{"id":12787,"date":"2019-09-15T10:21:38","date_gmt":"2019-09-15T08:21:38","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12787"},"modified":"2019-10-06T14:25:13","modified_gmt":"2019-10-06T12:25:13","slug":"epopeea-lui-ghilgames","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12787","title":{"rendered":"Epopeea lui Ghilgame\u0219"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em> (titlu conven\u021bional) este considerat\u0103 a fi cea mai veche capodoper\u0103 literar\u0103 a lumii. Acest poem eroic de largi dimensiuni este o oper\u0103 anonim\u0103 \u0219i colectiv\u0103 a c\u0103rei datare nu este cunoscut\u0103 cu precizie. Se vehiculeaz\u0103 c\u0103 istoria sa porne\u0219te de la vechi poeme sumeriene despre Bilgame\u0219 (Ghilgame\u0219 \u00een sumerian\u0103), regele Urukului. Forma primitiv\u0103 ar fi avut 3.600 de versuri<\/em> (Al. Dima, Cuv\u00e2nt \u00eenainte, Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em>, Editura MondoRO, 2014) \u0219i ar data din jurul anului 2 100 \u00ee. Hr.. \u0218ase poeme independente (Ghilgame\u0219 \u0219i \u0162ara celor vii<\/em>, Ghilgame\u0219 \u0219i Taurul Ceresc<\/em>, Potopul<\/em>, Moartea lui Ghilgame\u0219<\/em>, Ghilgame\u0219 \u0219i Agga din Ki\u0219<\/em> \u0219i Ghilgame\u0219, Enkidu \u0219i Infernul<\/em>) ar fi materialul de pornire pentru prima versiune a operei akkadiene, provenit\u0103 din secolul al XVIII-lea \u00ee. Hr. \u0219i intitulat\u0103 dup\u0103 incipit: Deasupra regilor <\/em>(Sh\u016btur eli sharr\u012b<\/em>). Din aceast\u0103 variant\u0103 s-au p\u0103strat foarte pu\u021bine tablete. \u00cens\u0103 versiunea standard al c\u0103rei titlu ini\u021bial era Cel ce a v\u0103zut abisul <\/em>(Sha naqba \u012bmuru<\/em>), cu datare \u00eentre secolele al XIII-lea \u0219i al X-lea\u00a0 \u00ee. Hr., cuprinde dou\u0103sprezece tablete. De pe aceste t\u0103bli\u021be, g\u0103site \u00een ruinele bibliotecii regelui asirian Assurbanipal, au fost recuperate aproximativ dou\u0103 treimi din text, care se reg\u0103sesc \u0219i \u00een volumul ce va fi analizat.<\/p>\n

<\/p>\n

Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em> (Editura MondoRO, 2014), tradus\u0103 din limba englez\u0103 de Alina Loredana Brebeanu dup\u0103 William Muss-Arnolt, urm\u0103re\u0219te firul epic al versiunii standard, prezent\u00e2nd toate caracteristicile necesare pentru a fi \u00eencadrat\u0103 \u00een specia literar\u0103 amintit\u0103 anterior. Avem de-a face cu un \u201epoem epic de mari dimensiuni \u00een care se povestesc, \u00een versuri, fapte eroice, legendare sau istorice (dominate de personaje extraordinare), adesea de o \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103 pentru via\u021ba unui popor\u201d (Academia Rom\u00e2n\u0103, Institutul de Lingvistic\u0103, Micul dic\u021bionar academic<\/em>, edi\u021bia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2010). Alte caracteristici ale Epopeii lui Ghilgame\u0219<\/em> permit plasarea acesteia \u00een specia literar\u0103 tematic\u0103 primar\u0103 a fantasticului \u0219i, implicit, \u00een categoria estetic\u0103 a fantasticului: existen\u021ba unui erou, interven\u021bia for\u021belor supranaturale, ac\u021biuni ce necesit\u0103 un curaj supraomenesc etc.<\/p>\n

Dat\u00e2nd dinaintea epopeilor homerice, Iliada<\/em> \u0219i Odiseea<\/em> (care sunt cele mai vechi opere complete de acest tip), povestea lui Ghilgame\u0219 nu are \u00een prezent \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103 doar pentru un popor, ea devenind, datorit\u0103 temelor \u0219i motivelor, o oper\u0103 universal\u0103 ce con\u021bine \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi morale profunde, precum \u0219i pe cel dint\u00e2i erou tragic cunoscut nou\u0103. Epopeea reu\u0219e\u0219te \u0219i ast\u0103zi s\u0103 captiveze cititorul, de\u0219i exist\u0103 o negur\u0103 \u00een jurul ei, privind pl\u0103smuirea ini\u021bial\u0103. \u00cen locul unde odat\u0103 se ridica cetatea Ninive, cea din urm\u0103 capital\u0103 a Asiriei, s-au perindat numeroase popoare (sumerieni, akkadieni, hiti\u021bi, hurri\u021bi, elami\u021bi \u0219i cananeeni), fiecare cu graiul \u0219i dialectele sale proprii. Indiferent cum a luat na\u0219tere opera, ea este cea mai de seam\u0103 realizare literar\u0103 a acelor popoare, fiind nelipsit\u0103 de un substrat istoric, \u00een ciuda nimbului s\u0103u legendar.<\/p>\n

Un narator obiectiv ne avertizeaz\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 \u201ePe cel care le-a v\u0103zut pe toate \/ \u00cel voi face cunoscut tuturor \u021binuturilor\u201d (p. 31), pentru ca apoi s\u0103 ne dea c\u00e2teva indicii despre erou, indicii ce rezum\u0103 destinul acestuia: \u201eAnu i-a d\u0103ruit lui cunoa\u0219terea tuturor lucrurilor. \/ El a v\u0103zut Taina, a descoperit ceea ce era ascuns, \/ Cuno\u0219tea vremurile de dinaintea Potopului. \/ A pornit \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie spre dep\u0103rt\u0103ri, \/ Merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la epuizare, \/ Dar apoi a dob\u00e2ndit pacea. \/ A s\u0103pat \u00een piatr\u0103 povestea tuturor chinurilor sale \/ \u0218i a ridicat zidul \u00cemprejmuitului-Uruk, \/ Cel al sanctuarului sacru, Templul Eanna.\u201d (p. .31).<\/p>\n

Descoperim tot de pe aceast\u0103 prim\u0103 tablet\u0103 c\u0103 Ghilgame\u0219, conduc\u0103torul \u00cemprejmuitului-Uruk (cetate dezgropat\u0103 de sub ora\u0219ul Warka), este totodat\u0103 reaz\u0103m \u0219i asupritor al poporului. Astfel c\u0103 avem o situare \u00een spa\u021biu, dar putem trage \u0219i o concluzie asupra contextului istoric. Ne afl\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care are loc trecerea de la comuna primitiv\u0103 la epoca sclavagist\u0103, timpurile fiind tulburi. Ghilgame\u0219 (care a atestat istoric) este sf\u0103tuit de Adunarea B\u0103tr\u00e2nilor, ceea ce ne arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o or\u00e2nduial\u0103 patriarhal\u0103. De\u0219i sunt cuprinse anumite informa\u021bii documentate de istorici cu privire la perioada mai-sus amintit\u0103, evenimentele din epopee nu sunt atestate cap-coad\u0103, astfel c\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne urm\u0103 de \u00eendoial\u0103 c\u0103 opera n-ar fi altceva dec\u00e2t prima capodoper\u0103 literar\u0103 fantastic\u0103 a lumii.<\/p>\n

