de Ana Bazac<\/p>\n
<\/p>\n
Piedestalul simbolizeaz\u0103 aici importan\u021ba<\/em> social\u0103<\/em> a unei categorii profesionale, superioritatea social\u0103<\/em> a unei categorii profesionale \u0219i, deci, recunoa\u0219terea<\/em> social\u0103 a acestei importan\u021be \u0219i\u00a0 a acestei superiorit\u0103\u021bi: recunoa\u0219tere inclusiv institu\u021bionalizat\u0103.\u00a0 De\u0219i importan\u021ba social\u0103 este un concept care deja arat\u0103 raportarea oamenilor la un fenomen sau la ac\u021biuni umane, deci acest concept sub\u00een\u021belege \u0219i recunoa\u0219terea, totu\u0219i se cade s\u0103 semnal\u0103m cele dou\u0103 perspective sub care se trateaz\u0103 problemele: prima este cea obiectivist\u0103, de analiz\u0103 a unei categorii profesionale \u00een sine \u00een cadrul sistemului de profesii (desigur, dintr-un moment istoric bine precizat), iar a doua este cea psihologist\u0103, de analiz\u0103 a atitudinilor oamenilor fa\u021b\u0103 de categoria profesional\u0103. Cele dou\u0103 perspective se \u00eempletesc \u0219i \u00een nota de fa\u021b\u0103 nu se disting: dar \u00een principiu, trebuie s\u0103 fim sensibili la diferen\u021bele dintre cele dou\u0103 tipuri de analize. \u0218i desigur, nu e greu de \u00een\u021beles c\u0103 superioritatea social\u0103<\/em> a unei categorii profesionale (adic\u0103 superioritatea condi\u021biilor de trai<\/em>) relev\u0103 deja o atitudine, \u0219i nu o caracteristic\u0103 obiectiv\u0103 a categoriei sociale.<\/p>\n Metafora situ\u0103rii pe piedestal a fost folosit\u0103, este evident, exclusiv pentru a discuta situa\u021bia categoriei profesionale \u0219i nicidecum nu\u00a0 a avut \u00een vedere extrapol\u0103ri \u00een domenii exterioare discu\u021biei (politic\u0103 sau art\u0103).<\/p>\n \n Ceea ce ne intereseaz\u0103 este, deci, situarea social\u0103 a profesiilor intelectuale<\/em>. Intelectualii sunt, desigur, o categorie social\u0103 \u2013 aten\u021bie! \u00een calitate de categorie, adic\u0103 de un num\u0103r semnificativ de oameni cu o func\u021bie social\u0103 recunoscut\u0103 \u0219i institu\u021bionalizat\u0103, \u0219i cu raporturi \u0219i influen\u021be clare \u00een societate \u00een calitate de categorie\/grup con\u0219tient de puterea\/importan\u021ba sa, intelectualii au ap\u0103rut o dat\u0103 cu dezvoltarea modernit\u0103\u021bii, de\u0219i poate aceast\u0103 afirma\u021bie nu ar trebui s\u0103 fie cu totul tran\u0219ant\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la scribii egipteni, de ex. \u2013 deci o categorie birocratic\u0103<\/em>[ii]<\/a>: adic\u0103 de intermediere \u00eentre Prin\u021b[iii]<\/a> \u0219i popula\u021bia dependent\u0103, \u0219i astfel de prelungire a puterii Prin\u021bului \u00een mul\u021bimea acestei popula\u021bii \u0219i, inerent, de autonomizare relativ\u0103 a puterii intermediarilor\/intermediare. Mai clar: intelectualii au fost cei care s-au \u00eendeletnicit cu activit\u0103\u021bi nu la \u00eendem\u00e2na truditorilor de r\u00e2nd deoarece implicau cuno\u0219tin\u021be str\u0103ine \u0219i interzise acestora \u0219i, de aceea, \u0219i ei \u00een\u0219i\u0219i s-au \u00eenf\u0103\u0219urat \u00een mantia superiorit\u0103\u021bii lor sociale \u0219i a prestigiului superior \u2013 \u0219i poate mai durabil dec\u00e2t cel al Prin\u021bilor trec\u0103tori \u2013; dar \u0219i popula\u021bia a asumat aceast\u0103 considerare a prestigiului profesional al intelectualilor. Ne afl\u0103m, deci, de foarte demult, \u00een faza istoric\u0103 a diferen\u021bei dintre munca fizic\u0103 \u0219i cea intelectual\u0103.