{"id":13001,"date":"2020-06-02T22:50:11","date_gmt":"2020-06-02T20:50:11","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13001"},"modified":"2020-06-02T22:50:11","modified_gmt":"2020-06-02T20:50:11","slug":"cronici-literare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13001","title":{"rendered":"Cronici literare"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

 <\/p>\n

O provocare platonician\u0103<\/strong><\/p>\n

[Andrea H. Hede\u015f, Povestiri de pe malul cel\u0103lalt<\/em>, Neuma, Cluj, 2019]<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0103 o carte semnat\u0103 Andrea H. Hede\u015f e o promisiune de savoare literar\u0103 e, de peste un deceniu, o axiom\u0103. Nu discut\u0103m de premiile care i-au onorat volumele de poezii. Nici de afirma\u0163ia pe care mi-o asumasem, scriind despre volumul de cronici de \u00eent\u00e2mpinare, c\u0103 textul critic are, la autoare, valen\u0163e literare intrinseci. Dar putem discuta de un efect \u00eentruc\u00e2tva paradoxal. Pornind de la propria experien\u0163\u0103 de lectur\u0103. Experien\u0163\u0103 cristalizat\u0103 bibliografic.<\/p>\n

Am afirmat, nu odat\u0103, c\u0103 citesc greu poezie. F\u0103r\u0103 a explicita c\u0103 m\u0103 refeream, tacit, la cea postbelic\u0103. Afinitatea spontan\u0103 cu Marin Sorescu era rezisten\u0163a opus\u0103 de textul geniului Nichita. Desigur, de o factur\u0103 total diferit\u0103, poezia autoarei straniilor Povestiri de pe malul cel\u0103lalt <\/em>(Neuma, Cluj, 2019) e una din cele care v\u0103desc aceea\u015fi afinitate, aceea\u015fi transparen\u0163\u0103. La fel func\u0163ioneaz\u0103 rela\u0163ia cititor-text \u00een ce prive\u015fte cronicile de \u00eent\u00e2mpinare, componenta majoritar\u0103 a scrisului autoarei. Dece at\u00e2tea detalieri contextuale? Pentru a sublinia senza\u0163ia paradoxal\u0103 a dificult\u0103\u0163ii de lectur\u0103 a acestor povestiri. Ceea ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 rarissim spre deloc c\u00e2nd citesc proz\u0103.<\/p>\n

Profesorul Mircea Muthu, \u00een prefa\u0163\u0103, schi\u0163eaz\u0103, folosind citate bine alese, un tablou coerent al celor 10 microtexte. Nu-mi permit s\u0103 m\u0103 inserez \u00een modelul profesorului, raportul meu de lectur\u0103 n-ar avea justificare. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in a\u015f putea \u00eencerca s\u0103 propun o interpretare alternativ\u0103. Quod licet Jovi…<\/p>\n

Ce-mi r\u0103m\u00e2ne de spus?<\/p>\n

Profesorul Mircea Muthu consider\u0103 povestirile ni\u015fte parabole. Cu iriz\u0103ri de epos oriental. Diagnostic imbatabil. Personal mi-au sunat a ebo\u015fe de basm. Prelucrat p\u00e2n\u0103 la quintesen\u0163\u0103. \u00cen alte cuvinte distilat. Mai mult, simbolizant. La modul \u00eencifrat. Ajuns aici am identificat unul din motivele (c\u0103ci sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mai multe) dificult\u0103\u0163ii de lectur\u0103. Una din constantele scrisului autoarei, prezent\u0103 mai ales \u00een croniciile literare, inerent mai rar \u00een poezie, e ca cere precunoa\u015fterea, de c\u0103tre cititor, a unor elemente literare referite sau vag aluzionate. Elementele sunt, \u00een cronici, fie identificate prin note de subsol, fie l\u0103sate cititorului, care e cooptat ca partener. Ei, bine, \u00een aceste povestiri sui generis, backgroundul referen\u0163ial e mai pu\u0163in dec\u00e2t o umbr\u0103. Deloc de mirare c\u0103 literatul de nivel \u00eenalt recunoa\u015fte cel putin atmosfera acestui background (cu iriz\u0103ri de epos oriental<\/em>). De\u015fi eu cred c\u0103 recunoa\u015fte efectiv piese anume (ciclul maghrebian Kitab-al Mathalib<\/em>, pg. 8). Ceea ce mie-mi lipse\u015fte. C\u0103 sensul povestirii nu depinde, la urma urmei, de cunoa\u015fterea precis\u0103 a vasului cu mir al Sulamitei e evident. Dar dedesuptul vocii narative se afl\u0103 un sistem de repere asupra c\u0103ruia cunoa\u015fterea mea e precar\u0103. M\u0103 aflu, ca cititor, p\u0103str\u00e2nd absolut toate propor\u0163iile, \u00een ipostaza celui care cite\u015fte Il nome della rosa. <\/em>Referirile din roman nu sunt accesibile dec\u00e2t unui num\u0103r extrem de mic de cititori. Care au cuno\u015ftin\u0163e de extrem\u0103 ad\u00e2ncime asupra epocii medievale. \u015ei nu doar medievale. Pentru marele public r\u0103m\u00e2ne, altfel, un provocator policier.<\/p>\n

