[Conferin\u0163\u0103, Sesiunea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne, 29 octombrie 1976]<\/p>\n
(restitutio)<\/font><\/p>\n de Amita Bhose<\/p>\n \n\t\u00cenrudirea g\u00e2ndirii lui Eminescu cu filozofia indian\u0103 a fost semnalat\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een 1889 de c\u0103tre gazetarul craiovean Gheorghe Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I<\/em> \u00eentr-o traducere german\u0103 a Rigveda<\/em>ei 1). Dup\u0103 aceea, aproape dou\u0103zeci de opere eminesciene, scrise \u00eentre anii 1870 \u015fi 1887, au fost puse sub semnul influen\u0163ei indiene.<\/p>\n \tApari\u0163ia at\u00e2t de frecvent\u0103 \u015fi pe o perioad\u0103 at\u00e2t de lung\u0103 a ideilor indiene sugereaz\u0103 o preocupare statornic\u0103 \u015fi o cunoa\u015ftere ampl\u0103 a lui Eminescu \u00een domeniul literaturii indiene, fapt care impune cercetarea am\u0103nun\u0163it\u0103 a acestei laturi a culturii poetului rom\u00e2n. Din nefericire, materialele biografice nu furnizeaz\u0103 dec\u00e2t informa\u0163ii rudimentare, de exemplu, c\u0103 Eminescu a fost pasionat de filozofia buddhist\u0103, a citit piesa Sakuntala <\/em>a lui Kalidasa 2) \u015fi a asistat la c\u00e2teva cursuri de civiliza\u0163ie indian\u0103 \u0163inute de prof. Weber \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii din Berlin.<\/p>\n \tCercetarea operelor \u015fi manuscriselor eminesciene a stabilit ulterior c\u00e2teva surse indiene ale inspira\u0163iei lui Eminescu, de exemplu, istoria buddhsmului indian a lui Burnouf 3) \u015fi traducerea german\u0103 a unor imnuri vedice. Pe de alt\u0103 parte, din informa\u0163iile bibliografice pe care le avem la dispozi\u0163ie, se poate constata c\u0103 Eminescu avea posibilitatea la acea dat\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 prin traduceri: Rigveda <\/em>\u015fi comentariile ei, Yajurveda<\/em>, c\u00e2teva Upanisade <\/em> importante, Legile lui Manu<\/em>, Bhagavad-gita<\/em> (cartea fundamental\u0103 buddhist\u0103), mai multe opere ale lui Kalidasa, precum \u015fi o serie \u00eentreag\u0103 de texte despre istoria culturii indiene. Analiza operelor eminesciene reliefeaz\u0103 faptul c\u0103 Eminescu a parcurs \u00eentr-adev\u0103r o mare parte a acestor lucr\u0103ri.<\/p>\n \tPe l\u00e2ng\u0103 influen\u0163a direct\u0103 provenit\u0103 din aceste izvoare, g\u00e2ndirea indian\u0103 a putut s\u0103 str\u0103bat\u0103 \u00een viziunea poetului rom\u00e2n \u015fi pe c\u0103i indirecte; prin c\u0103r\u0163ile populare rom\u00e2ne, c\u0103rora li s-au integrat unele texte de ob\u00e2r\u015fie \tCu aceast\u0103 ocazie am dori s\u0103 atragem aten\u0163ia asupra opiniei generale c\u0103 Eminescu s-a inspirat din filozofia buddhist\u0103 prin intermediul lui Schopenhauer. S-a afirmat c\u0103 influen\u0163a budist\u0103 la Eminescu s-a manifestat chiar \u00een Epigonii<\/em>, poezie tip\u0103rit\u0103 \u00een 1870 4). De altminteri, \u00eentr-un manuscris apar\u0163in\u00e2nd anului 1868, Eminescu s-a referit la concep\u0163ia brahmanic\u0103 despre anii lui Brahma, la care revenim mai t\u00e2rziu. Aceste dou\u0103 date scot la iveal\u0103 faptul c\u0103 Eminescu s-a preocupat de diverse sisteme filozofice indiene cam \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 \u00een care a \u00eenceput s\u0103 cunoasc\u0103 operele lui Schopenhauer, poate chiar \u015fi mai \u00eenainte.