs autocra\u0163ie e o aproxima\u0163ie de ordinul zero a realit\u0103\u0163ii politice globale. \u015ei nu deoarece statele autoritare mimeaz\u0103 democra\u0163ia, prin mecanismul parlamentar formal. O imagine mult mai realist\u0103 \u015fi mai nuan\u0163at\u0103 folose\u015fte alt\u0103 no\u0163iune: libertatea. Deoarece \u00een timpul r\u0103zboiului rece, dac\u0103 nu socotim a\u015fa numita lume a treia, cele dou\u0103 mari tabere megastrategice globale erau caracterizate de regimuri \u00eenchise, autoritare, \u201ecomuniste\u201d (ghilimele necesare!), iar lumea occidental\u0103 era numit\u0103 colocvial lumea liber\u0103<\/em>. Am \u00eent\u00e2lnit un tabel statistic \u00een care \u0163\u0103rile erau clasificate, pe baza unui num\u0103r de parametri, dup\u0103 un coeficient al libert\u0103\u0163ii. Leg\u0103tur\u0103 prea vag\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u0163irea conven\u0163ional\u0103 \u00een occident, a\u015fa numitul lag\u0103r al socialismului \u015fi lumea a treia. Dar \u00een toate func\u0163ionau sisteme parlamentare. Titu Maiorescu ar fi fost \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 constate c\u0103 a sa teorie a formelor f\u0103r\u0103 fond se aplic\u0103 acum, la peste un secol de la emiterea ei, atunci cu referire direct\u0103 la Rom\u00e2nia, la jum\u0103tate din planet\u0103.<\/p>\n

Succesul democra\u0163iei, efect al hazardului? Mai \u00eent\u00e2i s\u0103 vedem ce \u00eenseamn\u0103 democra\u0163ie la dou\u0103 milenii \u015fi jum\u0103tate de la acea izolat\u0103, intermintent\u0103 \u015fi nereal\u0103 democra\u0163ie atenian\u0103. Exist\u0103, \u00een teorie, dou\u0103 categorii de democra\u0163ie: participativ\u0103, sau direct\u0103, bazat\u0103 pe decizii prin referendum, ale diferitelor grupuri de popula\u0163ie \u015fi reprezentativ\u0103, sau indirect\u0103. \u00cen care deciden\u0163ii sunt defini\u0163i prin alegeri. Prima form\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un singur stat. Federal. Elve\u0163ia. Unde deciziile se iau prin referendum local, municipal, cantonal \u015fi federal. Electoratul unui sat voteaz\u0103 pentru a decide dac\u0103 arborele secular din parcul prim\u0103riei trebuie t\u0103iat sau p\u0103strat. Electoratul federal voteaz\u0103 pentru a se decide dac\u0103 v\u00e2rsta de pensionare poate fi redus\u0103 de la 71 de ani la 70. S-a \u00eent\u00e2mplat, \u00een anii 80. \u015ei socoti\u021bii elvetieni au refuzat sc\u0103derea v\u00e2rstei de pensionare. Este democra\u0163ia elve\u0163ian\u0103 un succes? Categoric. Cu excep\u0163ia inerent\u0103 a p\u0103trunderii maladiilor sociale ale prezentului, factor distructiv universal \u015fi chiar a eroziunii la fel de inerente, statul elve\u0163ian func\u0163ioneaz\u0103. Ca un… ceas elve\u0163ian.<\/p>\n

Democra\u0163ia participativ\u0103, la r\u00e2ndul ei, \u00eemparte statele parlamentare \u00een 3 categorii mari. Pe bicontinentul american, de la sud de grani\u0163a canadian\u0103 la \u0162ara Focurilor, pre\u015fedintele ales prin vot universal (indirect \u00een USA, direct \u00een restul t\u0103rilor acestui spa\u0163iu), este de drept \u015feful guvernului. Numit tehnic Aministra\u0163ie \u00een USA. De\u015fi exist\u0103 parlamente. Care, dincolo de rolul natural legislativ, controleaz\u0103 (draconic uneori, \u00een USA), activitatea guvernului. Aceste state se numesc republici preziden\u0163iale.<\/p>\n

Complementar exist\u0103, mai ales \u00een Europa, dar \u015fi \u00een Canada, state parlamentare. Regate \u015fi republici. De fapt, forma ideal\u0103 de democra\u0163ie. \u00cen sensul c\u0103 parlamentele, alese direct de electorat, de\u0163in puterea efectiv\u0103. Ca reprezentante institu\u0163ionale ale suveranit\u0103\u0163ii populare. State reprezentate de premieri. Sus\u0163inu\u0163i de majorit\u0103\u0163i parlamentare. \u00cen UK regele domne\u015fte \u015fi nu guverneaz\u0103, <\/em>sun\u0103 formula sacramental\u0103. La fel \u00een regate. \u00cen republici, omologul regilor (dac\u0103 facem abstrac\u0163ie de nimbul regal) pre\u015fedin\u0163ii sunt ale\u015fi de parlamente \u015fi au atribu\u0163ii strict reprezentative.<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi categorii intermediare. Cu constitu\u0163ii hibride. Fran\u0163a e o republic\u0103 semipreziden\u0163ial\u0103. Dar rolul pre\u015fedintelui e dominant, iar premierul, de\u015fi sus\u0163inut de o majoritate parlamentar\u0103, e un simplu func\u0163ionar, Restul statelor europene cu pre\u015fedin\u0163i ale\u015fi prin vot universal difer\u0103 de sistemul francez. E lesne de determinat statele europene cu acest sistem \u00eenc\u0103 mai hibrid. De regul\u0103 foste colonii ale imperiului Rus, faza bol\u015fevic\u0103. Rom\u00e2nia face parte din aceast\u0103 categorie. Sunt acestea democra\u0163ii? Nu se poate spune c\u0103 nu, de vreme ce parlamentele \u0219i pre\u015fedin\u0163ii sunt ale\u015fi. Dar, datorit\u0103 bicefalit\u0103\u0163ii la v\u00e2rf sunt exemple tipice \u015fi reale ale insuccesului democra\u0163iei.<\/p>\n