\u00a0Dac\u0103 \u00een mitologia greac\u0103 \u0219i \u00een epopeile Homerice avem de-a face cu eroi, \u00een incipitul epopeii akkadiene \u00eent\u00e2lnim\u00a0 prototipul anti-eroului. \u00cen ciuda for\u021bei \u0219i vitejiei sale, fiul sl\u0103vitei Rimat-Nisun (zei\u021ba sumerian\u0103 a viselor \u0219i vi\u021bei) \u0219i al regelui Lugalband se impune prin tiranie dup\u0103 \u201ece-a ref\u0103cut cet\u0103\u021bile \/ pe care Potopul le distrusese\u201d(p.33).<\/p>\n

Expozi\u021biunea este dominat\u0103 de conflictul dintre anti-erou \u0219i erou, cel din urm\u0103 fiind creat de Aruru (zei\u021ba sumerian\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u0219i fertilit\u0103\u021bii) la rug\u0103min\u021bile zeilor care aud necazurile supu\u0219ilor conduc\u0103torului din Uruk: \u201eGhilgame\u0219 nu las\u0103 nicio fat\u0103 mamei sale, \/ Nicio fiic\u0103 de r\u0103zboinic, \/ nici chiar pe mireas\u0103 t\u00e2n\u0103rului ei mire!\u201d (p. 34). Astfel, ascult\u00e2ndu-l pe Anu (zeul sumerian al cerului), Aruru \u00eel z\u0103misle\u0219te pe Enkidu din lut. Acesta tr\u0103ie\u0219te \u00een s\u0103lb\u0103ticie cu fiarele \u0219i distruge capcanele unui v\u00e2n\u0103tor, care sf\u0103tuit de tat\u0103l s\u0103u, se duce la regele Urukului \u0219i poveste\u0219te p\u0103\u021baniile sale, iar Ghilgame\u0219 hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 i-o dea pe curtezana \u0218amhat pentru a-l ademeni pe Enkidu.<\/p>\n

Reg\u0103sim \u00een acest punct al epopeii unul dintre motivele din Biblie: dac\u0103 Eva este cea care \u00eel conduce spre tenta\u021bie pe Adam, \u0218amhat este cea care \u00eel corupe pe Enkidu. Asem\u0103n\u0103rile continu\u0103: ambii au fost crea\u021bi din p\u0103m\u00e2nt \u0219i tr\u0103iesc \u00een s\u0103lb\u0103ticie printre animale; ambii accept\u0103 m\u00e2ncare de la femei, \u00ee\u0219i acoper\u0103 goliciunea \u0219i sunt nevoi\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021binutul f\u0103r\u0103 a se mai putea \u00eentoarce. Ce deosebe\u0219te cele dou\u0103 scrieri este faptul c\u0103 \u0219arpele nu fur\u0103 imortalitatea eroului \u00een prima parte a epopeii, de\u0219i el intervine \u00een acest sens spre final, \u0219i astfel putem vorbi de un alt punct de convergen\u021b\u0103.<\/p>\n

Plec\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu \u0218amhat, Enkidu va cunoa\u0219te c\u0103ile omene\u0219ti. Are loc astfel o transfigurare a acestuia prin interven\u021bia elementului feminin. Dac\u0103 la \u00eenceput Enkidu nu este o fiin\u021b\u0103 omeneasc\u0103, ci una creat\u0103 de zei, el va trece de la animalitate c\u0103tre umanitate. \u0218amhat este cea care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i ascute inteligen\u021ba \u0219i s\u0103 se adapteze la civiliza\u021bie. \u00cens\u0103 odat\u0103 ce cap\u0103t\u0103 aceast\u0103 natur\u0103 uman\u0103, va deveni la fel de expus precum ceilal\u021bi oameni. Lupta cu Ghilgame\u0219, pe care o pierde, este o dovad\u0103 a faptului c\u0103 s\u0103lbaticul nu mai e acela\u0219i, c\u0103ci for\u021ba \u0219i instinctele de animal l-au abandonat de-a lungul c\u0103l\u0103toriei sale. Aceea\u0219i b\u0103t\u0103lie presupune o transformare \u0219i pentru Ghilgame\u0219 care va renun\u021ba treptat la c\u0103ile sale tiranice \u0219i va cunoa\u0219te prietenia (una dintre temele centrale ale operei).<\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 asem\u0103n\u0103ri \u00eentre epopee \u0219i Biblie, lucrarea cuprinde \u0219i elemente ce amintesc de aspectele animiste ale religiei sumeriene. Atunci c\u00e2nd regele decide s\u0103 \u00eel \u00eenfrunte pe Humbaba, Nobilii Sf\u0103tuitori din Uruk ni-l descriu pe cel din urm\u0103: \u201eR\u0103getul lui Humbaba este un potop, \/ gura \u00eei este foc, \/ r\u0103suflarea \u00eei este moarte! Poate auzi orice fo\u0219net din p\u0103durea lui \/ la 100 de leghe dep\u0103rtare!\u201d (p. 56). Ei fac apel la elemente clasice precum apa \u0219i focul (elemente utilizate \u0219i de filosofii greci \u00eenc\u0103 din perioada presocratic\u0103 pentru explica lumea \u0219i natura). Humbaba este numit \u0219i el divin (fiind considerat fie zeu, fie demon), precum pare a fi \u0219i P\u0103durea Cedrului care \u00ee\u0219i trage for\u021ba din Cedrul seme\u021b \u2013 \u0219i aici apare leg\u0103tura cu animismul, religia care atribuie un suflet plantelor, obiectelor \u0219i fenomenelor naturale \u0219i care afirm\u0103 c\u0103 exist\u0103 o putere supranatural\u0103 care organizeaz\u0103 \u0219i d\u0103 via\u021b\u0103 universului material. Dac\u0103 Humbaba este o astfel de for\u021b\u0103 supranatural\u0103, Cedrul din p\u0103durea sa este sufletul celei din urm\u0103, iar odat\u0103 t\u0103iat acest copac, t\u0103r\u00e2mul cedrilor nu mai poate exista. Lupta cu p\u0103zitorul p\u0103durii cap\u0103t\u0103 \u0219i un caracter simbolic, \u00eentruc\u00e2t este o lupt\u0103 \u00eentre puterea fizic\u0103 a omului s\u0103lbatic \u0219i puterea armelor de fier \u0219i de aur. Dac\u0103 privim cu aten\u021bie descrierea acestui personaj, constat\u0103m c\u0103 ea aminte\u0219te nu numai de o religie str\u0103veche, ci \u0219i de basmele populare rom\u00e2ne\u0219ti: \u00een timp ce Humbaba este o \u00eentruchipare \u00eendep\u0103rtat\u0103 a zmeului, Ghilgame\u0219 este eroul viteaz \u00eenso\u021bit de un prieten ce \u00eei va da ajutorul pentru a \u00ee\u0219i \u00eendeplini misiunea. Finalul celei de-a cincea tablete ni-l va \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a pe conduc\u0103torul Urukului, purt\u00e2nd cu el capul du\u0219manului \u0219i c\u0103l\u0103torind al\u0103turi de Enkidu pe apele Eufratului.<\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 victorie este introdus\u0103 una dintre cele mai importante divinit\u0103\u021bi ale Panteonului mesopotamian. Zei\u021ba I\u0219tar (cea mai puternic\u0103 prezen\u021b\u0103 feminin\u0103 a epopeii) tr\u0103ie\u0219te chiar \u00een templul Eanna din Uruk \u0219i va dori s\u0103 \u00eel ia de b\u0103rbat pe Ghilgame\u0219 care o va refuza: \u201eIat\u0103, deci, acum voi da glas listei iubi\u021bilor t\u0103i. \/ […] \/ Lui Tammuz, iubitul primilor t\u0103i ani de tinere\u021be, \/ lui i-ai h\u0103r\u0103zit suspine an de an! \/ Ai iubit colorata pas\u0103re \u00abMicul P\u0103stor\u00bb, \/ pe care apoi l-ai lovit, fr\u00e2ng\u00e2ndu-i aripile, astfel c\u0103 \/ acum st\u0103 \u00een p\u0103dure strig\u00e2nd: \u00abVai, aripile mele!\u00bb. \/ Ai iubit leul cel nespus de puternic, \/ \u0219i totu\u0219i ai s\u0103pat pentru el \u0219apte \/ \u0219i iar\u0103\u0219i \u0219apte gropi. \/ […] \/ Iar acum m-ai ales pe mine! Pe mine m\u0103 iube\u0219ti \u0219i-mi vei \/ h\u0103r\u0103zi \u0219i mie ceea ce le-ai h\u0103r\u0103zit lor!\u201d (p. 84-86). Auzind acestea, zei\u021ba asiro-babilonian\u0103 a fertilit\u0103\u021bii, a fecundit\u0103\u021bii, a dragostei \u0219i a r\u0103zboiului \u00ee\u0219i va dori r\u0103zbunarea ca o adev\u0103rat\u0103 st\u0103p\u00e2n\u0103 a b\u0103t\u0103liilor. \u00cen nici un chip I\u0219tar nu va capitula \u00eenaintea unui refuz, cer\u00e2nd lui Anu-tat\u0103l s\u0103 pl\u0103smuiasc\u0103 Taurul Ceresc, o dihanie care s\u0103 se coboare din ceruri pentru a \u00eel ucide pe cel care a avut curajul s\u0103 o sfideze. \u00cent\u00e2lnim astfel o alt\u0103 fiin\u021b\u0103 fabuloas\u0103 care permite situarea epopeii \u00een literatura fantastic\u0103, o creatur\u0103 ce ne duce cu g\u00e2ndul la balaurul cu \u0219apte capete din basmul popular: poate s\u0103 deschid\u0103 pr\u0103p\u0103stii cu sfor\u0103itul s\u0103u, av\u00e2nd coarne \u0219i coad\u0103 groas\u0103.<\/p>\n