Dar Povestirile de pe malul cel\u0103lalt<\/em> nu au o epiderm\u0103 coerent\u0103 trivial\u0103. Sunt scrise \u2013 \u015fi asta e meritul lor major \u2013 pentru cititorul cult \u015fi rafinat. \u00cenainte de a intra \u00een zona comentariilor pe care le pot face, am obliga\u0163ia de a recunoa\u015fte c\u0103 titlul primului meu volum de cronici, produs de aceea\u015fi editur\u0103 Neuma, cu 3 ani \u00een urm\u0103, nu se mai justific\u0103. Meseria de cititor<\/em>? Haida-de! Dar ar fi o prostie s\u0103-l reneg. \u015ei n-am de g\u00e2nd s\u0103 comit prostia. \u00cemi voi asuma, deci, eviden\u0163a definirii unei limite ale st\u0103p\u00e2nirii meseriei.<\/p>\n

\u00cen locul unei analize pe text, voi nota unele conexiuni ale textului \u2013 in universul meu de cititor. Povestirile m\u0103 trimit la o nuvel\u0103 distopic\u0103 a italianului Lino Aldani, matematician ca forma\u0163ie, scris\u0103 cu 42 de ani \u00een urm\u0103. Prin atmosfer\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, povestirile autoarei au o dominant\u0103 distopic\u0103. Mai crud\u0103 dec\u00e2t literatura sci-fi occidental\u0103 a anilor 50. Desigur, povestirile noastre nu au nimic comun cu domeniul sci-fi. Dar nici basm nu sunt. C\u0103ci basmul \u00eenseamn\u0103 confruntarea dihotomic\u0103, antinomic\u0103, dintre principiile binelui \u015fi ale r\u0103ului. Westernul e un basm sui generis. La fel ca unele filme de ac\u0163iune, altele de cap\u0103 \u015fi spad\u0103. Elementele de basm ale povestirilor se cantoneaz\u0103 \u00een mecanisme stilistice. Cel mai evident e tripticul repetitiv din cele mai multe texte.<\/p>\n

Povestirile nu sunt, deci, distopii sci-fi, dar au o dominant\u0103 distopic\u0103. Deloc trist\u0103, deloc cinic\u0103. Nici chiar pesimist\u0103. Obiectiv\u0103. Cruzimea unor finaluri (Visele, Frica<\/em>) accentueaz\u0103 diagnosticul.<\/p>\n

Dac\u0103 titlul volumului trimite la nuvela lui Lino Aldani, el mai trimite \u015fi la una din no\u0163iunile basmului: malul cel\u0103lalt ar putea fi cel\u0103lat t\u0103r\u00e2m. E unul din elementele care schi\u0163eaz\u0103 senza\u0163ia, totu\u015fi vag\u0103, de basm. Dar cum am demonstrat c\u0103 nu poate fi basm, continu\u0103m a ne \u00eentreba ce este. C\u0103ci categorisirea profesorului Mircea Muthu \u2013 parabole cu iriz\u0103ri de epos oriental \u2013 de\u015fi acoperit\u0103 de text, nu e, totu\u015fi complet\u0103. C\u00e2t\u0103 vreme identific\u0103m \u015fi elemente de distopie cu iradieri \u00een zona altfel str\u0103in\u0103 sci-fi \u015fi chiar am\u0103nunte responsabile pentru senza\u0163ia, tot str\u0103in\u0103, de basm. Cheia \u00eencerc\u0103rilor taxonomice cred c\u0103 \u015fade \u00een ambiguitatea dintre alteritatea la care trimite titlul (malul cel\u0103lalt) \u015fi \u0163inutul pe c\u00e2t de straniu, pe at\u00e2t de singular \u015fi de original, aflat \u00eentre lumi. Spre care tind mi\u015fc\u0103rile personajelor, de fapt ale lumii acestora. Sau care se afl\u0103 ab initio acolo.<\/p>\n