<\/p>\n Corec\u021bi \u0219i benigni pentru societate sau corup\u021bi \u0219i maligni, intelectualii au fost accepta\u021bi astfel ca un num\u0103r suplimentar<\/em> de \u201edomni\u201d, persoane suspuse care trebuiau s\u0103 fie \u00eendestulate. Ei erau, \u00een marea majoritate, clerici cunosc\u0103tori ai tainelor alfabetului \u0219i socotitului, dar \u0219i c\u00e2\u021biva poe\u021bi, filosofi, c\u00e2\u021biva medici \u0219i arhitec\u021bi.<\/p>\n Dar odat\u0103 cu modernitatea, se schimb\u0103 structura profesional\u0103 a intelectualilor \u0219i, de aici, \u0219i considerarea lor social\u0103. Num\u0103rul intelectualilor cre\u0219te odat\u0103 cu dezvoltarea economiei si cu inerenta complicare a interdependen\u021belor sociale \u0219i, treptat dar din ce \u00een ce mai mult, se schimb\u0103 structura profesional\u0103 a categoriei intelectuale. In Evul Mediu, intelectualii erau oratores <\/em>\u2013 cei care se roag\u0103 \u2013; \u00een Germania fragmentat\u0103 \u0219i r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103,\u00a0 Kant a numit, \u00een Ce este luminarea<\/em> (1784), drept categorii intermediare de \u201eslujba\u0219i\u201d, adic\u0103 de categorii mijlocii prin profesie<\/em>, pe clerici dar \u0219i pe ofi\u021beri, acei bellatores<\/em> din Evul Mediu, care f\u0103ceau r\u0103zboi, nu erau propriu-zis intelectuali ci ni\u0219te domni intermediari ce trebuiau servi\u021bi dar de care era bine s\u0103 te fere\u0219ti. Dar \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, prima revolu\u021bie industrial\u0103 din Anglia pune deja pe primul plan inventatorii \u0219i inginerii, contabilii \u0219i organizatorii de firme, oricum speciali\u0219tii \u00een cunoa\u0219tere mai exact\u0103 dec\u00e2t ceea ce se presupunea a sta la baza competen\u021bei profesionale a celor numi\u021bi anterior.<\/p>\n Modernitatea a adus cu sine \u0219i suflul discursului critic: la \u00eenceput, pur \u0219i simplu doar persiflant. Apare critica Prin\u021bului[iv]<\/a> dar, \u00een acela\u0219i timp<\/em>, \u0219i critica acelor categorii intermediare care se legitimau prin cuno\u0219tin\u021bele lor esoterice[v]<\/a>. Iar mai t\u00e2rziu, marea literatur\u0103 dar\u00a0 \u0219i cercetarea social\u0103 au descompus discursurile legitimatoare ale ambelor categorii, dar \u0219i rostul istoric al acestora. \u00cen aceast\u0103 literatur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 apare diferen\u021bierea dintre importan\u021ba social\u0103 a intelectualilor \u2013 mai ales a celor ale c\u0103ror servicii aveau consecin\u021be materiale (de la medici la ingineri \u0219i profesori) \u2013 ca fapt obiectiv \u0219i, pe de alt\u0103 parte, superioritatea lor social\u0103 \u0219i ca auto-imagine a lor dar \u0219i cli\u0219eu dominant \u00een ideologie. Persiflarea intelectualilor nu a avut loc pentru c\u0103 oamenii nu ar fi v\u0103zut importan\u021ba lor social\u0103 (sau cel pu\u021bin a unora dintre ei), ci pentru c\u0103 oamenii respingeau \u0219i superioritatea lor social\u0103 \u2013 \u00een plus fa\u021b\u0103 de Prin\u021bi \u2013 \u0219i privilegiile pe care intelectualii le socoteau drept fire\u0219ti.<\/p>\n \n Importan\u021ba social\u0103 real\u0103 \u0219i prestigiul inginerilor au dus la generalizarea ideii de superioritate<\/em> social\u0103 a tuturor intelectualilor: persiflarea medicilor r\u0103m\u0103sese \u00een urm\u0103, iar acum cei mai buni dintre ei sunt adeveri\u021bi inclusiv de a\u0219ezarea lor pe strada\u00a0 londonez\u0103 respectabil\u0103 \u0219i frecventat\u0103 de gentlemenii englezi pentru a beneficia de serviciile garantate \u0219i astfel[vi]<\/a>.