Este succesul modelului participativ elve\u0163ian un efect al hazardului? Nu. Este succesul sistemului preziden\u0163ial american alt rezultat al hazadrului? Nu. Este succesul istoricului sistem englez alt rezultat al hazardului? Cu at\u00e2t mai mult nu. Mai ales c\u0103 el a fost copiat, \u00een esen\u0163\u0103, de aproape toate statele. Dar cel german? Desigur, Germania are probleme majore, rezultate din politica PPE, cum are toat\u0103 Europa. Generate de filoxera corectitudinii politice. Dar NU generate de forma democra\u0163iei.<\/p>\n

Bref, afirma\u0163ia c\u0103 democra\u0163ia n-a avut succes dec\u00e2t \u00eent\u00e2mpl\u0103tor nu se sus\u0163ine.<\/p>\n

Cum st\u0103m, atunci, cu despo\u0163ii lumina\u0163i? Hamurabbi a r\u0103mas \u00een istorie prin codul s\u0103u de legi. Dar liderii assiro-babilonieni n-au fost dec\u00e2t tirani. Eficace, dar tirani. Marii faraoni egipteni au inspirat construc\u0163ii milenare, dar \u015ftiin\u0163a era apanajul marilor preo\u0163i. Un rege luminat, \u00een urm\u0103 cu 3 milenii, Hiram, regele Tyrului (Sor \u00een fenician\u0103), aliat al altui rege luminat, Solomon, fiul lui David, fac ambii figuri totu\u015fi singulare. Poate cel mai luminat rege antic a fost Ku\u2019ru\u015f (Khores, grecizat Cyrus), creatorul imperiului persan. Singurul monarh care a respectat cultura popoarelor cucerite, reu\u015find s\u0103 le articuleze \u00eentr-un sistem economic eficient. Libertatea acordat\u0103 evreilor de a se \u00eentoarce \u00een \u0163ara lor, dup\u0103 recluziunea \u00een Babilon e doar cel mai cunoscut exemplu al acestei politici. Paradoxal, urma\u015ful s\u0103u, Cambysse II, un tiran s\u00e2ngeros, a extins semnificativ imperiul. \u00cen mai mare m\u0103sur\u0103 Darius I, care numai luminat nu putea fi considerat. Solon, care a pus bazele democra\u021biei ateniene, e socotit cel mai luminat lider european \u00eenainte de Platon. Romanii au avut lideri mai degrab\u0103 militari \u2013 vezi Scipionii \u2013 \u015fi administratori. Cezar ar fi fost un mare lider luminat, dac\u0103 ar fi tr\u0103it suficient. Apoi un vid. Liderii n-au fost lumina\u0163i, v\u00e2rfurile culturii n-au fost lideri. Un caz interesant e Carol Quintul, nepot direct al Isabellei de Castilia \u015fi al lui Fernando de Aragon. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un om cult, la v\u00e2rsta a doua, dar luminat ar fi prea mult spus. Elisabeta I a dat numele unei epoci, \u00een care Anglia a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 o mare putere european\u0103. Dar a fost doar un politician abil \u015fi diplomat \u015fi o negustoreas\u0103 aprig\u0103. Marea cultur\u0103 \u0219i marea \u015ftiin\u0163\u0103 european\u0103 n-au avut nici o treab\u0103 cu politica. Secolul luminilor n-a dat nici un lider luminat. Cu doza de indulgen\u0163\u0103 inerent\u0103, Petru Romanov \u015fi Ecaterina a doua (fost\u0103 prin\u0163es\u0103 Sofia de Anhalt) au modernizat Rusia, au adus mari savan\u0163i europeni la curte, dar n-au avut anvergura unui Ludovic al XIV-lea. Nu mai vorbim de Platon. \u00a0<\/em><\/p>\n

Probabil, amicul meu s-a exprimat abstract, la nivel de principiu.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Spectrul tematic major al blogului meu cuprinde c\u00e2teva elemente: afar\u0103 de cronici de film \u015fi literare, dou\u0103 s-au manifestat de-a lungul timpului: articole din aria populariz\u0103rii \u015ftiintifice \u015fi din cea a analizei politice. Anul care a trecut a fost cel mai polarizat. Au dominat cronicile literare. Mai ales la […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1394,109],"tags":[1120,1395,114,110],"class_list":["post-12774","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-59-60","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-59-60","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3k2","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12774","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12774"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12774\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12775,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12774\/revisions\/12775"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12774"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12774"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12774"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}