Ce poate reprezenta acest spa\u0163iu intersti\u0163ial, \u00eentre lumi? Prefer s\u0103 renun\u0163 la ipoteze. Dac\u0103 autoarea va fi avut o inten\u0163ie precis\u0103, a avut simultan rafinamentul de a sugera, implicit, c\u0103 las\u0103 interpretarea la libertatea cititorului. \u00cen basme, tranzi\u0163ia spre t\u0103r\u00e2mul cel\u0103lalt<\/em> \u015fi \u00eenapoi se face instantaneu. Andrea H. Hede\u015f propune o solu\u0163ie de continuitate. Dar faptul c\u0103 acest \u00eentre lumi<\/em> exist\u0103, \u00een conven\u0163ia narativ\u0103, nu doar permite, cere chiar \u00eentrebarea ce e pe malul cel\u0103lalt? Originalitatea povestirilor permite, daca nu nenum\u0103rate, oricum numeroase interpret\u0103ri simbolice. \u015ei dac\u0103 ceva \u00eei e clar cititorului care m\u0103 aflu e c\u0103 destule-mi vor fi sc\u0103pat. Precum, p\u0103str\u00e2nd absolut toate propor\u0163iile, \u00eemi vor fi sc\u0103pat cele mai multe dintre trimiterile lui Eco, din Numele trandafirului.<\/em><\/p>\n

Lumea real\u0103, \u00een care tr\u0103im, e bolnav\u0103. Sau cel pu\u0163in nu mai e cu totul s\u0103n\u0103toas\u0103. Strania lume \u00eentre lumi, conturat\u0103 de povestirile de pe malul cel\u0103lalt <\/em>tocmai asta spune, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103. Dar mai spune ceva. Lumea dintre lumi te face s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la un purgatoriu sui generis. Iar atuci nenumitul mal cel\u0103lalt e un la fel de \u00eendr\u0103zne\u0163 sugerat Hades.<\/p>\n

S\u0103 revenim la primul text, \u00eenainte de a comenta finalul. S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 am citit restul povestirilor dup\u0103 o pauz\u0103 conjunctural\u0103. \u00cen care presupunerea c\u0103 pe\u015ftera dincolo de care zboar\u0103 \u00eengerii e pe\u015ftera alegoric\u0103 a lui Platon s-a diluat. Am citit 8 povestiri mai mult sau mai pu\u0163in ca pe un tot independent. Ne-a frapat dominanta distopic\u0103 (iat\u0103 dece tonul ini\u0163ial al raportului de lectur\u0103, cronica fiind mult spus, se plaseaz\u0103 \u00een aceast\u0103 izolat\u0103 ipostaz\u0103). Apoi ne-a frapat antidistopia (cuv\u00e2ntul merit\u0103 inventat, el exprim\u0103 senza\u0163ia finalului povestirii finale). De\u015fi cumva o a\u015fteptam. Bolovanii, descri\u015fi insistent, cu simbolul lor nonviu (alt cuv\u00e2nt inventat, pentru a separa sensul de mort<\/em>, care n-are ce c\u0103uta aici) \u00ee\u015fi descoper\u0103 utilitatea. Femeile satului, cu via\u0163a lor chinuit\u0103, convertesc piatra \u00een p\u00e2ine. Sigur c\u0103 nici asta nu e o surpriz\u0103, oamenii satului ofer\u0103 bolovani str\u0103inilor castelani \u00een schimbul unor p\u00e2ini c\u00e2t o roat\u0103 de car. Metafora e curajoas\u0103. Nu te po\u0163i g\u00e2ndi dec\u00e2t la forta vital\u0103 a puterii de a scoate ap\u0103 din piatr\u0103 seac\u0103. Dar tehnologia convertirii pietrei \u00een p\u00e2ine duce mult mai departe. Nu pot \u00een\u0163elege acest final dec\u00e2t \u00een sensul c\u0103 pe malul cel\u0103lalt<\/em>, dincolo de purgatoriul lumilor dintre lumi, e un antihades<\/em>. De la poemul lui Arghezi n-am mai \u00eent\u00e2lnit un imn, altfel contorsionat, \u00eenchinat mai f\u0103r\u0103 echivoc Omului. Omului inspirat de stolurile de \u00eengeri zbur\u0103tori, dincolo de pe\u015ftera lui Platon.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Banchet stilistic<\/strong><\/p>\n