Ghilgame\u0219 reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eenving\u0103 Taurul Ceresc ajutat de prietenul s\u0103u (a\u0219a cum Sf\u00e2ntul Gheorghe a \u00eenvins la sute \u0219i sute de secole dep\u0103rtare balaurul), \u00eens\u0103 zeii nu le las\u0103 timp de bucurie, intervenind din nou \u00een vie\u021bile muritorilor. Ei decid soarta lui Enkidu, care trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i dea via\u021ba pentru p\u0103catul de fi t\u0103iat Cedrul cel Mare. Acesta se \u00eemboln\u0103ve\u0219te, c\u0103z\u00e2nd la pat, iar scenele din timpul delirului s\u0103u produc o mare impresie asupra cititorului. Enkidu alterneaz\u0103 \u00eentre ur\u0103 \u0219i iubire. Vorbe\u0219te, mai \u00eent\u00e2i, por\u021bii f\u0103cute din lemnul Cedrului Mare \u0219i blestem\u0103 pe v\u00e2n\u0103tor \u0219i pe \u0218amhat: \u201eHaide, curtezan\u0103, \u00ee\u021bi voi decide soarta, \/ o soart\u0103 care nu se va sf\u00e2r\u0219i niciodat\u0103! \/ Voi arunca asupra ta un mare blestem, \/ fie ca blestemele mele s\u0103 te cople\u0219easc\u0103 deodat\u0103, \/ \u00eentr-o clip\u0103! \/ Fie s\u0103 nu-\u021bi po\u021bi \u00eentemeia un c\u0103min \/ \u0219i s\u0103 nu po\u021bi iubi un copil al t\u0103u! \/ […] \/ fie ca poarta s\u0103 fie locul \u00een care \u00ee\u021bi faci pl\u0103cerea, \/ fie ca r\u0103scrucea s\u0103-\u021bi fie cas\u0103, \/ fie ca pustiul s\u0103-\u021bi fie loc de odihn\u0103, \/ fie ca umbra zidului cet\u0103\u021bii \/ s\u0103-\u021bi fie locul unde stai,\u201d (p. 96). Evocativ\u0103 este \u0219i scena \u00een care \u0218ama\u0219 intervine \u0219i \u00eei aduce aminte de binele f\u0103cut de curtezana \u0218amhat, cea care l-a ajutat s\u0103 se \u00eemprieteneasc\u0103 cu Ghilgame\u0219, fratele care \u00eel \u201eva \u00eentinde pe un pat de onoare\u201d(p. 97), \u0219i astfel blestemul lui Enkidu se transform\u0103 \u00een binecuv\u00e2ntare: \u201eVino, \u0218amhat, voi decide soarta ta pentru tine. \/ Las\u0103 gura mea care te-a blestemat \/ s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acum s\u0103 te binecuv\u00e2nteze! \/ Fie ca nobilii \u0219i conduc\u0103torii s\u0103 te iubeasc\u0103, \/ fie ca cel care este la o leghe dep\u0103rtare \/ s\u0103-\u0219i mu\u0219te buza \u00een a\u0219teptarea ta, \/ fie ca cel care este la dou\u0103 leghe distan\u021b\u0103 \/ s\u0103-\u0219i scuture pletele \u00een preg\u0103tire!\u201d (p. 97).<\/p>\n