<\/p>\n \n Dar ideile s-au schimbat apoi, deoarece s-au schimbat for\u021bele de produc\u021bie<\/em>, baza prozaic\u0103 a reprezent\u0103rilor despre lume.<\/p>\n Vechea imagine social\u0103 a continuat p\u00e2n\u0103 prin anii 60-70 ai secolului trecut (\u00een termeni americani si vest-europeni), c\u00e2nd automatizarea <\/em>a \u00eenceput s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 func\u021bia de deservire a ma\u0219inii cu aceea de supervizare (control); iar de aici \u00eencolo, cibernetizarea <\/em>produc\u021biei \u2013 considerarea produc\u021biei drept un sistem unitar, ale c\u0103rui interdependen\u021be interne trebuie cunoscute \u00een totalitate de lucr\u0103torii supervizori \u2013 ca \u0219i introducerea galopant\u0103 a TIC<\/em> au zdruncinat definitiv con\u0219tiin\u021ba inferiorit\u0103\u021bii structurale a lucr\u0103torului ce nu are nevoie s\u0103 cunoasc\u0103 dec\u00e2t sarcina lui direct\u0103 \u0219i \u00eengust\u0103.<\/p>\n Oricum, e foarte important s\u0103 re\u021binem c\u0103 persisten\u021ba diviziunii sociale a muncii \u00een procesul de produc\u021bie\/\u00een economie a fost concomitent\u0103 <\/em>cu procesul care urma s\u0103 erodeze diviziunea social\u0103: \u0219tiin\u021ba de carte \u0219i cre\u0219terea nivelului de cuno\u0219tin\u021be ale popula\u021biei exterioare muncii intelectuale. Iar odat\u0103 cu procesele de mai sus din produc\u021bie \u2013 \u0219i, desigur, odat\u0103 cu accesul la informa\u021bii prin TIC \u2013 se poate vorbi de o tendin\u021b\u0103<\/em> de convergen\u021b\u0103<\/em> a nivelului intelectual sporit \u0219i cresc\u00e2nd al lucr\u0103torului \u0219i a schimb\u0103rii diviziunii sociale a muncii. Deci, se poate vorbi de o tendin\u021b\u0103<\/em> de schimbare a diviziunii sociale a muncii<\/em>.<\/p>\n \n Nu cadrul-cli\u0219eu al diviziunii muncii intelectuale-fizice este, spune pozi\u021bia cel pu\u021bin sceptic\u0103<\/em>, ceea ce ne opre\u0219te s\u0103 accept\u0103m tendin\u021bele de mai sus drept realiste, ci specializarea <\/em>cresc\u00e2nd\u0103 a muncilor intelectuale; cu alte cuvinte, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r lucr\u0103torul de ast\u0103zi pe platforme automatizate \u0219i mediate de computere trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eentregul proces \u0219i s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u00eentreaga logic\u0103 prezentat\u0103 lui de medierea TIC, nu acela\u0219i lucru se poate spune despre intelectual. Despre medic, cercet\u0103tor, electronist \u0219i nanotehnolog, biolog \u0219i cohortele de speciali\u0219ti \u00een domenii intersti\u021biale \u0219i noi domenii ap\u0103rute tocmai ca urmare a perspectivei transdisciplinare: to\u021bi sunt hiper-specializa\u021bi, \u0219i mereu adu\u0219i la zi, dac\u0103 vor s\u0103 fie utili \u0219i s\u0103 controleze un domeniu cu expertiza lor.<\/p>\n Da, \u00een noul proces de munc\u0103 \u2013 marcat de automatizare, cibernetizare, robotizare \u2013 lucr\u0103torul trebuie s\u0103 devin\u0103 \u201epropriul s\u0103u inginer\u201d, tenden\u021bial devine chiar inginer, cuno\u0219tin\u021bele ce privesc ansamblul procesului de munc\u0103 \u00eel fac scump \u0219i deloc inter\u0219anjabil; dar dac\u0103 lucr\u0103torul devine intelectual, intelectualul devine din ce \u00een ce mai rafinat, adic\u0103 specializat: astfel \u00eenc\u00e2t, de\u0219i tendin\u021ba ce porne\u0219te de jos, de la procesul de produc\u021bie, este de intelectualizare a muncii\/profesiilor, deci de zdruncinare a vechii diviziuni a muncii, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sus, pe treapta intelectualilor, pare a infirma tendin\u021ba de re\u0219ezare\/schimbare a diviziunii sociale a muncii.