[Horia G\u00e2rbea, Pl\u0103cinte cu ighemonicon<\/em>, Neuma 2019]<\/strong><\/p>\n

\n

Polivalen\u0163a… poliedric\u0103 (Emil Lungeanu dixit) lui Horia G\u00e2rbea devine vizibil\u0103 la nivelul publicului c\u00e2nd acesta, \u00een calitatea sa de cititor observ\u0103 c\u0103 scriitorul se simte confortabil \u00een oricare dintre genurile \u015fi subgenurile \u00een care scrie. Aceast\u0103 idee e un truism. Rostul ei, la \u00eenceputul unei cronici, e de a face o schi\u0163\u0103 de pas (de dans literar) mai departe. \u00centreb\u00e2ndu-ne, cititor asumat cronicar \u015fi cititiori pur \u015fi simplu, dac\u0103 exist\u0103 diferen\u0163e subtile \u00eentre modurile cum trateaz\u0103 el diferitele domenii. \u00cenainte de a-mi contura propria impresie, cred c\u0103 e cazul de a completa minischi\u0163a de portret datorat\u0103 aceluia\u015f E. L. \u00een volumul proasp\u0103t recenzat cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103. Reiau \u00een\u015firuirea: poezie, dramaturgie, critic\u0103, proz\u0103, traducerile din Shakespeare. Poate ar fi de ad\u0103ugat publicistica (coeditorialele cursiv la revista Neuma, reportajele de la evenimente editoriale, dar mai ales primul volum de gen, Ra\u0163\u0103 cu portocale<\/em>, Editura Liternet.ro, 2001) \u015fi, ca o component\u0103 a criticii, efortul editorial. Sau poate n-ar fi. Sigur ar trebuie pomenit\u0103 eseistica. Publicul decide, eu am ad\u0103ugat nuan\u0163\u0103rile.<\/p>\n

C\u00e2t despre critic\u0103, n-am mai citit un volum de gen din 2005 (Arte par\u0163iale<\/em>, Editra MLR). Dar cartu\u015fele de pe a patra copert\u0103 a celor mai multe volume Neuma nu sunt act critic? C\u00e2t\u0103 vreme astfel de texte sunt risipite de scriitori cu notorietate care gireaz\u0103, din perspectiv\u0103 editorial\u0103 volumele respective, pot fi \u015fi sunt ignorate la inventar. Dar ca marc\u0103 identitar\u0103 a editurii Neuma tind s\u0103 devin\u0103 o institu\u0163ie. Ergo \u2013 nu le mai putem ignora, f\u0103r\u0103 a \u015ftirbi fie \u015fi un minimicrociob din portret.<\/p>\n

S\u0103 revenim la ceea ce consider observa\u0163ie personal\u0103. Horia G\u00e2rbea a scris 3 romane \u015fi, cu acesta din urm\u0103 (Pl\u0103cinte cu ighemonicon<\/em>, Neuma, 2019), 6 de proz\u0103 scurt\u0103. Romanele au, parc\u0103, mai mult humor \u015fi dezvolt\u0103 mai mult \u015fi destul de diferit comic. Poate de aici falsa impresie de u\u015furel. U\u015furel irezistibil \u015fi de efect, de altfel. Oricum o cronic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare nu e o monografie. Dar romanele sunt dezvoltate cinematografic, \u00een succesiuni repetitive de secven\u0163e\u00a0 care tr\u0103deaz\u0103 preferin\u0163a nativ\u0103 pentru proza de mic\u0103 \u00eentindere. Dovad\u0103, a\u015f spune, c\u0103 e simte mai confortabil aici. De\u015fi poate scrie orice.<\/p>\n

Chiar \u00een proza scurt\u0103, scriitorul duce, nu odat\u0103, la consecin\u0163a logic\u0103 tehnica recompunerii nara\u0163iunilor, altfel impecabil \u00eenchegate \u015fi coerente, din fragmente modulare. Ba chiar contribu\u0163iile la cele 4 antologii de proz\u0103 coordonate au aceast\u0103 structur\u0103. Iar cele la cele mai recente 2 sunt preluate \u00een acest volum (2028. Focul<\/em>, 1921. Variante<\/em>).<\/p>\n