Din aceast\u0103 moarte porne\u0219te \u0219i soarta tragic\u0103 a lui Ghilgame\u0219. Trei versuri rostite de Enkidu sunt o avertizare asupra trecerii de la o tem\u0103 central\u0103 a epopeii la cealalt\u0103: \u201eAcum trebuie s\u0103 devin o umbr\u0103, \/ s\u0103 stau cu umbrele celor mor\u021bi, \/ s\u0103 nu-mi mai v\u0103d dragul frate niciodat\u0103!\u201d (p. 93). Dac\u0103 prietenia \u0219i, \u00een fond, iubirea marcheaz\u0103 prima parte a operei, cea de-a doua este n\u0103scut\u0103 dintr-o fr\u0103m\u00e2ntare ce a st\u0103p\u00e2nit omenirea dintotdeauna, \u0219i anume teama de moarte \u0219i dorin\u021ba de a o birui, de\u0219i c\u0103utarea nemuririi se arat\u0103 zadarnic\u0103 (la fel ca \u00een basmul lui Petre Ispirescu).<\/p>\n

\u00cen pl\u00e2nsetele lui Ghilgame\u0219 (care \u00ee\u0219i taie pletele, \u00ee\u0219i pune piele de leu \u0219i fuge \u00een s\u0103lb\u0103ticie) nu reg\u0103sim numai durerea pricinuit\u0103 de pierderea prietenului s\u0103u, ci \u0219i frica, ce se transform\u0103 cu fiecare g\u00e2nd, \u00een groaza fa\u021b\u0103 de moarte. \u201eAm s\u0103 mor! – Nu sunt \u0219i eu asemeni lui Enkidu?!\u201d (p. 111), se \u00eentreab\u0103 conduc\u0103torul Urukului care decide s\u0103 \u00eel caute pe Uta-napi\u0219tim, fiul lui Ubar-tutu (ultimul rege al Sumerului de dinainte de potop). \u00cen c\u0103l\u0103toria lui spre acel \u021binut dep\u0103rtat Ghilgame\u0219 se confeseaz\u0103, \u0219i astfel afl\u0103m spaimele sale tulbur\u0103toare \u0219i crezul s\u0103u: acela c\u0103 lini\u0219tea \u00eei va fi adus\u0103 doar dac\u0103 va g\u0103si nemurirea. Va trece astfel peste mun\u021bi, peste ape \u0219i v\u0103i, urm\u00e2nd calea Soarelui, de parc\u0103 ar fi unul dintre eroii din basme. \u0218i tot asemenea lor va c\u0103uta ajutor \u00een to\u021bi cei pe care \u00eei va \u00eent\u00e2lni: Oamenii-Scorpion, hangi\u021ba Siduri, luntra\u0219ul Uran\u0219abi. Ei \u00eei vor da bra\u021bul, a\u0219a cum o f\u0103cuse Enkidu c\u00e2nd Ghilgame\u0219 era \u00een c\u0103utarea gloriei. \u0218i datorit\u0103 lor va ajunge la supravie\u021buitorul Potopului care \u00eei va spune cum s\u0103 ating\u0103 nemurirea. Degeaba \u00eens\u0103, c\u0103ci, aceasta \u00eei scap\u0103 lui Ghilgame\u0219 printre degete, fiindu-i furat\u0103 de un \u0219arpe \u2013 element nefast \u0219i \u00een epopee, \u0219i \u00een Biblie.<\/p>\n

Scena din care se tr\u0103gea titlul ini\u021bial (Cel ce a v\u0103zut abisul<\/em>) al celei de-a doua versiuni a epopeii akkadiene trebuie s\u0103 fi fost aceea \u00een care Ghilgame\u0219 \u00eencearc\u0103 s\u0103 afle ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dincolo de moarte, \u00eens\u0103 nu-\u0219i va g\u0103si r\u0103spunsul \u0219i va trebui s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u00cemprejmuitul-Uruk al\u0103turi de Uran\u0219abi. Totu\u0219i Ghilgame\u0219 nu se poate resemna. \u201ePentru ce s-a sleit s\u00e2ngele \u00een inima mea?\u201d (p. 148), \u00eentreab\u0103 el \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei spre cas\u0103. Ajuns \u00een Uruk, \u00eel \u00eendeamn\u0103 pe luntra\u0219 s\u0103 priveasc\u0103 ora\u0219ul care va r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare dup\u0103 ce regele \u00ee\u0219i va fi dat ultima suflare. Dac\u0103 destinul eroului este tragic, el ne \u00eenva\u021b\u0103 un lucru: \u00een van va fi c\u0103utat\u0103 via\u021ba ve\u0219nic\u0103 de vreun muritor, c\u0103ci ea este dat\u0103 numai zeilor.<\/p>\n

Motivul viselor prevestitoare este leg\u0103tura dintre teluric \u0219i divinitate. Acesta poate p\u0103rea o caracteristic\u0103 ce \u021bine de specia literar\u0103 tematic\u0103 primar\u0103 a fantasticului, dac\u0103 privim spre epopee \u00een lumina zilelor noastre. \u00cens\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere contextul istoric \u00een care a fost scris\u0103, nu avem de-a face cu un procedeu literar, ci cu o preluare a unor crezuri ale acelor vremuri, \u0219i anume c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile de pe p\u0103m\u00e2nt sunt prefigurate \u00eenainte \u00een ceruri.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 numeroase elemente care confirm\u0103 c\u0103 opera este fantastic\u0103: existen\u021ba unui erou care prime\u0219te ajutoare (la fel ca \u00een basmul popular), probele peste care trebuie s\u0103 treac\u0103 eroul (lupta cu Humbaba, t\u0103ierea Cedrului Mare, b\u0103t\u0103lia cu Taurul Ceresc etc), interven\u021bia zeilor \u00een destinele umane (de exemplu, Marii Zei care decid c\u0103 Enkidu trebuie s\u0103 moar\u0103) \u0219.a.m.d.<\/p>\n

Din punct de vedere estetic, epopeea este plin\u0103 de pasaje descriptive (descrierea Urukului sau a P\u0103durii Cedrului) \u0219i dramatice (lupta cu Humbaba unde natura vine \u00een ajutorul eroilor, urgiile dezl\u0103n\u021buite de Taurul Ceresc, str\u0103baterea \u00eentunericului cumplit prevestit de Oamenii-Scorpion), iar stilistic aceasta este caracterizat\u0103 de simplicitate. Totu\u0219i exist\u0103 \u0219i secven\u021be \u00een care se reiau acelea\u0219i pasaje de c\u0103tre personaje diferite, \u0219i astfel este \u00eembog\u0103\u021bit caracterul dramatic al operei, deoarece prin acest procedeu evoc\u0103rile par vii, chiar rupte din istorie. Ritmul nu este \u00eentotdeauna acela\u0219i. El este fie \u00eencetinit, fie gr\u0103bit, \u00een func\u021bie de evenimentul pe care \u00eel evoc\u0103. De exemplu, c\u00e2nd Ghilgame\u0219 \u0219i Enkidu c\u0103l\u0103toresc spre P\u0103durea Cedrului exist\u0103 o \u00eembinare \u00eentre cele dou\u0103; \u00eenaintarea lor se face rapid, \u00eens\u0103 visele prevestitoare ale lui Ghilgame\u0219 sunt cele care \u00eencetinesc ritmul.<\/p>\n