<\/p>\n \tDe aceea, p\u0103rerea noastr\u0103 este c\u0103 Eminescu s-a inspirat direct din izvoarele indiene, dar operele lui Schopenhauer l-au sprijinit s\u0103 interpreteze g\u00e2ndirea antic\u0103 a Indiei \u00een limbajul filozofic contemporan.<\/p>\n \tOperele eminesciene \u00een proz\u0103, scrise \u00een anii petrecu\u0163i la Viena \u015fi la Berlin ne prezint\u0103 c\u00e2teva dovezi ale str\u0103daniei poetului rom\u00e2n pentru a sintetiza g\u00e2ndirea indian\u0103 cu cea din continentul s\u0103u. Din acest punct de vedere, cea mai interesant\u0103 \u015fi mai dificil\u0103 oper\u0103 pare a fi nuvela fantastic\u0103 S\u0103rmanul Dionis<\/em>, de care ne vom ocupa \u00een urm\u0103toarele pagini. <\/p>\n \tNuvela a fost terminat\u0103 la Viena. Sursele ideilor eminesciene revelate \u00een aceast\u0103 oper\u0103 au fost urm\u0103rite de G. C\u0103linescu, criticul ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 \u201ctoate materialele de construc\u0163ie\u201d pentru ea se g\u0103sesc \u00een lucr\u0103rile lui Scopenhauer 5), chiar dac\u0103 unele teorii ale lui Kant sau Leibniz \u00ee\u015fi fac apari\u0163ia pe alocuri, ele p\u0103trund la Eminescu tot prin filtrul lui Schopenhauer 6). \u00cen perioada respectiv\u0103, g\u00e2ndurile filozofice ale poetului au fost, \u00eentr-adev\u0103r, predominate de Schopenhauer, a c\u0103rui influen\u0163\u0103 se observ\u0103 \u015fi \u00een alte crea\u0163ii literare din aceea\u015fi epoc\u0103. Dar \u00eentruc\u00e2t Schopenhauer \u00eensu\u015fi a fost influen\u0163at, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, de filozofia indian\u0103, e normal ca operele eminesciene puse sub semnul influen\u0163ei filozofului german s\u0103-\u015fi aib\u0103 coresponden\u0163a \u00een textele indiene, care puteau s\u0103-i parvin\u0103 \u015fi pe o cale direct\u0103. Analiza lecturii S\u0103rmanului Dionis<\/em> ar revela astfel c\u00e2teva puncte interesante ale convergen\u0163ei g\u00e2ndirii eminesciene cu cea indian\u0103.<\/p>\n \tNuvela e conceput\u0103 pe baza ideii relativit\u0103\u0163ii timpului \u00een raport cu eternitatea. Ideea e expus\u0103 chiar la \u00eenceput \u015fi, \u00een cursul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor ce se petrec, autorul revine mereu la aceast\u0103 teorie. Referindu-se la acest concept, G.C\u0103linescu observ\u0103 c\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, de\u015fi Eminescu porne\u015fte de la Kant, se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de filozofia acestuia 7).<\/p>\n \tConcep\u0163ia c\u0103 \u00een raport cu eternitatea, timpul \u00ee\u015fi reduce dimensiunile exist\u0103 \u00eens\u0103 \u00een g\u00e2ndirea tradi\u0163ional\u0103 indian\u0103. De exemplu, se spune \u00een Legile lui Manu<\/em> (tradus\u0103 \u00een german\u0103 \u00een 1797) \u201cun an al muritorilor este c\u00e2t o zi \u015fi o noapte a zeilor (\u2026). Suma anilor acestor patru epoci (Satya, Treta, Dvapa<\/em> \u015fi Kali <\/em>\u2013 cele patru v\u00e2rste ale omenirii \u2013n.n.) acum \u00een\u015firate, socotite la un loc este de dou\u0103sprezece mii de ani \u015fi se zice epoca zeilor (\u2026) O mie de epoci zee\u015fti fac o zi a lui Brahma \u015fi (\u2026) noaptea e tot at\u00e2t de lung\u0103\u201d 8). Aceea\u015fi idee o sus\u0163ine \u015fi Bhagavad-gita<\/em>.