{"id":12902,"date":"2020-03-15T16:05:08","date_gmt":"2020-03-15T14:05:08","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=12902"},"modified":"2020-03-15T16:05:08","modified_gmt":"2020-03-15T14:05:08","slug":"unde-s-a-ascuns-comunismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=12902","title":{"rendered":"Unde s-a ascuns comunismul?"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Prin anii 80 circula un slogan, \u00een partea de lume \u00een care ne str\u0103duiam s\u0103 respir\u0103m. P\u0103m\u00e2ntul \u2013 o nav\u0103 cosmic\u0103. Nu era complet f\u0103r\u0103 sens. Dar, dincolo de latura propagandistic\u0103, era lesne de contrazis formal. Primul contraargument, pe care partea de lume \u0163intit\u0103 de propagand\u0103 nu se obosea s\u0103-l formuleze, refuz\u00e2nd polemica, era elementar. O nav\u0103, fie ea fluvial\u0103, oceanic\u0103 sau chiar cosmic\u0103 presupune o organizare bazat\u0103 pe disciplin\u0103 ierarhic\u0103. \u015ei mai ales un c\u0103pitan. Depozitar al responsabilit\u0103\u0163ii pentru \u00eentreaga nav\u0103. Or, tocmai aici era problema. Nimic mai impropriu pentru o lume bipolar\u0103, ale c\u0103rei componente se afl\u0103 \u00een confruntare mutual\u0103, dec\u00e2t modelul nav\u0103 cosmic\u0103. Altfel un model adecvat \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 pentru o lume planetar\u0103.<\/p>\n

Ce s-a schimbat \u00een treimea de secol din perspectiva unui model func\u0163ional pentru lumea planetar\u0103? Pe de o parte lumea nu mai e bipolar\u0103. Nu vom insista, cel pu\u0163in deocamdat\u0103, de a defini o structur\u0103 de putere. Transformarea lumii \u0163ine de paradox. A-l defini cere o abordare prudent\u0103, \u00een pa\u015fi mici.<\/p>\n

S\u0103 pornim de la bipolaritatea admis\u0103 dup\u0103 WW II, ca dominant\u0103 a epocii a\u015fa numitului r\u0103zboi rece. R\u0103zboi \u00eenseamn\u0103 tabere. Iar acestea erau desp\u0103r\u0163ite de grani\u0163a mental\u0103 a a\u015fa numitei cortine de fier. De o parte a ei se alinia ceea ce propaganda proprie numea lag\u0103rul socialismului. Imperiul rus, convertit \u00een format bol\u015fevic din formatul \u0163arist, spatiul colonial al acestuia, extins oarecum \u00een sfertul nord-estic al Europei. Apoi China \u015fi alia\u0163ii, Korea de Nord \u015fi cea mai mare parte a sud-vestului Asiei. Plus pintenul geopolitic avansat din Cuba.<\/p>\n

Elementul comun al acestei zone nominal comuniste era regimul totalitar. De import. De ad\u0103ugat, pe fondul instabilit\u0103\u0163ii funciare ale zonei de la sud de Rio Grande a bicontinentului american, guerillele marxiste, aliate cu cartelurile drogurilor.<\/p>\n