Influen\u021bele celei dint\u00e2i capodopere fantastice ale lumii parcurg milenii \u0219i se materializeaz\u0103 \u00een numeroase opere literare. Primele ecouri ale operei r\u0103sun\u0103 \u00eentr-alte opere sumeriene \u0219i mai apoi \u00een Biblia ebraic\u0103, iar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cea din urm\u0103, poate cel mai puternic dintre ecouri este cel al Potopului. Practic potopul biblic \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te originea \u00een crea\u021bia sumerian\u0103, iar Noe este Uta-napi\u0219tim. Mai sunt \u0219i altele, deja amintite: crearea lui Enkidu din lut \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te corespondent \u00een crearea lui Adam, povestea curtezanei \u0218amhat \u0219i a lui Enkidu este transpus\u0103 prin cea a Evei \u0219i a lui Ada etc.<\/p>\n

Apoi exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Hadesul grecesc \u0219i c\u0103l\u0103toria spre Uta-napi\u0219tim. Dac\u0103 \u00een Hades \u00eel avem pe Caron care trece muritorii Styxul cu luntrea sa, aici \u00eel avem pe Uran\u0219abi care \u00eel conduce pe Ghilgame\u0219 spre Uta-napi\u0219tim.<\/p>\n

Mitul omor\u00e2rii balaurului este preluat de mai multe popoare: mai \u00eent\u00e2i apare \u00een mitologia greac\u0103, pentru ca apoi s\u0103 fie preluat \u0219i de cre\u0219tini, dar \u0219i \u00een basmele noastre populare ori culte.<\/p>\n

\u00cen plus, tema central\u0103 a c\u0103ut\u0103rii nemuririi \u0219i a fricii de moarte este preluat\u0103 \u00een numeroase opere, pornind de la basme (precum Tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte <\/em>de Petre Ispirescu) \u0219i continu\u00e2nd cu capodopere universale ale literaturii (cum ar fi Faustul<\/em> lui Johann Wolfgang von Goethe, Portetul lui Dorian Gray<\/em> de Oscar Wilde sau Maestrul \u0219i Margareta<\/em> de Mihail Bulgakov).<\/p>\n

Paralelismul \u00eentre Epopeea lui Ghilgame\u0219 <\/em>\u0219i scrieri religioase sau literare ar putea continua la nesf\u00e2r\u0219it, \u00eens\u0103 trebuie amintit \u0219i faptul c\u0103 ea a fost surs\u0103 de inspira\u021bie \u0219i pentru muzicieni. Versurile trupei black metal Rotting Christ din melodia Gilgame\u0161<\/em> fac referire \u00eentocmai la tema central\u0103 a fricii de moarte \u0219i a nemuririi: \u201cDeath, my friend I will not be outdone \/\/ Anu – Mommu – Apsu \u2013 Tiamut \/ I swear in the name of Ishtar \/ I summon you in the realm of Nergal \/ I will fight till all dead will stand up \/ I am Gilgamesh the demigod\u201d. Dac\u0103 ritmurile sunt violente \u00een c\u00e2ntecul trupei de origine greac\u0103, Peter Pringle c\u00e2nt\u0103 \u00een sumerian\u0103 povestea lui Ghilgame\u0219 pe ritmuri ce ne transport\u0103 \u00eentr-o lume str\u0103veche, de legend\u0103, fiind acompaniat de o l\u0103ut\u0103 sumerian\u0103 cu trei corzi \u0219i g\u00e2t lung, cunoscut\u0103 sub denumirea de \u201egish-gu-di\u201d. \u0218i regizori, scenari\u0219ti, actori au \u00eencercat s\u0103 dea via\u021b\u0103 epopeii prin scurtmetraje, produc\u021bii TV, anima\u021bii sau lungmetraje.<\/p>\n

Ecraniz\u0103ri<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

Trei scurt metraje abordeaz\u0103 povestea lui Ghilgame\u0219: This Unnameable Little Broom <\/em>(1985), The Epic of Gilgamesh<\/em> (2009) \u0219i Gilgamesh <\/em>(2011), dintre acestea primul fiind o anima\u021bie cu o durat\u0103 de aproximativ unsprezece minute. Produc\u021bia britanic\u0103 scris\u0103 \u0219i regizat\u0103 de Keith Griffiths \u0219i fra\u021bii Quay (Stephen \u0219i Timothy) aduce aminte de picturile lui Picasso. Ghilgame\u0219 se plimb\u0103 \u00een regatul s\u0103u \u00een form\u0103 de cub pe o triciclet\u0103, iar personajul este grotesc, \u00eencadr\u00e2ndu-se din punct de vedere estetic \u00eentr-una dintre caracteristicile de baz\u0103 ale cubismului conform c\u0103reia fe\u021be diverse ale aceluia\u0219i obiect sau ale aceleia\u0219i persoane pot fi reprezentate simultan prin intermediul figurilor geometrice. Acest scurt metraj este \u00eenso\u021bit de o muzic\u0103 ce aminte\u0219te de filmele mute (de altfel, de-a lungul lui nu are loc nici un schimb de replici), \u0219i astfel cap\u0103t\u0103 nuan\u021be ridicole. Pus\u0103 al\u0103turi de epopee, anima\u021bia este de-a dreptul hilar\u0103: personajul principal care trebuia s\u0103 fie un erou curajos este reprezentat printr-o p\u0103pu\u0219\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een ro\u0219u care se hr\u0103ne\u0219te cu p\u0103p\u0103dii. Singurele elemente ce amintesc vag de opera sumerian\u0103 sunt noaptea, care ar putea fi o alegorie a abisului \u00een care Ghilgame\u0219 prive\u0219te pentru a \u00eencerca s\u0103 afle cum e dincolo de moarte, \u0219i mersul frenetic pe triciclet\u0103, care ar putea fi o reprezentare a acelui moment \u00een care regele Urukului nu poate \u00een nici un chip s\u0103 accepte c\u0103 \u0219i el, la fel ca prietenul s\u0103u Enkidu, \u00ee\u0219i va da \u00eentr-o zi sf\u00e2r\u0219itul ob\u0219tesc. Din p\u0103cate scurtmetrajul dezam\u0103ge\u0219te cumplit din cauza aplec\u0103rii c\u0103tre o zon\u0103 experimental\u0103 ce nu reu\u0219e\u0219te deloc fra\u021bilor Quay \u0219i lui Keith Griffiths, o zon\u0103 care las\u0103 spectatorul \u00een imposibilitatea de a reg\u0103si m\u0103car o urm\u0103 din m\u0103re\u021bia unei opere ce d\u0103inuie de milenii.<\/p>\n