<\/p>\n \t\u00centr-o \u00eensemnare, Despre nemurirea sufletului \u015fi a formei individuale<\/em>, din mss. 2255, ff. 186-187<\/em> (circa 1868), Eminescu se refer\u0103 la acest concept indian: \u201cCineva ar zice: Dar poate nici \u00eentr-un an a lui Brahma formele nu vor apare pe deplin din urm\u0103, c\u0103 \u00eenainte ca seria s\u0103 fie epuizat\u0103 anul se va \u00eenchide -, dar anii lui Brahma sunt nenum\u0103ra\u0163i \u015fi pentru subiectul necon\u015ftient 1 an \u015fi mii de miliarde sunt acelea\u015fi momente f\u0103r\u0103 valoare, c\u0103ci nu exist\u0103\u201d. \n\tG\u00e2ndirea upanisadic\u0103 prevede c\u0103 prin medita\u0163ia asupra acestei silabe omul poate s\u0103 simt\u0103 trecutul \u015fi viitorul \u00een sufletul s\u0103u \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, \u00een vis el poate s\u0103 se apropie de spiritul creator al lumii. Cugetarea lui Dionis c\u0103 lumea-i visul sufletului nostru se apropie de aceast\u0103 idee. Metafora \u201cp\u0103durea \u00eentr-un s\u00e2mbure de ghind\u0103\u201d, pe care o folose\u015fte eroul, \u00ee\u015fi are o coresponden\u0163\u0103 \u00een Chandogya Upanisd<\/em>, cea mai cunoscut\u0103 Upanisad\u0103 \u00een care apare \u015fi formula Tat twam asi<\/em>. \u00cen cartea a \u015fasea a acesteia, \u00een\u0163eleptul Uddalaka Aruni \u00eei explic\u0103 fiului s\u0103u Svetaketu c\u0103, a\u015fa cum un uria\u015f copac de nyagrodha <\/em> se na\u015fte dintr-un s\u00e2mbure infinitezimal \u015fi invizibil, tot astfel, universul manifestat s-a creat din Absolutul nemanifestat 11).<\/p>\n \n\tDar cele ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai departe cu eroul eminescian nu atest\u0103 \u015fi influen\u0163a acestor concep\u0163ii, dup\u0103 care \u00een starea de transcenden\u0163\u0103 omul poate s\u0103 devin\u0103 unul \u015fi acela\u015fi cu Brahman<\/em>, c\u0103ci Dionis ajunge numai p\u00e2n\u0103 la starea de vis.<\/p>\n \nSprijinit de metempsihoza egiptean\u0103, Dionis se \u00eentoarce \u00een vis la \u00eencarnarea sa anterioar\u0103, c\u0103lug\u0103rul Dan. Teoria metempsihozei apar\u0163ine mai ales g\u00e2ndirii indiene. Se spune \u00een Legile lui Manu<\/em>: \u201dSufletele \u00eenzestrate cu \u00eensu\u015firea bun\u0103t\u0103\u0163ii se fac p\u0103rta\u015fi ale firii dumnezee\u015fti, cele st\u0103p\u00e2nite de patim\u0103 au soarta oamenilor; cele cufundate \u00een \u00eentunecime sunt cobor\u00e2te la starea de animale\u201d 12). Conform acestei concep\u0163ii, sufletul lui Dan sau Dionis a avut p\u00e2n\u0103 acum soarta oamenilor, iar \u00een \u00eencarnarea actual\u0103 el tinde spre salvarea divin\u0103; visul s\u0103u nu este dec\u00e2t o prevestire.<\/p>\n \nDe altminteri, filozofia Upanisadelor <\/em>sus\u0163ine c\u0103 sufletele tuturor fiin\u0163elor izvor\u0103sc din sufletul universal \u015fi ca atare reprezint\u0103 diferite manifest\u0103ri ale celui nemanifestat 13). Din acest punct de vedere, \u201cindividul ascuns sub numele de Zoroastru, Dan, Dionis\u201d, a\u015fa cum \u00eel define\u015fte C\u0103linescu 14), nu este numai un simplu prototip, ci este identic cu sufletul universal. O sugestie a acestei idei \u00eei vine lui Dan \u00een visul cosmic.