<\/p>\n Ei bine, nu este a\u0219a, iar diviziunea social\u0103 a muncii este un fenomen istoric<\/em>, deci vremelnic<\/em>, adic\u0103 este determinat de conjunc\u021bia dinamic\u0103 a (n) cauze de diferite tipuri. Concret: specializarea muncii intelectuale nu anuleaz\u0103 intelectualizarea muncii \u201ede jos\u201d<\/em>; nici cre\u0219terea nivelului general de cuno\u0219tin\u021be, prin accesul electronic la ele, \u0219i nici competen\u021ba profesional\u0103 cerut\u0103 de tehnologia de lucru: adic\u0103 tendin\u021ba de apropiere a muncii \u201efizice\u201d de cea intelectual\u0103<\/em>. \u0218tacheta de sus, nivelul muncii intelectuale, r\u0103m\u00e2ne, dar nivelul muncii de jos se ridic\u0103.<\/p>\n \n Dar de ce este important acest model? Deoarece el explic\u0103 baza obiectiv\u0103 \u2013 dat\u0103 de tipul de instrumente[viii]<\/a> ce mediaz\u0103 rela\u021bia omului cu natura \u2013 a diviziunii muncii \u0219i, mai important pentru discu\u021bia noastr\u0103, a imaginilor oamenilor despre superioritatea social\u0103 a diferitelor categorii sociale.<\/p>\n \u00centr-adev\u0103r, atunci c\u00e2nd categoriile conduc\u0103toare s-au \u00eenf\u0103\u0219urat \u00een p\u0103tura intelectual\u0103 protectoare<\/em>, legitimatoare<\/em> \u0219i mediatoare<\/em>, cei condu\u0219i \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, lipsi\u021bi de cuno\u0219tin\u021bele de care munca lor nu avea nevoie dar care erau esen\u021biale pentru a judeca (discerne, critica) starea lucrurilor, au fost u\u0219or de convins \u0219i c\u0103 acele categorii sunt l\u0103sate de zei \u00een pozi\u021bia lor de domina\u021bie \u0219i c\u0103 intelectualii au o superioritate social\u0103<\/em> (deci nu epistemic\u0103, informa\u021bional\u0103) indiscutabil\u0103. Persiflarea unora sau altora nu zdruncina convingerea ad\u00e2nc\u0103 asupra inerentei \u0219i inevitabilei superiorit\u0103\u021bi sociale a ambelor grupuri aflate deasupra vulgului.<\/p>\n Dar atunci c\u00e2nd \u0219i munca<\/em> a cerut cuno\u0219tin\u021be mai multe \u0219i instrumentele moderne de influen\u021bare a atmosferei spirituale generale au cerut \u0219tiin\u021ba de carte general\u0103, lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se schimbe. \u0218i sigur c\u0103 pentru categoriile conduc\u0103toare era vital s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 idei conving\u0103toare cu ajutorul nu doar al tradi\u021bionalilor clerici ci \u0219i al ziarelor, mai t\u00e2rziu, al radioului \u0219i al tuturor mijloacelor \u0219i programelor de informare \u00een mas\u0103 ce au urmat. Aceste idei conving\u0103toare sunt v\u0103zute drept cauze directe ale banalei reprezent\u0103ri a superiorit\u0103\u021bii sociale a categoriilor conduc\u0103toare, iar cauzele indirecte sunt mijloacele moderne de informare \u00een mas\u0103. Dar cauzele profunde sunt, cum am v\u0103zut, nevoile muncii ca atare, tipul tehnologiei.