<\/p>\n

Acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een episodul Faith <\/em>al serialului Hercules: The Legendary Journeys<\/em> regizat de Michael Hurst (interpretul personajului Iolaus). Av\u00e2ndu-i scenari\u0219ti pe Alex Kurtzman \u0219i Roberto Orci, produc\u021bia TV transpune \u00een primul episod al celui de-al cincilea sezon doi eroi ai antichit\u0103\u021bii \u2013 Heracle \/ Hercules (la romani) \u0219i Ghilgame\u0219 \u2013 \u00eentr-un univers ce aminte\u0219te de scrierile lui Robert E. Howard. Hercules (jucat de Kevin Sorbo) pare o versiune cu buget redus a lui Arnold Schwarzenegger \u00een filmul fantastic Conan Barbarul <\/em>din 1982. Eroul principal al seriei TV poart\u0103 pantaloni de piele \u0219i o bluz\u0103 ce \u00eei dezvele\u0219te corpul atletic, atr\u0103g\u00e2nd astfel deopotriv\u0103 aten\u021bia tinerilor \u0219i a tinerelor, iar costumele lui Ghilgame\u0219 (interpretat de Tony Todd) sau ale Nebulei (jucat\u0103 de Gina Torres) sunt creionate dup\u0103 principiul marketingului: pentru a vinde o poveste avem nevoie de o imagine, iar acea imagine trebuie s\u0103 captiveze audien\u021ba. Astfel, at\u00e2t regele Ghilgame\u0219, c\u00e2t \u0219i prin\u021besa sumerian\u0103 Nebula (care nu are nimic de-a face cu epopeea) \u00ee\u0219i vor etala mai \u00eent\u00e2i corpurile atletice, \u0219chiop\u0103t\u00e2nd (ca de altfel to\u021bi ceilal\u021bi) la jocul actoricesc.<\/p>\n

\u00cen serial ora\u0219ul lui Ghilgame\u0219 a fost incendiat \u0219i regele are nevoie de ajutorul lui Hercules care va c\u0103l\u0103tori spre acesta pe o corabie al\u0103turi de emisarii sosi\u021bi de departe, Iolaus \u0219i Nebula, o femeie lupt\u0103toare despre care vom afla c\u0103 este sora lui Ghilgame\u0219, \u0219i echipajul acesteia. Astfel c\u0103 asem\u0103n\u0103rile cu opera akkadian\u0103 sunt vagi. Un prim element comun este cel legat de premoni\u021bia prin vis, \u00eens\u0103 Hercules este cel care viseaz\u0103 ca urmare a \u00eendoielilor sale legate de c\u0103l\u0103toria \u00eentreprins\u0103. \u0218tim c\u0103 este un vis premonitoriu datorit\u0103 elementelor ce \u00eel leag\u0103 de finalul episodului: \u00eentunericul \u0219i focul. Dac\u0103 \u00een epopee Ghilgame\u0219 obi\u0219nuia s\u0103 \u00eei spun\u0103 lui Enkdiu despre visele sale, aici Hercules este cel care \u00eei va povesti despre visul s\u0103u lui Iolaus.<\/p>\n

Ajun\u0219i \u00een ora\u0219ul lui Ghilgame\u0219, cei doi prieteni vor afla de la acesta c\u0103 p\u0103g\u00e2nii (un termen nepotrivit, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Hercules la r\u00e2ndul lui crede \u00een al\u021bi zei) au atacat ora\u0219ul, l\u0103s\u00e2ndu-l f\u0103r\u0103 surse de ap\u0103. So\u021bia \u0219i copilul lui Ghilgame\u0219 au murit \u00een asediu, \u0219i astfel apare o fractur\u0103 logic\u0103: de ce ar apela cineva care a fost atacat de p\u0103g\u00e2ni \u0219i c\u0103ruia i-a murit familia la un alt p\u0103g\u00e2n pe care nu \u00eel cunoa\u0219te? Ridicolul scenei nu se opre\u0219te aici, continu\u00e2nd cu un joc actoricesc de-a dreptul slab: Tony Todd care ar trebui s\u0103 fie sf\u00e2\u0219iat de pierderea sa, nu pare deloc marcat de toate evenimentele \u00eent\u00e2mplate, iar revederea cu sora lui Nebula \u00eel face s\u0103 uite definitiv de durerea sa, \u0219i astfel scenariul este marcat \u0219i de lipsa verosimilit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Neverosimilul ne \u00eenso\u021be\u0219te din acest punct p\u00e2n\u0103 la final: scenele \u00een care Ghilgame\u0219 \u0219i Hercules trebuie s\u0103 treac\u0103 de capcane pentru a ajunge la nectarul care ar resuscita \u021binutul; focul care apare imediat dup\u0103 ce Ghilgame\u0219 \u00ee\u0219i arat\u0103 adev\u0103ratele inten\u021bii, b\u00e2nd nectarul ce i-ar asigura nemurirea; scena \u00een care Iolaus este electrocutat de c\u0103tre du\u0219man; efectele speciale din lupta care se \u00eencinge \u00eentre conduc\u0103torul sumerian \u0219i Hercules.<\/p>\n

Al\u0103turi de premoni\u021bie, singurele aspecte care amintesc de epopee sunt c\u0103l\u0103toria celor doi semi-zei prin de\u0219ert, care poate fi o referin\u021b\u0103 la c\u0103l\u0103toriile lui Ghilgame\u0219 \u0219i Enkidu (dar acest lucru ar putea fi observat doar de un cititor avizat), \u0219i existen\u021ba unui element ce confer\u0103 nemurirea, numai c\u0103 \u00een serial detaliile legate de acesta prezint\u0103 sincope at\u00e2ta vreme c\u00e2t Ghilgame\u0219 este omor\u00e2t \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n

De\u0219i epopeea \u00eel portretizeaz\u0103 \u00een expozi\u021biunea pe conduc\u0103torul Urukului ca fiind viteaz \u0219i tiranic deopotriv\u0103, opera abandoneaz\u0103 aceast\u0103 imagine a conduc\u0103torului sumerian rapid, pe c\u00e2nd \u00een produc\u021bia TV se mar\u0219eaz\u0103 pe caracteristica despotic\u0103 a lui Ghilgame\u0219 care la final se transform\u0103 din tiran \u00een demon. Un cititor ce a \u00eendr\u0103git epopeea va r\u0103m\u00e2ne profund dezam\u0103git de modul \u00een care eroul este portretizat \u00een serial \u0219i de inventarea unei noi pove\u0219ti pentru acesta. Iar dac\u0103 consider\u0103m modul \u00een care tot mai multe produc\u021bii denatureaz\u0103 pove\u0219ti clasice la ora actual\u0103, putem spune f\u0103r\u0103 nici o opreli\u0219te c\u0103 \u0219i produc\u021bia TV Hercules: The Legendary Journeys<\/em>, \u00eendr\u0103git\u0103 de at\u00e2\u021bia, a f\u0103cut acela\u0219i lucru la vremea ei.<\/p>\n