<\/p>\n \n\u015ei \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile me\u015fterului Ruben se bazeaz\u0103 pe concep\u0163ia omolog\u0103rii dintre om \u015fi Dumnezeu, care corespunde \u00een genere cu ideea upani* adic\u0103 men\u0163ionat\u0103 mai \u00eenainte. Argumentele lui Ruben se aseam\u0103n\u0103 cu cele aflate \u00een textele indiene, pe care le vom descrie mai jos. \nIsa Upanisad<\/em> afirm\u0103 c\u0103 tot ce se mi\u015fc\u0103 \u00een lume exist\u0103 \u00een Dumnezeu 16). Ideea aceasta e preluat\u0103 \u015fi citat\u0103 de Schopenhauer \u00een Lumea ca voin\u0163\u0103 \u015fi reprezentare<\/em> 17). Aceea\u015fi concep\u0163ie apare \u00een Bhagavad-gita<\/em>, c\u00e2nd Arjuna vede \u00eentreaga lume st\u00e2nd la un loc \u00een trupul lui Krisna 18). Apropierea a putut s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een viziunea eminescian\u0103 prin textul lui Schopenhauer sau direct din izvoare. \n\u00cen al doilea r\u00e2nd, scopul c\u0103l\u0103toriei cosmice \u00een legenda buddhist\u0103 se deosebe\u015fte de cele descrise \u00een alte mituri, ale c\u0103ror scopuri constau \u00een ob\u0163inerea darurilor materiale sau \u00een participarea la via\u0163a zeilor 22). \nCu aceast\u0103 ocazie ne referim \u015fi la schi\u0163a Toma Nour \u00een ghe\u0163urile siberiene<\/em>, la trecerea eroului spre Polul Nord \u015fi la unirea sa spiritual\u0103 cu Steaua polar\u0103, \u00een care o vede pe Poesis. Conform miturilor transcendentale men\u0163ionate mai sus, v\u00e2rful cosmic se identific\u0103 cu Polul Nord sau cu Steaua polar\u0103 23). Faptul c\u0103 spiritualizarea lui Toma se asociaz\u0103 cu cele dou\u0103 motive mitice \u00eentrece aria coinciden\u0163ei \u015fi eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 Eminescu le-a folosit \u00een mod con\u015ftient. Astfel se poate conchide c\u0103 \u015fi experien\u0163ele lui Dionis au pornit din cunoa\u015fterea acestor mituri.<\/p>\n \nLa \u00eenceputul c\u0103l\u0103toriei cosmice, Dan simte c\u0103 dezlipindu-se \u201catomele\u201d greoaie ale creierilor s\u0103i, mintea sa devine clar\u0103 ca o bucat\u0103 de soare 24). Aceea\u015fi imagine exist\u0103 \u00een Mandukya Upanisad<\/em>, \u00een care se spune c\u0103 \u00een starea de trezie omul e legat de percep\u0163ia sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi de dorin\u0163\u0103, dar \u00een vis sufletul se elibereaz\u0103 de lumea empiric\u0103 \u015fi creeaz\u0103 lumea sa proprie 25).<\/p>\n \n\tEcoul acestei idei \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u00eentr-o \u00eensemnare a lui Eminescu, \u201cNumai \u00een somnul ad\u00e2nc, \u00een visul clar asemenea vederei obiectelor sub ap\u0103 \u2013 asemenea ora\u015fului pe care dup\u0103 pove\u015fti \u00eel vezi cu case, strade, biserici, oameni \u00een fundul unui lac limpede \u2013 numai \u00een somn suntem activi \u2013 de aceea visul are at\u00e2ta dramaticitate. Altfel suntem pasivi\u201d 26). Spre sf\u00e2r\u015fitul pasajului, Eminescu se refer\u0103 \u015fi la Brahma.