Volumele de proz\u0103 scurt\u0103 \u00eei prilejuiesc desf\u0103\u015furarea unor exerci\u0163ii de stil. Spre deosebire, \u00eens\u0103, de modelul academic-programatic al lui Romulus Vulpescu, de care ne amintim peste zeci de ani ca reper, Horia G\u00e2rbea schimb\u0103, de la un text la altul, digita\u0163ia f\u0103r\u0103 a face parad\u0103. Pur \u015fi simplu selecteaz\u0103 maniera adecvat\u0103 mediului subiectului abordat. Iar aceast\u0103 expozi\u0163ie stilistic\u0103 lipsit\u0103 de emfaz\u0103 atinge perfec\u0163iunea exact \u00een acest cel mai recent volum. Dac\u0103 n-ai \u015fti c\u0103 cel pu\u0163in 2 texte, cele preluate din antologii, sunt scrise nu mult mai devreme dar mai devreme, ai zice c\u0103 montajul celor 9 texte contureaz\u0103 deliberat o fresc\u0103 a mediului rom\u00e2nesc pe mai multe genera\u0163ii \u015fi straturi sociale.<\/p>\n

Iat\u0103 dece am renun\u0163at la schema standard de a recenza un volum de proz\u0103 scurt\u0103 \u00een\u015fir\u00e2nd dou\u0103 vorbe despre fiecare pies\u0103 component\u0103. De\u015fi toate respectivele volume (\u00eencep\u00e2nd de la Imperiul generalilor t\u00e2rzii<\/em> \u2013 Bogdan Suceav\u0103, dubl\u0103 edi\u0163ie digital\u0103, apoi tip\u0103rit\u0103, 2002-2003) conturau tablouri-viziuni de ansamblu, prima cumva asupra acestora personalitatea povestirilor individuale. Deloc mai accentuat\u0103 dec\u00e2t prozele din Pl\u0103cinte cu ighemonicon<\/em>. Este diversitatea stilistic\u0103 a acestora din urm\u0103 care m\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 \u00eencerc a stimula la maximum curiozitatea cititorului.<\/p>\n

Evit, pe c\u00e2t posibil, m\u0103rturisiri primare (spre primitiv) de genul mi-a pl\u0103cut cutare pies\u0103. <\/em>merg (c\u00e2t merg) la modul colocvial. Cu sau f\u0103r\u0103 o cafea. Nu merg \u00eenre-o cronic\u0103. Aceasta poate surprinde esen\u0163a c\u0103r\u0163ii aferente sau poate gre\u015fi flagrant. Dar trebuie s\u0103 respecte cititorul. Alibiul c\u0103 un cadru universitar de la litere poate afirma f\u0103r\u0103 jen\u0103 ca nu i-a pl\u0103cut romanul Crime la Elsinore<\/em> (\u00een timp ce habar n-are c\u0103 o proz\u0103 din Fratele mai destept al lui Kala\u015fnikov<\/em> e preluat\u0103 de autor dintr-o antologie coordonata chiar de el \u2013 e inacceptabil pentru codul de conduit\u0103 adoptat \u00een cronici. Dar cum s\u0103-mi exprim decent preferin\u0163a pentru singura pies\u0103 complet nonvioent\u0103 din volum? De\u015fi, de pild\u0103, \u00een primele 2, tensiunea e manevrat\u0103 mult mai sugestiv, ilustr\u00e2nd duritatea. Atmosfera Sinaiei, un punct nodal al unei epoci, leg\u00e2nd el, punctul, multe fire definotorii ale realit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de-a lungul a mai bine de un secol, e redat\u0103 exemplar printr-un seduc\u0103tor \u2013 \u015fi aparent benign – joc de umbre chineze\u015fti. E adev\u0103rat c\u0103 jocul e accesobil doar cititorului cu lecturi decente. Dar ce alt cititor \u00eel cite\u015fte pe G\u00e2rbea? \u00cen cazinoul sinaiot, focar social \u00een epoc\u0103, Felix Sima, acum medic renumit, \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe St\u0103nic\u0103 Ra\u0163iu, al\u0103turi de… Gore Pirgu. Acesta evoc\u0103 obligatoriu jocurile de la Arnoteni \u015fo compania lui Pa\u015fadia. Sigur, cazinoul nu e un loc pentru Pena Corcodu\u015fa. Dintr-un condei, calitatea de senator a personajului matein, trage un flit clasei politice (ca s\u0103 zic a\u015fa). \u015ei e \u00een conflict cu deputatul… Gheorghidiu. Nea Spirache Nec\u015fulescu \u015fi el implicat \u00een politic\u0103, traverseaz\u0103 fantomatic scena. Felix afl\u0103 c\u0103 Otilia a divor\u0163at de Pascalopol, dup\u0103 ce l-a tocat, iar acum toac\u0103 un conte hispanic. Finis coronat opus: Felix e prieten cu Grig. Iar Cazinoul surprinde scandalui acestuia cu Mona. Aventura c\u0103reia de a se reg\u0103si pe cer al\u0103turi de Alcor e abstras\u0103, odat\u0103 recuperat\u0103 dintr-un or\u0103\u015fel<\/em> nenorocit. <\/em>Pe Sebastian l-ar fi durut, de n-ar fi ajuns… huligan. Lectura acestor 7 pagini mi-a oferit un insolit exerci\u0163iu de prax\u0103 a butadei lui Blaga: Literatura nu se cite\u015fte. Se recite\u015fte<\/em>. Dac\u0103 printre cititorii cronicii (a c\u0103r\u0163ii sunt certamente mult mai mul\u0163i) se afl\u0103 profesori de rom\u00e2n\u0103, le sugerez s\u0103 le ofere elevilor din clasa terminl\u0103 7 pagini xeroxate cu aceast\u0103 adorabil\u0103 pies\u0103.<\/p>\n