Asta la suprafa\u0163\u0103 \u015fi, \u00een zonele de influen\u0163\u0103 geopolitic\u0103, la o anume ad\u00e2ncime. Dar s\u0103 \u00eencerc\u0103m a r\u0103spunde la o \u00eentrebare elementar\u0103. Ce diferen\u0163\u0103 a fost \u00eentre formatul \u0163arist al Rusiei \u015fi cel bol\u015fevic? De la diluarea, apoi dizolvarea imperiului mongol, Rusia a manifestat aceea\u015fi tendin\u0163\u0103 expansionist\u0103. Asimil\u00e2nd zeci de popoare, din nordul siberian \u00een sudul Asiei Centrale. Rusific\u00e2ndu-le. Orice structur\u0103 imperial\u0103 \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 puterea pe institu\u0163ii de for\u0163\u0103. \u00cen linii mari cu 2 componente. Una explicit\u0103, cealalt\u0103 secret\u0103. Nu socot necesar, nici util, s\u0103 extind afirma\u0163ia la istoria imperiilor. Ce e semnificativ e c\u0103 Ohrana \u0163arist\u0103 e str\u0103mo\u015ful genetic al lan\u0163ului genealogic CK, NKVD, KGB. Mai departe va veni r\u00e2ndul \u015fi FSB s\u0103 fie repertoriat \u00een serie. Iar caracterul totalitar al formatului \u0163arist fusese denun\u0163at de \u00eens\u0103\u015fi propaganda leninist-stalinist\u0103. Rezult\u0103 c\u0103 definitoriu pentru ceea ce propaganda de gen numea lag\u0103rul socialist nu era, de fapt, caracterul ideologic, ci natura mesianic\u0103 \u015fi expansionist\u0103 ruseasc\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t despre comunismul chinez, sunt necesare 2 considera\u0163ii. Pe de o parte, la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 decesul lui Mao \u015fi e\u0219ecul a\u0219a numitei revolu\u0163ii culturale, China a schimbat, discret, macazul \u00een plan economic. Deschiz\u00e2nd drumul la gradul actual de dezvoltare. P\u0103str\u00e2nd eticheta comunist\u0103. Pe de alta ce a \u00een\u0163eles lidershipul chinez de dup\u0103 Mao, mai ales sub impulsul lucidului Deng Xiaoping, a fost esen\u0163ial. Un conglomerat imens, cu o diversitate intern\u0103 mai mare, p\u00e2n\u0103 la dimensiunea lingvstic\u0103, dec\u00e2t Europa, nu \u015fi-ar fi putut p\u0103stra stabilitatea dec\u00e2t sub un regim centralizat, de m\u00e2n\u0103 forte. Iar sistemul comunist era la \u00eendem\u00e2n\u0103. Deschiderea economic\u0103, generatoare de dezvoltare, n-ar fi func\u0163ionat dec\u00e2t cu p\u0103strarea sistemului politic.<\/p>\n

De altfel, dup\u0103 ce Mao a luat puterea, a beneficiat din plin de suportul lui Stalin. \u00cencep\u00e2nd de la r\u0103zboiul din Korea, p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u015ftigarea \u2013 cu cooperarea \u0163\u0103rilor satelit, inclusiv Rom\u00e2nia – b\u0103t\u0103liei pentru admiterea \u00een ONU. Deci recunoa\u015fterea statutului oficial de mare putere. Ceea ce nu i-a \u00eempiedicat pe liderii Chinei s\u0103 acuze PCUS de… revizionism. \u00cen plan teoretic o mi\u015fcare de judo intelectual.<\/p>\n

Dar Rusia actual\u0103? Mai are vreo leg\u0103tur\u0103 cu comunismul? Deloc. Dar e tot agresiv\u0103, tot lipsit\u0103 de opozi\u0163ie intern\u0103, tot dornic\u0103 de suprema\u0163ie. Soljeni\u0163\u00e2n a fost aplaudat pentru denun\u021barea caracterului represiv al imperiului leninist-stalinist din perioada medie a r\u0103zboiului rece. C\u00e2nd, \u00een anii 90, dezam\u0103git crunt de Occident, am avut o intui\u0163ie. El nu denun\u0163a regimul represiv dec\u00e2t deoarece \u00eel socotea o metod\u0103 ineficient\u0103 de a asigura suprema\u0163ia maicii Rossia. Intui\u0163ie confimat\u0103 de cartea Rusia \u00een avalan\u015f\u0103, <\/em>\u00een care pl\u00e2ngea soarta Rusiei de tranzi\u0163ie. A mai prins 8 ani de domnie a lui Putin \u015fi presupun c\u0103 a murit fericit.<\/p>\n

Bun. Dac\u0103 tab\u0103ra antioccidental\u0103 \u00een r\u0103zboiul rece n-a fost dec\u00e2t superficial comunist\u0103, dac\u0103 Rusia etern imperial\u0103 r\u0103m\u00e2ne inamica doctrinar\u0103 a USA, domin\u00e2nd apusul european, dac\u0103 comunismul chinez e par\u0163ial fals de 40 de ani, unde s-a ascuns comunismul? Admi\u0163\u00e2nd axioma c\u0103 e nemuritor.<\/p>\n