<\/p>\n \n\t\u00cen descrierea acestei c\u0103l\u0103torii a lui Dan \u015fi Maria, Eminescu revine, la modul poetic, asupra ideii relativit\u0103\u0163ii timpului. Asemenea imagine, a trecerii de la microtimp la macrotimp, am mai \u00eent\u00e2lnit \u00een Luceaf\u0103rul<\/em>. \n\u00cen nuvela eminescian\u0103, cei doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i Dan \u015fi Maria se unesc \u00een fiecare \u00eencarnare, ca \u015fi \u00een lumea de dincolo. Faptul ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 credem c\u0103 acest concept frumos al dragostei l-a impresionat \u015fi l-a inspirat pe poetul rom\u00e2n.<\/p>\n \nS-a afirmat c\u0103 lumea cosmic\u0103 a lui Dan e construit\u0103 dup\u0103 teoria monadologiei lui Leibniz 29). Influen\u0163a lui Leibniz \u00een construirea aceleia pare posibil\u0103; \u00eensu\u015fi autorul a \u015fi folosit expresia \u201carmonia prestabilit\u0103\u201d a acestui filozof. Dar ceea ce urmeaz\u0103, \u00eendeosebi cugetarea lui Dan \u2013 Oare f\u0103r\u0103 s-o \u015ftiu nu sunt eu \u00eensumi Dumne\u2026<\/em> \u00eentrece aria influen\u0163ei lui Leibniz \u015fi se apropie de g\u00e2ndirea indian\u0103. Revela\u0163ia momentan\u0103 a eroului, c\u0103 el e Dumnezeu, se leag\u0103 de g\u00e2ndirea UpaniSadelor<\/em>, care expun c\u0103, \u00een somnul profund omul gust\u0103 <\/em>fericirea \u2013 devine ananda-bhuk<\/em> -, cel care se hr\u0103ne\u015fte din fericire, \u015fi \u00een starea de transcenden\u0163\u0103, sufletul uman se identific\u0103 cu cel universal. Conform acestei filozofii, cunosc\u00e2ndu-l pe Brahman<\/em>, omul devine Brahman<\/em>, realitatea absolut\u0103, \u00een care exist\u0103 toate fiin\u0163ele.<\/p>\n \n\u00centrebarea final\u0103 a lui Dan eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 Eminescu a pornit de la concep\u0163ia upanisadic\u0103, dar eroul s\u0103u nu avea preg\u0103tirea potrivit\u0103 unei astfel de realiz\u0103ri. Autorul nu l-a situat pe Dionis \u00eentr-un spa\u0163iu spiritual; \u00een schimb, l-a legat de un cerc magic. Poate c\u0103 de aceea Dan n-a putut s\u0103 treac\u0103 prin poarta \u201cDomei lui Dumnezeu\u201d, nici \u00een cartea lui Zoroastru el n-a g\u0103sit r\u0103spunsul \u00eentreb\u0103rii sale \u2013 \u201cOare de ce omul nu gust\u0103 vreo fericire\u201d. Mijloacele magice, pe care le-a folosit Dionis, nu i-au fost de ajuns pentru atingerea fericirii supreme, nici pentru realizarea revela\u0163iei statornice. Sentimentul eroului c\u0103 el \u00eensu\u015fi e Dumnezeu a dep\u0103\u015fit limitele puterilor magice \u015fi i-a determinat c\u0103derea din cosmos. Ie\u015firea lui Dan din nem\u0103rginire \u015fi \u00eentoarcerea \u00een spa\u0163iul \u015fi timpul lui Dionis marcheaz\u0103 hotarele \u00eentre somnul profund \u015fi transcenden\u0163\u0103. Odat\u0103 cu oprirea lui Dionis la acest hotar, \u00eencercarea sa de-a \u00eenvinge timpul s-a terminat \u00eentr-o aventur\u0103 \u00een vis.<\/p>\n \nDar Dionis n-a gustat oare fericirea \u00een a c\u0103rei c\u0103utare a trecut \u015fi peste marginea lumii? Paradisul s\u0103u, pe care \u00eel pierduse \u00een vis, nu l-a reg\u0103sit oare \u00een via\u0163a sa pe p\u0103m\u00e2nt, al\u0103turi de Maria, \u00eentr-un sat anonim, unde se retrag cei doi so\u0163i, \u201cspre a se iubi departe de zgomotul lumii\u201d?