<\/p>\n \n Ca urmare, oamenii obi\u0219nui\u021bi au considerat mereu \u2013 cel pu\u021bin din epoca modern\u0103, potrivit literaturii europocentriste \u2013 importan\u021ba social\u0103<\/em> a intelectualit\u0103\u021bii \u0219i a muncii intelectuale<\/em>: dar ei au avut, tot din epoca modern\u0103 european\u0103, \u0219i din cauza ideilor avansate de burghezie, con\u0219tiin\u021ba egalit\u0103\u021bii sociale, adic\u0103 a respect\u0103rii fiec\u0103rei contribu\u021bii\u00a0 la dezvoltarea social\u0103; ceea ce nu e negarea profesionaliz\u0103rii \u0219i a specializ\u0103rii, ci este\u00a0\u00a0 ideea modern\u0103 a egalit\u0103\u021bii sociale dincolo de specializarea profesional\u0103 fireasc\u0103<\/em>, promovat\u0103 tocmai pentru a convinge \u0219i, desigur, o idee asumat de popula\u021bia de jos.<\/p>\n A\u0219adar: este foarte important s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 aceast\u0103 popula\u021bie\u00a0 nu confund\u0103<\/em> deloc importan\u021ba social\u0103 a muncii intelectuale<\/em> cu superioritatea social\u0103 a intelectualilor<\/em>, deci cu superioritatea condi\u021biilor de trai ale intelectualilor<\/em>. Dimpotriv\u0103, este intui\u021bia ad\u00e2nc\u0103 a popula\u021biei, condi\u021bia social\u0103 demn\u0103 trebuie s\u0103 fie la \u00eendem\u00e2na tuturor, tocmai pentru ca to\u021bi s\u0103 poat\u0103 s\u0103 dezvolte \u0219i s\u0103 ofere societ\u0103\u021bii capacitatea unic\u0103 a fiec\u0103ruia de a \u00een\u021belege \u0219i a crea<\/em>.\u00a0 Ceea ce s-a spus \u00een luptele ideologice a anilor 1990 \u2013 c\u0103 muncitorii rom\u00e2ni ar fi spus \u201enoi muncim, nu g\u00e2ndim\u201d \u2013 este o abera\u021bie promovat\u0103 de cei ce nu \u00een\u021beleg\u00a0 c\u00e2t de profund\u0103, s\u0103 spunem c\u00e2t de spontan intuitiv\u0103, este \u00een\u021belegerea de c\u0103tre oamenii obi\u0219nui\u021bi (cei ce, prin munca lor, asigur\u0103 supravie\u021buirea confortabil\u0103 a intelectualilor) a importan\u021bei\u00a0 muncii intelectuale<\/em>. Orice om \u0219tie c\u0103, indiferent ce munce\u0219te, el g\u00e2nde\u0219te. Separarea <\/em>\u00a0dintre contempla\u021bie \u2013 g\u00e2ndirea \u201egratuit\u0103\u201d pentru\u00a0 a \u00een\u021belege tainele existen\u021bei \u2013 \u0219i g\u00e2ndirea legat\u0103 de problemele concrete ale existen\u021bei fizice a fiec\u0103rui om \u0219i ale rostului\/sensului vie\u021bii fiec\u0103rui om<\/em> a fost promovat\u0103 de intelectualii doritori s\u0103-\u0219i p\u0103streze locul pe un piedestal socotit de ei de nedislocat. Dar procesele din produc\u021bia concret\u0103 de bunuri materiale \u2013 cele f\u0103r\u0103 de care nu se realizeaz\u0103 confortul intelectualilor \u201ecare g\u00e2ndesc\u201d jocuri care nu schimb\u0103 condi\u021bia celor mul\u021bi \u2013 i-au dezmin\u021bit.<\/p>\n \n Un om care nu are specializarea intelectual\u0103 X nu va \u0219ti, desigur, teoriile legate de specializarea X; dar el va avea intui\u021bia \u2013 corobor\u00e2nd informa\u021biile din n <\/em>domenii \u0219i experien\u021be \u2013 s\u0103 lege cel pu\u021bin unele aspecte studiate de specializarea X, eviden\u021biate \u00een informa\u021biile publice,\u00a0 de altele (studiate de alte discipline specializate), astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 logica lucrurilor<\/em>: \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een ce sens merge via\u021ba lui zilnic\u0103 \u0219i perspectivele sale s\u0103\u00a0 aib\u0103 un rost \u0219i o semnifica\u021bie, dincolo de cre\u0219terea copiilor s\u0103i.<\/p>\n \u0218i asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi: chiar \u0219i atunci c\u00e2nd oamenii primesc numai cli\u0219eele ideologiei dominante, deoarece ei le combin\u0103 cu informa\u021bii care\u00a0 le dau certitudini despre inadverten\u021bele dintre cli\u0219ee \u0219i, pe de alt\u0103 parte, fenomene reale sesizate dincolo de acestea.