De a merge mai departe, s\u0103 reflect\u0103m o clip\u0103, una scurt\u0103, asupra axiomei. Care-i e sensul? Schimbarea condi\u021biilor de existen\u0163\u0103 (o problema de ecologie stricto sensu) impune unei specii alternativa: fie se adapteaz\u0103, evolu\u00eend, fie dispare. Nu masa, num\u0103rul de exemplare, e ceea ce decide. Aproape toate speciile de megasaurieni din epoca jurasic\u0103 au disp\u0103rut. Dar au disp\u0103rut? P\u0103s\u0103rile sunt urma\u015fele \u00eendep\u0103rtate a ceea ce numim popular dinzauri. Punctual, oric\u00e2t ar p\u0103rea de ciudat, g\u0103ina e urma\u015fa celui mai mare pr\u0103d\u0103tor saurian, tyranosaurus rex<\/em>. Iar \u00een natur\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 un principiu general al transferului de legit\u0103\u0163i. Bazat pe similitudini ad\u00e2nci de structuri. \u00cen particular, marile curente conceptuale se supun unor mecanisme evolutive \u00eentruc\u00e2tva similare cu cele biologice. Comunismul nu e singurul, dar e unul dintre acestea. Ca unul care a tr\u0103it practic \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u00een diferite forme de comunism, am convingerea c\u0103 acesta va supravie\u0163ui c\u00e2t va supravie\u0163ui omenirea. Poate va evolua cur\u0103\u0163\u00e2ndu-se de laturile sale inumane. Cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 ce acestea ar atinge un nivel inferior unuia critic. Iar dac\u0103 acestea se vor conserva cumva la un nivel critic, distructiv, atunci se vor constitui \u00een cauza fundamental\u0103\u00a0 a sinuciderii civililiza\u0163iei umane. Acesta e sensul axiomei: comunismul e nemuritor.<\/p>\n

A\u015fadar, unde s-a ascuns comunismul? Paradoxal, \u00een lumea euroatlantic\u0103. Precum un virus mutagen.<\/p>\n