<\/p>\n \nChiar dac\u0103 \u00eentrebarea c\u0103 \u201cfost-au vis sau nu\u201d \u00eel nelini\u015ftea pe Dionis \u00een clipele de nostalgie a \u00eenchipuirii unei existen\u0163e \u00een trecut, chiar dac\u0103 el sim\u0163ea, la fel ca Ioan din Geniu pustiu<\/em>, c\u0103 nu apar\u0163inea locului sau secolului \u00een care s-a n\u0103scut, aceste sentimente nu i-au \u00eentrerupt armonia vie\u0163ii cotidiene. De data aceasta, demonul eminescian \u015fi-a cucerit lini\u015ftea sufleteasc\u0103 l\u00e2ng\u0103 \u00eengerul s\u0103u, un \u00eenger \u201cce n-a cunoscut niciodat\u0103 \u00eendoiala\u201d.<\/p>\n \nConceput filozofic, S\u0103rmanul Dionis<\/em> prezint\u0103 o sintez\u0103 a numeroaselor idei provenite din diverse sisteme de g\u00e2ndire, occidentale \u015fi orientale, contemporane \u015fi moderne, \u015ftiin\u0163ifice \u015fi oculte. Viziunea filozofic\u0103 a autorului acoper\u0103 un vast teren spa\u0163ial \u015fi temporal. Totu\u015fi, poetul \u00een Eminescu r\u0103m\u00e2ne mereu legat de via\u0163\u0103, de frumuse\u0163ea sentimentelor p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Ca un adev\u0103rat kavi, sau poet-\u00een\u0163elept indian, Eminescu \u00ee\u015fi armonizeaz\u0103 medita\u0163ia de filozof cu sensibilitatea de artist, \u015fi la fel ca poe\u0163ii vai\u015fnavi ai Indiei, care i-au inspirat \u015fi pe scriitorii romantici germani, ajunge la concep\u0163ia c\u0103 suprema fericire e iubirea.<\/p>\n \tNote [Conferin\u0163\u0103, Sesiunea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne, 29 octombrie 1976] (restitutio) de Amita Bhose \u00cenrudirea g\u00e2ndirii lui Eminescu cu filozofia indian\u0103 a fost semnalat\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een 1889 de c\u0103tre gazetarul craiovean Gheorghe Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I \u00eentr-o traducere german\u0103 a Rigvedaei 1). Dup\u0103 aceea, aproape dou\u0103zeci de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,315,50],"tags":[40,1113,1132,545,1119],"class_list":["post-1290","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-23","category-restitutio","tag-amita-bhose","tag-critica","tag-egophobia-23","tag-mihai-eminescu","tag-restitutio"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s6DakB-amita","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1290","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1290"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1290\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4285,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1290\/revisions\/4285"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nindian\u0103, \u015fi prin literatura romantic\u0103 european\u0103. Un important izvor \u00eel constituie \u015fi operele lui Schopenhauer, concepute \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 dup\u0103 sistemul filozofic buddhist \u015fi dup\u0103 unele teorii ale Upanisadelor <\/em>indiene.<\/p>\n
\n\tPasajul eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 Eminescu a cunoscut aceast\u0103 concep\u0163ie indian\u0103 c\u00e2nd a scris S\u0103rmanul Dionis<\/em> \u015fi e posibil ca g\u00e2ndirea eroului s\u0103 se fi inspirat de acolo.
\n\tDup\u0103 teoria relativit\u0103\u0163ii timpului urmeaz\u0103, \u00een nuvela eminescian\u0103, cugetarea c\u0103 lumea-i visul sufletului nostru.