<\/p>\n Astfel \u00eenc\u00e2t majoritatea popula\u021biei se ridic\u0103 intelectual tocmai cu ajutorul tehnologiei noi \u0219i, odat\u0103 cu aceast\u0103 apropiere de cuno\u0219tin\u021be \u0219i de cunoa\u0219terea ra\u021bional\u0103, ea se convinge odat\u0103 mai mult \u0219i de importan\u021ba cunoa\u0219terii<\/em> \u0219i de caracterul desuet \u0219i incorect al decalajelor \u00een condi\u021biile de trai ale oamenilor. Tocmai gra\u021bie ridic\u0103rii nivelului de cuno\u0219tin\u021be au devenit oamenii convin\u0219i c\u0103 democra\u021bia<\/em> \u2013 dincolo de spectacolul alegerilor \u2013 ca sistem de valori (ca egalitatea \u00een fa\u021ba legii, deci inerent \u00een sens mai larg dec\u00e2t cel referitor la tratamentul inculpa\u021bilor) este fireasc\u0103 \u00een societatea uman\u0103 a interdependen\u021belor<\/em>.<\/p>\n \n \n \n Dar nu popula\u021bia a cobor\u00e2t multe categorii de intelectuali de pe piedestal<\/em>. Deoarece acesta nu e doar concep\u021bia general\u0103 despre importan\u021ba muncii intelectuale \u2013 concep\u021bie ce este \u00een mod comun internalizat\u0103 de popula\u021bie, dar avansat\u0103 mereu, \u0219i nu doar de intelectuali, ci tocmai de politicile conduc\u0103toare la care a devenit deja cli\u0219eu \u0219i care ascunde sub el tocmai discrimin\u0103ri sociale \u2013; ci mai ales concep\u021bia despre superioritatea social\u0103, deci \u00eendrituirea la condi\u021bii de retribu\u021bie\/de trai superioare<\/em>. Popula\u021bia a zdruncinat piedestalul \u2013 ce const\u0103 \u0219i \u00een auto-imaginea m\u0103gulitoare a intelectualilor \u2013 dar nu a dat jos intelectualii de pe el: deoarece nu ea decide raporturile economice.<\/p>\n Fiind o categorie birocratic\u0103, intelectualitatea este \u0219i ea structurat\u0103. Sub-categoriei de sus a ei, care are func\u021bii de conducere \u00een subsisteme (ca spitalul, universitatea, teatrul etc.), i-a fost \u00eent\u0103rit piedestalul, deoarece a fost asimilat\u0103 cu clasa conduc\u0103toare \u0219i, \u00een imensa sa majoritate, s-a comportat aidoma acesteia[x]<\/a>. Celelalte sub-categorii \u2013 asisten\u021bii din universit\u0103\u021bile vest-europene, de ex. \u2013 au fost asimilate lucr\u0103torilor, devenind proletari intelectuali<\/em>, termen folosit \u00eenc\u0103 de Eminescu la adresa lui \u00eensu\u0219i. Faptul c\u0103 \u00een Occident universitarii, medicii, actorii etc. fac greve \u2013 \u0219i nu doar manifesta\u021bii pentru obiective sociale generale ca acelea ecologice \u2013 arat\u0103 tocmai aceast\u0103 ierarhizare social\u0103 \u00een s\u00e2nul intelectualit\u0103\u021bii<\/em>.<\/p>\n \n Am putut deduce din acest exemplu c\u0103, pe de o parte, este vorba de o \u201econcuren\u021b\u0103\u201d \u00eentre capitalul fix \u0219i for\u021ba de munc\u0103; pe de alt\u0103 parte \u2013 \u0219i chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 detaliem exemplul medicinii \u2013 c\u0103 exist\u0103 o ierarhizare a intelectualilor \u0219i \u00een func\u021bie de legarea lor de tehnica cea mai nou\u0103 \u0219i mai performant\u0103<\/em>. Deci, dac\u0103 putem spune c\u0103, \u00een general, \u0219i inginerii de r\u00e2nd sunt proletari intelectuali (numai sub-categoriile de conducere, inclusiv a muncii de cercetare \u2013 din medicin\u0103 sau din inginerie \u2013 sunt parte a \u201eelitei\u201d sociale<\/em>[xii]<\/a>), trebuie neap\u0103rat s\u0103 specific\u0103m ordinea \u00een