Despre Miss Litoral 1984<\/em> \u015fi, mai ales, de Pl\u0103cinte cu ighemonicon <\/em>a vorbit \u00eendeajuns Emil Lungeanu \u00een Cartea recent\u0103<\/em>. M\u0103 voi limita, acum \u015fi aici, la diagnosticul corect asupra piesei principale, care d\u0103 titulul volumului horiag\u00e2rbesc: o parodie dup\u0103 Pricepele<\/em> lui Eugen Barbu. Personajul cheie, declan\u015fatorul dramei, italianul principelui (se observ\u0103 diferen\u0163a de grafiere), cittorul de zodii, care-\u015fi zicea \u015fi alhimist<\/em> trimite la messer Ottaviano. Numele dreg\u0103torilor au \u015fi ele semnifica\u0163ii \u00eencruci\u015fate. Piesa e tipic\u0103 pentru autor, o fars\u0103 exploziv\u0103.<\/p>\n

Specific autorului, arhaismul ighemonicon <\/em>serve\u015fte prin ironie inten\u0163iei parodice. Dac\u0103 ne raport\u0103m la buchetul de sensuri pe care-l red\u0103 DEX.<\/p>\n

\u00a0\u00cenainte de a m\u0103 opri la piesa pe care o consider cea mai impresionant\u0103, s\u0103 subliniem, de\u015fi am mai spus-o \u00een linii mari, c\u0103 cea mai recent\u0103 antologie coordonat\u0103 de autor, din care a preluat \u00een acest volum piesa 1921. Variante <\/em>e prima tematic\u0103. Marc\u00e2nd centenarul Marii Uniri: 1918. Ce-ar fi fost dac\u0103 n-ar fi fost. <\/em>Relectura piesei, altfel integrat\u0103 concep\u0163iei volumului, la interval de un an de la apari\u0163ia antologiei, propag\u0103 o rezonan\u0163\u0103 simultan nostalgic\u0103 \u015fi plin\u0103 de humor.<\/p>\n

Dece consider piesa Poveste rom\u00e2neasc\u0103 de Cr\u0103ciun sau moartea \u015fi \u00eenvierea lui Mo\u015f Cr\u0103ciun <\/em>ca fiind cea mai impresionant\u0103? E adev\u0103rat c\u0103 Horia G\u00e2rbea impresioneaz\u0103 prin versatilitatea stilistic\u0103. Ni-l putem \u00eenchipui cl\u0103p\u0103\u0163ind cu sur\u00e2s sub\u0163ire la un instrument cu mai multe claviaturi etajate. Dar \u00eentreg scrisul s\u0103u are, dincolo de diferen\u0163ele stilistice, un ce comun. Spectacolul, cum observa autorul C\u0103r\u0163ii recente. <\/em>Dar un spectacol foarte personal. Cu \u00eentors\u0103turi de grand guignol. Ei, bine, piesa la care ne referim are un ton complet inedit. Confesiv. Sun\u0103 mai intim dec\u00e2t o pagin\u0103 de jurnal, nepublicabil. Sun\u0103 ca o medita\u0163ie pe marginea acelor vremi. Nu \u015ftiu cum \u015fi dac\u0103 resimt aceast\u0103 dimensiune unicat cititorii din alte genera\u0163ii dec\u00e2t cea care a tr\u0103it vremile \u015fi vremurile. Senza\u0163ia pe care am \u00eencercat s-o sugerez e f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 cea indus\u0103 cititorului din acea genera\u0163ie. Ea dezv\u0103luie un autor surprins \u00eentr-un moment de ad\u00e2nc\u0103 sinceritate, renunt\u00e2nd la tehnicile savante, savuroase \u015fi subtile pe care le folose\u015fte curent.<\/p>\n