<\/p>\n

Pe acela\u0219i calapod al denatur\u0103rii este construit \u0219i filmul Gilgamesh <\/em>(din 2014) produs de Boston Film Family. Scris \u0219i regizat de Richard Chandler (care \u00eel joac\u0103 \u0219i pe agentul secret Lars), lungmetrajul este o dezam\u0103gire cap-coad\u0103. Jocul actoricesc este lamentabil (dac\u0103 l-a\u0219 \u00eencadra \u00eentr-o categorie, literele din alfabet nu ar fi suficiente). Pelicula pare filmat\u0103 de ni\u0219te oameni f\u0103r\u0103 specializare cinematografic\u0103. Ac\u021biunea aminte\u0219te vag de cea a epopeii, filmul integr\u00e2nd dorin\u021ba de r\u0103zbunare a zei\u021bei Inanna \u0219i figura lui Ghilgame\u0219. Pornim de la o expedi\u021bie militar\u0103 ce are loc \u00een Siberia \u0219i care sf\u00e2r\u0219e\u0219te prost, o expedi\u021bie ce nu poate fi luat\u0103 \u00een serios din cauza decorurilor rudimentare, echipamentului nerealist \u0219i dialogurilor construite de cineva care nu pare s\u0103 fi studiat \u00een nici o clip\u0103 \u00eendeaproape psihologia uman\u0103 pentru a crea personaje cu comportamente coerente. \u00cen timpul acestei expedi\u021bii, arheologul David Murphy (jucat de Joshua Davis) o va elibera pe zei\u021ba sumerian\u0103 Inanna care va chema un meteorit pentru a o ajuta s\u0103 distrug\u0103 omenirea dup\u0103 ce acela\u0219i arheolog, \u00eendr\u0103gostit de so\u021bia sa, \u00eei va refuza avansurile. Toat\u0103 ac\u021biunea se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un univers \u00een care avem de-a face cu o istorie alternativ\u0103 \u00een care URSS-ul nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 existe, iar comuni\u0219tii ru\u0219i controla\u021bi de Inanna vor reu\u0219i s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe putere \u00een Statele Unite, ucig\u00e2nd politicieni \u0219i conduc\u0103tori ai statului. \u00cen acela\u0219i timp, \u0219i popula\u021bia va suferi consecin\u021bele, oamenii fiind fie abuzatori, fie abuza\u021bi. Dac\u0103 filmul se vrea \u00eentunecat, regizorul nu reu\u0219e\u0219te \u00een nici o clip\u0103 s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 aceast\u0103 atmosfer\u0103 \u0219i creeaz\u0103 un Ghilgame\u0219 demonic care din p\u0103cate nu are vreo leg\u0103tur\u0103 cu eroul epopeii: exist\u0103 de la \u00eenceputurile timpului (de\u0219i conduc\u0103torul Urukului este un semi-zeu care va trebui s\u0103 moar\u0103 \u00eentr-o zi); contribuie la distrugerea omenirii; este \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un costum ce ar vrea s\u0103 aminteasc\u0103 de eroii din benzi desenate, \u00eens\u0103 costuma\u021bia sa distruge orice m\u0103re\u021bie a legendarului rege Ghilgame\u0219. Dac\u0103 ac\u021biunea filmului porne\u0219te pe meleaguri siberiene, se \u00eencheie \u00een acelea\u0219i locuri, suger\u00e2nd astfel o posibil\u0103 ciclicitate a evenimentelor. Sugestia este \u00eens\u0103 inutil\u0103, pentru c\u0103 filmul este de evitat.<\/p>\n

Anduruna Productions a \u00eenceput \u00een 2017 un proiect intitulat Epic of Gilgamesh<\/em>. Realizat de Gil of Assyria, acesta spune clasica poveste a regelui \u00cemprejmuitului-Uruk prin intermediul unei anima\u021bii 3D ce aminte\u0219te de jocurile video RPG, o anima\u021bie care \u00een primele \u0219ase episoade p\u0103streaz\u0103 \u00eentocmai firul epic al epopeii. De\u0219i se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een lucru, cea de-a \u0219apte parte urm\u00e2nd s\u0103 apar\u0103 \u00een noiembrie 2019, aceasta este de departe cea mai bun\u0103 transpunere pe ecran a epopeii lui Ghilgame\u0219. La fel ca \u00een epopee, exist\u0103 un narator care prezint\u0103 faptele obiectiv, vocea acestuia fiind de a\u0219a natur\u0103 aleas\u0103 s\u0103 aminteasc\u0103 de basme: e cald\u0103, dar c\u00e2nd faptele se precipit\u0103 \u0219i naratorul se precipit\u0103, p\u0103str\u00e2nd intensitatea firului epic. De asemenea, cei doi eroi, Ghilgame\u0219 \u0219i Enkidu, sunt v\u00e2njo\u0219i, iar chipurile \u0219i constitu\u021bia lor ne duc cu g\u00e2ndul la popula\u021bia sumerian\u0103. Privite \u00eendeaproape, toate decorurile \u0219i personajele sunt construite pentru a readuce la via\u021b\u0103 o lume c\u00e2t mai apropiat\u0103 de cea reg\u0103sit\u0103 \u00een capodopera ce a supravie\u021buit mileniilor. \u00cemprejmuitul-Uruk este plin de glorie. \u021ainutul lui Enkidu denot\u0103 s\u0103lb\u0103ticia care va fi \u00eembl\u00e2nzit\u0103 de frumoasa curtezan\u0103 \u0218amhat. P\u0103durea Cedrului este m\u0103rea\u021b\u0103, iar Humbaba este schi\u021bat monstruos pentru a b\u0103ga teama \u00een cei ce se afl\u0103 \u00een preajma lui. Rimat-Nisun eman\u0103 numai bl\u00e2nde\u021be \u0219i dragoste fa\u021b\u0103 de fiul ei \u0219i de prietenul acestuia, iar Anu-tat\u0103l este conturat prin culori deschise potrivite zeului sumerian al cerului.<\/p>\n

Din punct de vedere al ac\u021biunii, aceste \u0219ase p\u0103r\u021bi acoper\u0103 primele cinci tablete ale versiunii akkadiene, p\u00e2n\u0103 la uciderea lui Humbaba de c\u0103tre Ghilgame\u0219 care este \u00eendemnat \u00een acest sens de Enkidu. El \u00eel convinge pe regele Urukului s\u0103 nu se lase \u00een\u0219elat de du\u0219manul s\u0103u care cere s\u0103 fie l\u0103sat \u00een via\u021b\u0103. Personajele \u0219i firul ac\u021biunii le reflect\u0103 pe cele ale epopeii. Enkidu se transform\u0103 dintr-un s\u0103lbatic \u00eentr-un om plin de temeri pe care le m\u0103rturise\u0219te \u00eentotdeauna lui Ghilgame\u0219. Conduc\u0103torul Urukului este de nezdruncinat \u00een deciziile sale. \u0218amhat este, deopotriv\u0103, seduc\u0103toare \u0219i inteligent\u0103.<\/p>\n

Singurele neajunsuri ale anima\u021biei sunt vocile feminine care par mai mult masculine \u0219i lipsa unit\u0103\u021bii din punct de vedere estetic \u00eentre primele cinci p\u0103r\u021bi \u0219i cea de-a \u0219asea unde apar multe schimb\u0103ri vizuale, inclusiv la nivelul personajelor, astfel c\u0103 este posibil s\u0103 se fi lucrat cu un alt artist grafic. \u00cen schimb, pentru cei care \u00eendr\u0103gesc jocurile RPG, scenele mai violente, chiar s\u00e2ngeroase, \u0219i efectele speciale vor fi cu siguran\u021b\u0103 un deliciu.<\/p>\n