Cititorul rom\u00e2n comun s-a \u00eent\u00e2lnit cu no\u0163iunea de corectitudine politic\u0103 \u00een c\u0103r\u021bile de debut ale lui Horia Roman Patapievici. Ap\u0103rute \u00een 1995. Cu o intui\u0163ie a formul\u0103rii lapidare \u015fi sugestive a numit fenomenul comunism american<\/em>. Ce-i interesant e c\u0103 fenomenul e mult mai vechi. Dateaz\u0103 de pe la jum\u0103tatea secolului XIX. In nuce. Cu o r\u0103sp\u00e2ndire care nu-l scotea de sub zgomotul de fond social. Deci cu o putere quasinegljabil\u0103 de influen\u0163\u0103. La fel de interesant, trat\u00e2nd subiectul, eseistul (fizician la baz\u0103, deci cu o minte supl\u0103 \u015fi cuprinz\u0103toare) \u00een\u015fir\u0103 exemple, constatate de el pe teren, anume \u00een mediul universitar american, care nu-s altele dec\u00e2t cele acumulate \u00een aproximativ secolul de c\u00e2nd exist\u0103 no\u0163iunea. Mediul universitar american a fost dominat, de la un moment dat, progresiv, de st\u00e2nga. A se vedea lucrarea Fascismul liberal<\/em>, de Jonah Goldberg. Cu subtitlul edificator: o istorie secret\u0103 a st\u00e2ngii americane, de la Mussolini la politica sensului. <\/em>Pentru edificare, ultima sintagm\u0103 este lozinca sub care ac\u0163ioneaz\u0103 politic \u015fi, \u00een 2016 electoral, Mrs Hillary Clinton. adic\u0103 jum\u0103tate din cuplul primului pre\u015fedinte american de extrac\u0163ie hippy. Odat\u0103 cu campania electoral\u0103 a acestuia din urm\u0103, \u00een 1992, poncifele PC au fost extrase din mediul universitar si folosite ca noutate electoral\u0103. Nu discut\u0103m acum c\u0103 Mr Clinton a ajuns pre\u015fedinte nu at\u00e2t datorit\u0103 inova\u0163iilor electorale ale staffului s\u0103u, c\u00e2t datorit\u0103 perturb\u0103rii campaniei de c\u0103tre singularul ter\u0163 candidat Ross Perot. Care a erodat bazinul electoral conservator. Dar succesul pre\u015fedintelui hippy a fost nu numai semnificativ. Ci a reprezentat punctul de inflexiune al revolu\u0163iei conceptuale. Ie\u015fit\u0103 din mediul mai mult sau mai putin restr\u00e2ns al mediului universitar, PC a invadat \u015fi a cucerit\u00a0\u00a0 mai \u00eent\u00e2i \u00eentreaga Americ\u0103, apoi Europa. Acum a ajuns \u00een faza explicit totalitar\u0103. De mirare? Deloc. Ini\u0163ial e posibil, chiar probabil, ca inventarea \u015fi dezvoltarea PC s\u0103 fi fost rezultatul unor idividualit\u0103\u0163i de bun\u0103 credin\u0163\u0103. Dar e de ajuns s\u0103 reflect\u0103m asupra exemplelor, pentru a ne fi evident c\u0103 generalizarea acestora, p\u00e2n\u0103 la nivel sistemic, nu poate duce dec\u00e2t la o faz\u0103 totalitar\u0103. E suficient bunul sim\u0163, logica \u015fi ra\u0163iunea pentru a ajunge la aceast\u0103 concluzie. Dar s\u0103 ad\u0103ug\u0103m analiza unor autori diver\u015fi. Pentru a nu \u00eenc\u0103rca inutil textul, cit\u00e2ndu-i explicit pe to\u0163i cei accesibili, e suficient s\u0103 trimitem la pagina https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Corectitudine_politic%C4%83<\/a> \u2013 sec\u0163iunea Critic\u0103.<\/p>\n

Dar a reduce tabloul la latura sa descriptiv\u0103, oric\u00e2t\u0103 logic\u0103 ar presupune aceasta, e incomplet. Procesul de la un principiu de bun\u0103 credin\u0163\u0103 la un sistem neototalitar are latura sa spontan\u0103. Dar for\u0163ele sociale \u00eensele nu sunt suficiente pentru\u00a0 explica procesul. Cel pu\u0163in \u00een ce prive\u015fte dinamica sa cronologic\u0103. N-a existat \u015fi nu poate exista edificarea unui sistem totalitar f\u0103r\u0103 interven\u0163ia unei sau unor personalit\u0103\u0163i cu pondere major\u0103. \u00cen edificarea a ceea ce e numit globalism \u2013 fenomen a c\u0103rui latur\u0103 neomarxist\u0103 \u00eencepe a deveni evident\u0103 \u2013 nu e vorba de o singur\u0103 personalitate. F\u0103r\u0103 a friza teorii ale conspira\u0163iilor, existen\u0163a unei superelite cu interesul de a promova \u015fi conserva o capacitate major\u0103 de influen\u0163\u0103 \u0163ine de firea lucrurilor. S\u0103 ne limit\u0103m la un singur exemplu. Am \u00eent\u00e2lnit o replic\u0103 nedatat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 context precizat a lui David Rockefeller: E de ajuns \u00eenc\u0103 o criz\u0103 global\u0103 major\u0103 pentru ca nimeni s\u0103 nu se mai opun\u0103 noii ordini.<\/em> Cum corifeul dinastiei financiare a decedat \u00een 2017, la 101 ani, e dificil de datat posibila replic\u0103. Am putea-o plasa at\u00e2t \u00eenainte de marea criz\u0103 din 2008, dar \u015fi dup\u0103. \u00cen primul caz am putea presupune c\u0103 noua ordine ar fi deja implementat\u0103. Cel pu\u0163in \u00een stadiu incipient.<\/p>\n