\n\tDe\u015fi eroul eminescian caut\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie taina timpului cu ajutorul \u015ftiin\u0163elor magice ale egiptenilor \u015fi asirienilor, conceptul nu-i deloc str\u0103in nici filozofiei indiene. Conform acestei filozofii, expuse \u00een Mandukya Upanisad<\/em> (tradus \u00een englez\u0103 de H.H. Roer \u00eentre anii 1851-1855), misterul timpului \u00ee\u015fi are cheia \u00een silaba sacr\u0103 aum<\/em>, simbolul lui Brahman<\/em>, cel Absolut. Ea cuprinde la un loc trecutul, prezentul, viitorul, precum \u015fi tot ce exist\u0103 dincolo de ele.9). Astfel, lumea manifestat\u0103 \u015fi Absolutul nemanifestat exist\u0103 laolalt\u0103 \u00een ea. \u00cen acela\u015fi timp, litera \u201ca\u201d reprezint\u0103 starea de trezie, \u201cu\u201d cea de vis \u015fi \u201cm\u201d cea de somn profund; iar silaba \u00eentreag\u0103 reprezint\u0103 starea de transcenden\u0163\u0103, \u00een care sufletul individual \u00eel cunoa\u015fte pe cel universal, Brahman<\/em>, \u015fi devine una cu acesta10). Cele trei st\u0103ri ini\u0163iale ale microcosmosului se coreleaz\u0103 cu diferite condi\u0163ii ale macrocosmosului. <\/p>\n
\nDe exemplu, Ruben \u00eei spune lui Dionis: \u201c\u015ei asta-i deosebirea \u00eentre Dumnezeu \u015fi om. Omul are-n el numai \u015fir, fiin\u0163a altor oameni viitori \u015fi trecu\u0163i. D-zeu le are deodat\u0103 toate neamurile ce vor veni \u015fi ce au trecut; omul cuprinde un loc \u00een vreme. D-zeu e vremea \u00eens\u0103\u015fi cu tot ce se-nt\u00e2mpl\u0103-n ea, dar vremea la un loc, asemenea unui izvor, a c\u0103rui ape se \u00eentorc \u00een el \u00eensu\u015fi, ori asemenea ro\u0163ii, ce deodat\u0103 cuprinde toate spi\u0163ele, ce se-ntorc ve\u015fnic. \u015ei sufletul nostru are ve\u015fnicie-n sine, dar numai bucat\u0103 cu bucat\u0103\u201d 15).<\/p>\n
\nMetafora izvorului se aseam\u0103n\u0103 cu un pasaj din Chandogya Upanisad<\/em>: \u201cPrecum r\u00e2urile curg de la o mare la alta \u015fi ele \u00eensele devin mare f\u0103r\u0103 s-o \u015ftie, tot a\u015fa sufletele fiin\u0163elor se nasc din Absolut \u015fi se \u00eentorc \u00een el\u201d 19).
\nProcesul magic al lui Ruben este \u00eentemeiat \u00een puterea num\u0103rului \u015fapte; \u00eentorc\u00e2nd c\u00e2te \u015fapte file odat\u0103, Dionis trece de la o treapt\u0103 la alta a transform\u0103rii \u015fi transpunerii.
\nPuterea magic\u0103 a num\u0103rului \u015fapte exist\u0103 \u00een miturile mai multor \u0163\u0103ri, de ex., India, Siberia, Mesopotamia \u015fi \u00een unele regiuni din Asia Central\u0103. Toate miturile pornesc de la imaginea unui univers construit din \u015fapte etaje, corespunz\u00e2nd celor \u015fapte lumi planetare. Mitologia indian\u0103 concepe \u015fi \u015fapte continente. O legend\u0103 buddhist\u0103 spune c\u0103 imediat dup\u0103 ce s-a n\u0103scut, Buddha a mers \u015fapte pa\u015fi \u015fi a ajuns la v\u00e2rful cosmic, unde a c\u0103p\u0103tat \u00een\u0163elepciunea suprem\u0103 de a se ridica deasupra tuturor suferin\u0163elor lume\u015fti. \u00cen\u0103l\u0163area lui Buddha simbolizeaz\u0103 realizarea transcenden\u0163ei \u00een timp 20). Dup\u0103 constatarea lui Mircea Eliade, nici un alt mit din lume nu descrie procesul \u00eentoarcerii \u00een timp cu at\u00e2ta precizie 21).<\/p>\n
\nBun cunosc\u0103tor al miturilor lumii \u015fi, de asemenea, un cititor pasionat al literaturii budiste, Eminescu a avut posibilitatea s\u0103 citeasc\u0103 aceste legende, inclusiv cea legat\u0103 de na\u015fterea lui Buddha, \u015fi poate de aceea s-a oprit asupra num\u0103rului \u015fapte. De altminteri, Dionis e dornic s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een timp nu pentru a c\u00e2\u015ftiga un folos material, ci pentru a \u201cgusta fericirea\u201d, \u0163inta pe care o are numai un singur mit, mitul buddhist. Astfel pare posibil c\u0103 ideea transcenden\u0163ei \u00een timp se inspir\u0103 direct din legenda buddhist\u0103.<\/p>\n
\nE de remarcat c\u0103 \u00een S\u0103rmanul Dionis<\/em> Mariei nu i-a trebuit nici un mijloc magic pentru a ajunge la cosmos. Ea a putut s\u0103-l \u00eenso\u0163easc\u0103 pe Dan numai prin puterea iubirii. O asemenea idee exist\u0103 \u00een credin\u0163a hindus\u0103. Se prescrie \u00een Legile lui Manu<\/em> c\u0103 \u201cnu este nici sacrificiu, nici practic\u0103 pioas\u0103, nici ajunare, care s\u0103 priveasc\u0103 \u00eendeosebi pe femei; femeia s\u0103 iubeasc\u0103 \u015fi s\u0103 respecte pe b\u0103rbatul s\u0103u \u015fi va fi cinstit\u0103 \u00een cer\u201d27). Tot aceea\u015fi carte sacr\u0103 prevede c\u0103 femeia cinstit\u0103 \u201ceste primit\u0103 dup\u0103 moarte \u00een acela\u015fi loc cu b\u0103rbatul ei\u201d 27).<\/p>\n
\n1)\tPencioiu, Gheorghe, D., Note bibliografice, \u00een Revista oltean\u0103, Craiova, nr. 1, martie 1889, vezi Emil Manu, Presa literar\u0103 craiovean\u0103 \u015fi Eminescu, \u00een Limb\u0103 \u015fi literatur\u0103, Bucure\u015fti, vol. I, 1955, p.178-179.