care diferitele specialit\u0103\u021bi de ingineri sunt da\u021bi jos de pe piedestal: ordine \u00een func\u021bie de domeniul\/sub-domeniul cel mai nou \u0219i, inerent, cel mai lucrativ<\/em> pentru proprietarii care investesc \u00een economia real\u0103<\/em>[xiii]<\/a>; foarte grosier, ast\u0103zi pe piedestal \u2013 adic\u0103 pe nivelul unor retribu\u021bii mai mari dec\u00e2t al altor categorii de ingineri \u2013 stau electroni\u0219tii, informaticienii (cu toate\u00a0 sub-specializ\u0103rile \u0219i limbajele ce se schimb\u0103 \u0219i pe care le cunosc mereu genera\u021biile mai tinere de studen\u021bi\/ingineri ce \u201enatural\u201d iau locul celor care cunosc doar faze anterioare), biotehnologii \u2013. Pe m\u0103sur\u0103 ce capacitatea de programare \u0219i de lucru cu TIC cre\u0219te \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m \u201enativii\u201d[xiv]<\/a> \u2013 \u0219i, desigur, pe m\u0103sur\u0103 ce se \u201esimplific\u0103\u201d tehnologia, devenind c\u00e2t mai apropiat\u0103 de procesele naturale (iar \u00een acest proces de simplificare, \u0219i \u0219tiin\u021ba \u0219i filosofia joac\u0103 un rol) \u0219i devine banal\u0103, \u0219i aceste categorii de ingineri vor fi da\u021bi jos de pe soclu.<\/p>\n \n \n \n Cercet\u0103tori prestigio\u0219i au eviden\u021biat, \u00eens\u0103, tendin\u021ba nu doar a unirii dintre cele dou\u0103 culturi (\u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i a umanioarelor) ci \u0219i tendin\u021ba logicii cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice<\/em> \u00eense\u0219i: de a avea un public c\u00e2t mai mare capabil s\u0103 aprecieze teoriile \u0219tiin\u021bifice, deci a comunica direct publicului ideile noi<\/em> care sunt cizelate \u00een cercetare. Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 genereaz\u0103 nivelul ridicat al culturii de mas\u0103, un fel de \u201ea treia cultur\u0103\u201d[xviii]<\/a> de mas\u0103 (dup\u0103 prima, popular\u0103 \u0219i \u00een afara teoriilor \u0219tiin\u021bifice care abia se n\u0103\u0219teau, \u0219i dup\u0103 a doua, a societ\u0103\u021bii primelor trei revolu\u021bii industriale), adic\u0103, \u00een fond \u2013 de\u0219i autorul nu leag\u0103 direct \u2013 specific\u0103 \u0219i necesar\u0103 celei de-a patra revolu\u021bii industriale[xix]<\/a>.<\/p>\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n [i]<\/a> Mircea Eliade, \u00a0\u201cMetallurgy, Magic and Alchemy\u201d, Cahiers de Zalmoxis<\/em>, 1939, pp. 3-47.<\/p>\n [ii]<\/a> Ana Bazac, \u201dEsprit de corps<\/em>: Old and New Values of a Significant Social Identity\u201d, Analele Universit\u0103\u021bii din Craiova. Seria Filosofie<\/em>, Nr. 36 (2\/2015), pp. 179-205, \u0219i \u00een Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series<\/em>, 2, Number II, 2015, pp.67-96,\u00a0 ap\u0103rut 27 iulie 2016.<\/p>\n [iii]<\/a> Conceptul este metafora nu doar a conduc\u0103torului \u2013 ca la Machiavelli \u2013 ci, aici, a clasei conduc\u0103toare ca atare, inerent restr\u00e2nse.<\/p>\n [iv]<\/a> Erasmus, Lauda prostiei<\/em>, 1509.<\/p>\n [v]<\/a> Moli\u00e8re, M\u00e9decin malgr\u00e9 lui<\/em>, 1666, Le malade imaginaire<\/em>, 1673.<\/p>\n [vi]<\/a> Vezi celebra Baker street, prezent\u0103 \u00een romanele celebre ale lui Conan Doyle.<\/p>\n [vii]<\/a> C.P. Snow, The Two Cultures and the Scientific Revolution<\/em> (1959), London, Cambridge University Press, 2001.