Dar dificult\u0103\u0163ile interpretative inerente ne determin\u0103 s\u0103 ne ab\u0163inem de la atribuirea unei ponderi prea accentuate a replicii. Pruden\u0163a generat\u0103 de primatul ra\u0163iunii ne determin\u0103 s\u0103 utiliz\u0103m citarea posibilei replici doar ca exemplu. A ce? A proababilit\u0103\u0163ii ca, de la un anume nivel de megapondere financiar\u0103, ideea rolului determinant de control am dinamicii globale de c\u0103tre respectiva superlitei, sa apar\u0103 firesc.<\/p>\n

Dar cum nu cunosc mai nimic despre un ipotetic club megafinanciar transna\u0163ional, m\u0103 limitez la a atrage aten\u0163ia asupra celui mai cunscut personaj al marii finan\u0163e implicat masiv, intensiv dar mai ales extensiv, \u00een dirijarea a tot ce mi\u015fc\u0103 \u00een lumea euroatlantic\u0103. \u015ei nu cred ca numai. Ar fi \u00eempotriva firii s\u0103 se limiteze la aceasta.<\/p>\n

Pentru identificarea, dar mai ales pentru explicitarea programului de ac\u0163iune c\u0103ruia n-ar avea sens s\u0103-i spunem dec\u00e2t, cu termenul pus \u00een circula\u0163ie de \u00eensu\u015fi corifeul acestuia, al implement\u0103rii a\u015fa zisei societ\u0103\u0163i deschise<\/em>, recomand o alt\u0103 lectur\u0103 util\u0103: The Shadow Party: How George Soros, Hillary Clinton, and Sixties Radicals seized control of Democratic Party.<\/em> De David Horowitz \u015fi Richard Poe.<\/p>\n

De ce \u00een America, de unde a pornit ofensiva globalist\u0103 neomarxist\u0103, exist\u0103 o confruntare dur\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 tabere, iar \u00een Europa nu? \u00cen America exist\u0103 o for\u021b\u0103 conservatoare. Surclasat\u0103 sub cele 2 + 2 mandate democrate, discutabile fiecare pe planuri diferite, \u00eentrerupte de cele 2 mandate slabe republicane dintre ele. Primul zguduit de 11 Septembrie. Dar resuscitat\u0103, \u00eentruc\u00e2tva, de sloganul America first<\/em>. Pre\u015fedintele actual, resim\u0163it de Shadow Party ca obstacol nu foarte lesne de dobor\u00e2t, a devenit focarul propagandei ultraagresive, majoritatea mass mediei americane fiind tradi\u0163ional controlat\u0103 de zona democrat\u0103. Ca rezultat, raportul de for\u0163e \u00een America e deschis. Pe c\u00e2nd \u00een Europa nu exist\u0103 nici o rezisten\u0163\u0103 la ofensiva tendin\u0163ei globaliste. PC a ajuns la nivel explicit totalitar. De ce? Mai \u00eent\u00e2i planul Kalergi aici s-a n\u0103scut. Abia acum se aplic\u0103. Apoi, tocmai \u0163\u0103rile cele mai solide, regatele nordice protestante, care au avut guverne social-democrate cel pu\u0163in dup\u0103 r\u0103zboi, ceea ce le-a asigurat o prosperitate economic\u0103, ceea ce le-a asigurat o lini\u015fte social\u0103 relativ\u0103, s-au dovedit cele mai pu\u0163in rezistente la virusul letal al PC. Deficitul demografic al Europei, acumulat \u00een timp, favorizeaz\u0103 succesul planului Kalergi. Pentru cei care au nevoie de clarific\u0103ri, social-democra\u0163ia \u00een sens european e bazat\u0103 pe redistribuirea venitului na\u0163ional printr-o scar\u0103 judicioas\u0103 a impozitelor progresive. Iar \u00een plan politic, social-democra\u0163ia a fost \u00eenc\u0103 de la cump\u0103na secolului XX receptat de zona bol\u015fevic\u0103 drept du\u015fman mai important dec\u00e2t partidele burgheze. Natura neomarxist\u0103 a fenomenului globalist se dezv\u0103luie, \u00eentre altele, prin concentrarea ofensivei \u00eempotriva laturii social-democrate a spectrului politic european. Convertirea partidelor democrat cre\u015ftine \u00een partide a\u015fa zis populare a avut 2 scopuri: pe de o parte cooptarea unei p\u0103r\u0163i din pletora de mici partide na\u0163ionaliste \u00eentr-un mare partid european, care s\u0103 domine majoritatea socialist\u0103 de p\u00e2n\u0103 la un anume moment. Pe de alta, pentru a realiza dezideratul esen\u0163ial al procesului globalist: desfiin\u0163area, inclusiv cu ajutorul PC, a dimensiunii cre\u015ftine a spectrului politic.<\/p>\n