\n2)\tStefanelli, Teodor V., Amintiri despre Eminescu, Bucure\u015fti, 1914, p.72.
\n3)\tBogdan-Duic\u0103, G., Despre \u201cLuceaf\u0103rul\u201d lui Eminescu, Bra\u015fov, 1925, p. 16.
\n4)\tIdem.
\n5)\tC\u0103linescu, G., Izvoarele filozofiei teoretice a lui M. Eminescu\/ \u00een\/ Studii \u015fi cercet\u0103ri de istorie literar\u0103 \u015fi folclor, Anul V, nr. 3-4, 1956, iulie-decembrie, p. 426.
\n6)\tIdem, passim.
\n7)\tIdem, p.420.
\n8)\tManava-dharma-sastra, I, 67, 71 \u015fi 72; vezi Mih\u0103lcescu, I., Legea lui Manu sau Institu\u0163iunile civile \u015fi religioase ale Indiei, Bucure\u015fti, 1920, p.20-21.
\n9)\tMandukya Upanisad, 1; vezi Radhakrishnan, S., The Principal Upanisads, London, 1953, p. 695.
\n10) Mandukya Upanisad, 9-12; vezi Radhakrishnan, S., op.cit., p. 700-701.
\n11) Radhakrishnan, S., op.cit., p.462.
\n12) Manava-dharma-sastra, XII, 40; vezi Mih\u0103lcescu, I., op.cit., p.398.
\n13) Chandogya Upanisad, VI, 8, 7. \u2013 VI, 13, 3; vezi Radhakrishnan, S., op. cit., pp. 458-463.
\n14) C\u0103linescu, G., op.cit., p.421.
\n15) Eminescu, Proz\u0103 literar\u0103, Ed. Eugen Simion \u015fi Florin \u015euteu, Bucure\u015fti, 1964, p.41.
\n16) Isa Upanisad, 1; vezi Radhakrishnan, S., op.cit., p.567.
\n17) Schopenhauer, A., The World as Will and Idea, tradus de R.S. Haldene \u015fi J. Kemp, London, 1883, vol.I, p.266.
\n18) Bhagavad-gita, XI, 13; vezi Al-George, S., op.cit., p.81.
\n19) Chandogya Upanisad, VI, 10, 1; vezi Radhakrishnan, S., op.cit., p. 460.
\n20) Eliade, Mircea, Sapta padani kramati, \u00een Munshi Diamond Jubilee Commemoration, Poona, s.a., pp. 181-185.
\n21) Idem, p.186.
\n22) Idem.
\n23) Idem, p.185.
\n24) Eminescu, op.cit., p.48.
\n25) Radhakrishnan, S., op.cit., p.697.
\n26) Mss. 2255, f. 293 v.
\n27) Manava-dharma-sastra, V, 155; vezi Mih\u0103lcescu, I., op.cit., p.171.
\n28) Ibid, V, 166; vezi Mih\u0103lcescu, I., op.cit., p.173.
\n29) C\u0103linescu, G., op.cit., pp. 424-426.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"