Una peste alta, ca cititor asiduu al unui procent majoritar al literaturii lui Horia G\u00e2rbea, consider Pl\u0103cintele cu ighemonicon cel mai complet, evocator \u015fi rezonant volum al s\u0103u de proz\u0103 scurt\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Cronica unor turnire poetice<\/strong><\/p>\n

[Horia G\u00e2rbea Pisica din Kavala<\/em>, Neuma, 2019]<\/strong><\/p>\n

\n

Filiala Bucure\u015fti Poezie\u00a0 a Uniunii Scritorior e deosebit de activ\u0103 (\u00een cur\u00e2nd va ap\u0103rea cea de-a treia antologie). A participat la traditionalul proiect al Uniunii, turnirul de poezie. Cele mai recente edi\u0163ii s-au desf\u0103\u015furat \u00centre 4 \u015fi 9 septembrie 2018 la Alexabdroupolis (Grecia) \u015fi la Alicante (Spania), pe 30 septembrie 2019.<\/p>\n

Horia G\u00e2rbea, pre\u015fedintele filialei, a f\u0103cut parte din echipa acesteia la cele 2 edi\u0163ii ale Turnirului. La primul a primit Premiul publicului, pentru ciclul Pisica din Kavala<\/em>. Editura Neuma s-a aplecat asupra acestor tradi\u0163ionale evenimente poetice, public\u00e2nd volumul cu utitlul de mai sus. Care cuprinde contribu\u0163iile autorului la ambele turnire. Cel de al doiea grupaj se intituleaz\u0103 Costa Blanca<\/em>.<\/p>\n

Strctura poemelor din primul grupaj \u2013 care d\u0103 \u015fi titlul volumului \u2013 nu e inedit\u0103. Dar parc\u0103 mai accentuat\u0103 dec\u00e2t in alte volume de poezii marca Horia G\u00e2rbea. Poemele sale au personaje \u00een sens propriu. Mai mult, discursul celor mai multe e narativ. C\u0103, totu\u015fi, nu e proz\u0103, nu e nevoie de demonstrat. Dar folose\u015fte cu abilitate elemente \u00eemprumutate din proz\u0103. Iat\u0103, poetul poveste\u015fte, iar figurile despre care poveste\u015fte sunt \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 personaje. Pitore\u015fti. Spa\u0163iul grec e plin de c\u00e2rciumari. Ioan, Vasile (cu al c\u0103rui chip \u00eei apare eului poetic povestitor \u00eensu\u015fi Poseidon), Valamakis… iar \u00een tavernele c\u0103rora grecii vorbesc repede \u00eentre ei, <\/em>preocupa\u0163i de valuta care tot cre\u015fte \u015fi n-au avut timp s\u0103 fi auzit de Ovidiu. Care asculta, t\u0103cut, cu spatele la mare, larma negustorilor greci. <\/em>Eminescu nu doar c\u0103 st\u0103 invers, cu fa\u0163a la mare, dar are \u015fi insolen\u0163ade-al ignora pe Ovidiu.<\/p>\n

Poetul alege just, prefer\u00e2ndu-l pe Epaminonda lui Pelopida \u015fi omit\u00e2nd s\u0103 pomeneasc\u0103 cele do\u0103 fiice ale eroului teban \u2013 Leucra \u015fi Mantineea. Nu pentru a evita s\u0103 fac\u0103 abuz de nume m\u00edtice. Ci deoarece to\u0163i cretanii sunt mincino\u015fi<\/em>.<\/p>\n

Oric\u00e2t de plin\u0103 de pitoresc, lumea greceasc\u0103 nu-i ajunge poetului. El aminte\u015fte cititorului c\u0103-i oferise, nu de foarte mult, poeme cu \u00eenger. De care lumea extinst\u0103, e la fel de plin\u0103 precum cea egeean\u0103 de c\u00e2rciumari depozitari de mituri. Ba cumva \u015fi mai plin\u0103.<\/p>\n