Iar aici e momentul de a observa ce au avut comun marile a\u015fa zise revolu\u0163ii. Dimensiunea militant anticre\u015ftin\u0103. Revolu\u0163ia francez\u0103 a \u00eencercat \u00eenlocuirea istoricului calendar universal, care, la 3 secole dup\u0103 Iulius Caesar, care l-a creat, a c\u0103p\u0103tat o dimensiune cre\u015ftin\u0103. Coroborat\u0103 cu o anume prigoan\u0103 anticlerical\u0103 (sub pretextul asocierii tradi\u0163ionale cu nobilimea). Har cerului, calendarul artificial n-a rezistat. Dup\u0103 ceva mai mult de un secol, Lenin \u015fi Stalin au dat lovitura de gra\u0163ie pe aceea\u015fi linie. Armata ro\u015fie a fost ini\u0163ial finan\u0163at\u0103 cu valorile Bisericii Cre\u015ftine. Iar praxa cre\u015ftin\u0103 a devenit cap de acuzare \u015fi instrument, nu singurul, de represiune. Este \u00eenc\u0103 un secol, ofensiva anticre\u015ftin\u0103 a fenomenului globalist e mult mai abil\u0103, mai soft, dar mai necru\u0163\u0103toare. Nu e singura dovad\u0103 c\u0103, a\u015fa cum citam o posibil\u0103 axiom\u0103, comunismul e nemuritor. Dar e cea valabil\u0103 pe termenul cel mai lung.<\/p>\n

S\u0103 abord\u0103m, acum, firescul instituirii unei structuri sociale la nivel planetar. De ce este firesc? Deoarece specia c\u0103reia \u00eei apar\u0163inem e v\u00e2rful evolu\u0163iei biologice, deci v\u00e2rful natural al planetei \u00eens\u0103\u015fi ca macrobioecosistem. Pe care nu-l putem considera izolat de \u00eentreaga planet\u0103 ca element cosmic. Dece n-am ajuns \u00eenc\u0103 la acest stadiu? Deoarece dezvoltarea social\u0103 e \u00eenc\u0103 \u00een curs. Avem garan\u0163ia c\u0103 va ajunge spontan la acest stadiu presupus ideal? Nu! societatea ca sistem se poate \u00eenc\u0103 autodistruge. E de ajuns ca autdistrugerea nu neap\u0103rat doar prin tehnologia militar\u0103, poate prin diferite mduri de degenerare s\u0103 ajung\u0103 a fi exclus\u0103 cumva pentru a avea garan\u0163ia atingerii unei organiz\u0103ri sociale planetare? Nu! Eliminarea oric\u0103rei forme de autodistrugere a speciei e o condi\u0163ie necesar\u0103. Dar nu suficient\u0103. S\u0103 ne oprim o clip\u0103. S\u0103 chem\u0103m la bar\u0103 no\u0163iunea popular\u0103, nu tocmai \u015ftiin\u0163ific\u0103, de instinct de conservare. Acesta func\u021bioneaz\u0103 la nivel individual. Prada erbivor\u0103 nu particip\u0103 pasiv la distrugerea ei. Dar aceast\u0103 distrugere asigur\u0103 echilibrul bioecosistemului cu 2 categorii de moduri de hr\u0103nire. Instinctul, indiferent cum l-am defini \u015ftiin\u0163ific, func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi la nivel de grup. Pe diferite niveluri. Care e limita p\u00e2n\u0103 la care func\u0163ioneaz\u0103? Elementar. E limita \u00eentregii specii supreme. Eliminarea autodistrugerii ar fi un proces de o complexitate cu totul inedit\u0103 de c\u00e2nd via\u0163a exist\u0103. Dar, de\u015fi afirm c\u0103 atingerea acestui palier, eminamente con\u015ftient, nu e suficient pentru organizarea social\u0103 suprem\u0103, cred c\u0103 cele dou\u0103 paliere s-ar atinge quasisimultan. Integrarea social\u0103 planetar\u0103 ar trebui privit\u0103 \u00een sens dialectic. Acumul\u0103rile cantitative de con\u015ftiin\u0163\u0103 social\u0103 ca suport al insinctului de conservare la nivel de specie ar duce afortiori la saltul calitativ al identific\u0103rii unei forme \u2013 sau alteia \u2013 de integrare social\u0103 planetar\u0103.<\/p>\n