Este p\u0103cat \u00eens\u0103 c\u0103 singura ecranizare care aduce cinste epopeii este o anima\u021bie 3D. Au existat at\u00e2tea adapt\u0103ri cinematografice ale epopeilor lui Homer, ale unor mari legende ale lumii, \u00eenc\u00e2t nu po\u021bi s\u0103 nu te \u00eentrebi de ce niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum vreun produc\u0103tor nu s-a g\u00e2ndit \u0219i la Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em>… Poate \u00eentr-o zi vom vedea totu\u0219i povestea lui \u0219i pe marile ecrane. P\u00e2n\u0103 atunci nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t proiectul celor de la Anduruna Productions…<\/p>\n

Despre autoare:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie), critic literar \u0219i editor, fiind colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia <\/em>unde conduce dou\u0103 rubrici, Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul<\/em><\/a> (\u00een calitate de critic literar) \u0219i Lecturi potrivite \/ recomandate de Alexandra <\/em>(\u00een calitate de editor).<\/p>\n

A publicat un volum de versuri, Demoni \u0219i demiurgi<\/em><\/a> (Editura EIKON, 2017), dar \u0219i proz\u0103 \u00een antologiile Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em> (Ed. Millennium Books, 2015) \u0219i Centenarium StrING <\/em>(Editura Tornada, 2018).<\/p>\n

Are apari\u021bii de poezie, proz\u0103, studii critice, editoriale \u00een publica\u021biile Apostrof<\/em>, EgoPHobia<\/em>, Revista de suspans<\/em>, Revista de povestiri<\/em>, Argos<\/em>, eCreator.ro<\/em>, Parnas XXI<\/em>, Postmodern<\/em>, Puterea – Cotidian Na\u021bional<\/em>, Select News<\/em> \u0219i pe platforma Queero<\/em>. Amintim c\u00e2teva lucr\u0103ri semnificative: P\u0103catul<\/em> (2013), \u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan <\/em>(2016), Gomes Leal \u2013 poet al Satanei sau al lui Hristos? <\/em>(2016), A fi sau a nu fi scriitor\u2026 <\/em>(2017), Fiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103 <\/em>(2017), Marea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be <\/em>(2018) sau Henrik Ibsen \u2013 \u201cPeer Gynt\u201d <\/em>(2019). De asemenea, poate fi citit\u0103 \u0219i pe blogul personal: www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n

\u00cen 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contraband\u0103-n alb \u0219i negru<\/em>.<\/p>\n

C\u00e2teva referin\u021be la \u00eentreaga sa activitate literar\u0103 au venit din partea unor critici \u0219i scriitori aclama\u021bi:<\/p>\n

Din mai multe puncte de vedere, Alexandra scrie o poezie diferit\u0103 de cea a genera\u021biei sale. Pentru ea, prozaismul c\u0103utat, estomparea afectelor ori fantoma unui mizerabilism exhibat, nu \u00eenseamn\u0103 mai nimic. Textele ei au uneori o agresivitate ritualic\u0103 \u0219i ar putea fi \u00eenchinate divinit\u0103\u021bii gnostice Sophia, care era \u00een aceea\u0219i preoteas\u0103 \u0219i prostituat\u0103. Alteori, figura lui Lilith iese la suprafa\u021b\u0103: asemenea personajului Vanessa Ives, poeta str\u00e2nge m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 a lui Dumnezeu. Dac\u0103 ar fi s\u0103 \u00eencadrez volumul, l-a\u0219 pune la intersec\u021bia dintre post-clasicism (pentru c\u0103 este construit \u00eentr-un fel anistoric, ce m\u0103 trimite la secolul 19; mai mult, ignor\u0103 dezvolt\u0103rile poeziei moderne din secolul trecut, ceea ce este \u0219i farmecul lui), post-romantism (parc\u0103 le vezi pe Emily Dickinson \u0219i pe surorile Bront\u00eb \u00een fundal) \u0219i un fel de para-simbolism (orientarea lui Baudelaire spre caracterul maladiv al existen\u021bei a generat universul nostru poetic).<\/em><\/p>\n

(\u0218tefan Bolea, scriitor, filosof, redactor al revistei Apostrof \u0219i lector asociat la Facultatea de Istorie \u0219i Filosofie din Cluj)<\/p>\n

Poeziile Alexandrei nu iart\u0103. \u020a\u0163i p\u0103trund \u00een carne, \u00een oase \u015fi \u00een sim\u0163uri. Nu te po\u0163i cuib\u0103ri \u00een ele comod, \u00eens\u0103 glasul lor te s\u0103geteaz\u0103 cu o for\u0163\u0103 impresionant\u0103. \u020an universul claustrant \u0163esut de autoare, demonii \u015fi demiurgii par a se osp\u0103ta la aceea\u015fi mas\u0103, adun\u00e2nd firimituri de suflet \u015fi b\u00e2nd s\u00e2nge care nu se transform\u0103 \u00eens\u0103 niciodat\u0103 \u00een vin sf\u00e2nt. E otr\u0103vitor, miroase a moarte \u015fi a tr\u0103dare. Aminte\u015fte de dou\u0103 trupuri care au frem\u0103tat, c\u00e2ndva, \u00een acela\u015fi ritm.<\/em><\/p>\n

Unde se termin\u0103 geneza iubirii \u015fi unde \u00eencepe destr\u0103marea ei? Zeii au obosit, ap\u0103sa\u0163i de povara propriei crea\u0163ii, iar oamenii s-au preschimbat \u00een \u201ep\u0103pu\u015fi ale destinului\u201d. Sensurile \u015fi-au ie\u015fit din matc\u0103 pentru c\u0103 nu mai are cine s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rilor. Din noianul de incertitudini marcate de revolt\u0103 \u015fi de apatie totodat\u0103, r\u0103sun\u0103 o \u00eentrebare \u00eenfrico\u015f\u0103toare: \u201eUnde e Dumnezeu?\/Nu \u00een scrierile sacre, pentru min\u0163i astupate\/Unde e Dumnezeu?\/Nu \u015ftiu…\u201d<\/em><\/p>\n

(Teodora Gheorghe, scriitoare \u0219i poet\u0103)<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Epopeea lui Ghilgame\u0219 (titlu conven\u021bional) este considerat\u0103 a fi cea mai veche capodoper\u0103 literar\u0103 a lumii. Acest poem eroic de largi dimensiuni este o oper\u0103 anonim\u0103 \u0219i colectiv\u0103 a c\u0103rei datare nu este cunoscut\u0103 cu precizie. Se vehiculeaz\u0103 c\u0103 istoria sa porne\u0219te de la vechi poeme sumeriene […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1394],"tags":[1216,1215,1113,1395],"class_list":["post-12787","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-59-60","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-59-60"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3kf","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12787","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12787"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12787\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12791,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12787\/revisions\/12791"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12787"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12787"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12787"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}