<\/p>\n [viii]<\/a> Dar s\u0103 nu uit\u0103m: instrumentele tot oamenii le creeaz\u0103, iar la \u00eenceput nu \u201eintelectualii\u201d \u2013 dec\u00e2t dac\u0103 folosim acest cuv\u00e2nt \u00een sens metaforic \u2013 ci tocmai cei implica\u021bi \u00een \u201emunca de jos\u201d: arhitec\u021bii, inginerii, muncitorii.<\/p>\n [ix]<\/a> Nicolas Berdiaeff, Destin de l\u2019homme dans le monde actuel (Pour comprendre notre temps)<\/em>, Paris, Librairie Stock, 1936.<\/p>\n [x]<\/a> Vezi de ex. Annie Lacroix-Riz, Le<\/em> Choix de la d\u00e9faite\u00a0: les \u00e9lites fran\u00e7aises dans les ann\u00e9es 1930<\/em>, Paris, Armand Colin, 1e<\/sup>\u00a0\u00e9dition, 2006, nouvelle \u00e9dition compl\u00e9t\u00e9e et r\u00e9vis\u00e9e, 2010.<\/p>\n [xi]<\/a> Faptul c\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u2013 practic, atunci c\u00e2nd nevoia de medici este mai mare dec\u00e2t \u201epruden\u021ba economic\u0103\u201d ce trebuie s\u0103 compenseze pre\u021bul capitalului medical fix cu pre\u021bul mai redus la for\u021bei de munc\u0103 medicale \u2013 se cresc salariile medicilor este rezultatul presiunii medicilor:de ex., ei pleac\u0103 – \u0219i nu doar din Rom\u00e2nia \u2013 acolo unde, pe acela\u0219i loc social cobor\u00e2t de pe piedestal, c\u00e2\u0219tig\u0103 totu\u0219i mai mult dec\u00e2t \u00een \u021bara de origine. Oare ne e at\u00e2t de greu s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103, din punct de vedere social, \u0219i medicii sunt proletari, indivizi care \u00ee\u0219i v\u00e2nd for\u021ba de munc\u0103 pentru salariu? \u0218i care, dat fiind c\u0103 munca lor nu nu serve\u0219te \u00een mod direct capitalul \u2013 ci doar indirect \u2013 sunt socoti\u021bi ca parte a unui serviciu<\/em> \u201epe care trebuie s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 tot capitalul, cu sau f\u0103r\u0103 ajutorul statului\u201d, deci mult mai pu\u021bin importan\u021bi dec\u00e2t cercetarea tehnologic\u0103 ce este deja, for\u021b\u0103 de produc\u021bie<\/em>, parte direct\u0103 a \u00eennoirii \u0219i deci a profitului privat.<\/p>\n [xii]<\/a> Distingem, desigur, \u00eentre elita social\u0103<\/em> (cei lega\u021bi de puterea economic\u0103 \u0219i politic\u0103) \u0219i elita profesional\u0103<\/em>.<\/p>\n [xiii]<\/a> Termenul desemneaz\u0103 \u00eentreaga economie minus cea financiar\u0103<\/em>.<\/p>\n [xiv]<\/a> Mark Prensky, \u201cDigital Natives, Digital Immigrants\u201d, On the Horizon<\/em>, MCB University Press, Vol. 9, No. 5, October 2001, pp. 1-9.<\/p>\n [xv]<\/a> Ast\u0103zi, criza ecologic\u0103 general\u0103 face ca s\u0103 se schimbe chiar tipul de consum general \u0219i s\u0103 se revizuiasc\u0103 sistemul nevoilor. Mi\u0219c\u0103rile pentru cre\u0219terea puterii de cump\u0103rare a majorit\u0103\u021bii popula\u021biei nu sunt simple cereri de salarii etc., ci au \u00een vedere \u0219i absurditatea concentr\u0103rii bog\u0103\u021biei \u2013 \u00een detrimentul nu doar al majorit\u0103\u021bii ci \u0219i al naturii \u0219i, desigur, avem \u00een vedere nu o \u021bar\u0103, ci globul \u2013 \u0219i caracterul aberant al consumerismului. \u00cen acest sens, perioada actual\u0103 este aceea \u00een care oamenii \u00eenva\u021b\u0103 \u2013 cu toate piedicile puse \u2013 \u00eempotriva a ce s\u0103 protesteze \u0219i ce trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru ca s\u0103 nu mai fie nevoie s\u0103 manifesteze mereu.<\/p>\n [xvi]<\/a> Jean-Claude Mich\u00e9a,\u00a0L’enseignement de l’ignorance<\/em> et ses conditions modernes<\/em>, Paris, Climats, 2006.<\/p>\n [xvii]<\/a> Zbigniew Brzezinski, 1995.<\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n