Ce e deocamdat\u0103 limpede e c\u0103 societatea merge \u00een sens invers. Globalizarea, ca proces, tinde s\u0103 extind\u0103, s\u0103 generalizeze integrarea tribal\u0103. La modul primitiv. De fapt asocial. S\u0103 privim o clip\u0103 formele preantice, de organizare. Supravie\u0163uirea unui grup tribal nu putea fi asigurat\u0103 f\u0103r\u0103 un mod de a impune voin\u0163a liderului. Rela\u0163iile naturale dintre comunit\u0103\u0163i tribale erau \u015fi nu puteau fi altfel dec\u00e2t reciproc ostile. La un moment dat a devenit evident c\u0103 e mai rentabil s\u0103 obligi cumva pe supravie\u0163uitorii \u00eenvin\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 pentru tine dec\u00e2t s\u0103-i ucizi. C\u0103p\u0103tai, cumva, certitudinea c\u0103 membrii t\u0103i de trib ar putea supravie\u0163ui \u00een condi\u0163ii simetrice. Sistemul a fost dus la perfec\u0163iune la \u00eenceputul imperiului roman. \u00cen a\u015fa numitul secol al lui August. C\u00e2nd sclavii f\u0103ceau, cumva, parte din familie. De\u015fi legal erau proprietatea ta.<\/p>\n

Ei, bine, globalizarea, a\u015fa cum functioneaz\u0103 acum, transform\u0103 majoritatea membrilor megatribului planetar \u00een sclavi prin prostire. Manipulare. Din ce \u00een ce mai eficient\u0103 pe m\u0103sura supracomunic\u0103rii.<\/p>\n

Cum se poate imagina inversarea acestui proces de control? De impunere a voin\u0163e unei clase pe care nici nu \u015ftim cum am putea-o numi. Dar pe care o sim\u0163im \u015fi-i decel\u0103m deja tehnica.<\/p>\n

Nu pot pretinde c\u0103 am o solu\u0163ie. Care s\u0103 nu fie utopic\u0103. Doar convingerea c\u0103 o atare mi\u015fcare ar trebui s\u0103 porneasc\u0103 de la a\u015fa numita teorie morfogenetic\u0103. De la coordonarea, adic\u0103, a for\u0163ei mentale a unui num\u0103r cresc\u00e2nd de indivizi umani. Nu ar fi vorba de atingerea unei mase critice. Ci de un \u00eentreg sistem progresiv de nivele critice.<\/p>\n

Dar deocamdat\u0103 chiar \u015fi asta nu e dec\u00e2t o utopie.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Prin anii 80 circula un slogan, \u00een partea de lume \u00een care ne str\u0103duiam s\u0103 respir\u0103m. P\u0103m\u00e2ntul \u2013 o nav\u0103 cosmic\u0103. Nu era complet f\u0103r\u0103 sens. Dar, dincolo de latura propagandistic\u0103, era lesne de contrazis formal. Primul contraargument, pe care partea de lume \u0163intit\u0103 de propagand\u0103 nu se obosea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1416,109],"tags":[1120,1417,114,110],"class_list":["post-12902","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-62","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-62","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3m6","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12902"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12902\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12903,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12902\/revisions\/12903"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}