Deloc neobi\u015fnuit, poezia lui G\u00e2rbea se adreseaz\u0103 cititorului… citit. Am dat deja exemple. Dar farmecul i-l aduc inser\u0163iile aluzive. \u00centr-un singur poem se adun\u0103 referiri glume\u0163e la personajele homerice, adagiul fericit cel ca Ulise, <\/em>pomenirea invers ironic\u0103 la ora\u015ful turnirului poetic (utopie\u00a0 comunica\u0163iilor<\/em>), pentru a sf\u00e2r\u015fi cu schi\u0163a tremur\u0103toare de tablou egeean \u00een briza ar\u015fi\u0163ei apusului:<\/p>\n

\u015e<\/em>i noi am fost \u00een Arcadia<\/em><\/p>\n

\u00ce\u015fi spun<\/em><\/p>\n

Miroase fabulos a br\u00e2nz\u0103 de capr\u0103<\/em><\/p>\n

\u015e<\/em>i Orfeu c\u00e2nta<\/em><\/p>\n

\u00cen toate tavernele<\/em>.<\/p>\n

La capitolul valorificarea referin\u0163elor culturale, aici poetul se dep\u0103\u015fe\u015fte pe sine.<\/p>\n

Dar aluziile culturale nu sunt de ajuns. Cititorul trebuie provocat. \u00cei \u00eemprumut\u0103 sinelui s\u0103u poetic v\u00e2rsta de 10 ani, la care el, poetul ar fi putut vedea un film de care 4\/5 din cititorii s\u0103i actuali nici n-au auzit. \u015ei pu\u0163ini din cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t el \u00ee\u015fi mai aduc aminte: Ziua \u00een care vin pe\u015ftii. <\/em>O raritate \u00een chiar universul horiag\u00e2rbian. Poetul declar\u00e2ndu-se noncinefil. Am f\u0103cut precizarea pentru a remarca abilitatea poetului. Care, dincolo de titlu \u015fi o fraz\u0103 aruncat\u0103 en passant (nu era tocmai r\u0103u<\/em>) are alt\u0103 \u0163int\u0103. Filmul \u00eenlocuise un western, mult dorit de copii, deoarece unui conduc\u0103tor nu-i pl\u0103ceau mor\u0163ii care \u015fi-au dat sufletul \u00eempu\u015fca\u0163i. <\/em>De data asta aluzia nu e cultural\u0103. Dar transparent\u0103. Completat\u0103 cu versurile omul c\u0103ruia nu-i pl\u0103ceau gloan\u0163ele murise demult \u00eempu\u015fcat. <\/em>Iar finalul dovede\u015fte f\u0103r\u0103 echivoc c\u0103 poetul \u015ftia bine despre mesajul filmului.<\/p>\n

Dar provocarea cititorului trebuie s\u0103 mai fac\u0103 un pas mai departe. Dac\u0103 cititorul standard c\u0103ruia poetul se adreseaz\u0103 se simte confortabil considerat implicit ca fericit precum Ulise \u015fi peregrinat prin Arcadia, el e nevoit s\u0103 caute \u00een dic\u0163ionar un pictor chinez din secolul VII. Yan Liben. Pe care-l promoveaz\u0103 \u00eentr-o trimitate al\u0103turi de zei \u015fi de \u00cemp\u0103rat. Dou\u0103 principii fundamentale ale lumii.<\/p>\n

Deloc de mirare c\u0103, apel\u00e2nd la \u00eengeri, poetul deseneaz\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de unire \u00eentre pisica simbolic\u0103 din Kavala \u015fi cel pu\u0163in unul din volumele sale anterioare. Prin care integreaz\u0103 acest nou volum \u00een opera sa poetic\u0103 recent\u0103. Dar al\u0103turi de \u00eengeri, o alt\u0103 specie, nu mai pu\u0163in nobil\u0103, populeaz\u0103 discursul s\u0103u de menestrel \u00een cinstea turnirului: poe\u0163ii. C\u0103rora le mene\u015fte, ironic, drept comandant de pluton un Yorik oarecum saltimbanc, ce d\u0103 spectacole \u00een fiecare benzin\u0103rie.<\/em><\/p>\n

Horia G\u00e2rbea nu scrie poezie versificat\u0103. Dar c\u00e2nd o face, rareori, tu, cititor, e\u015fti r\u0103sf\u0103\u0163at. \u00cenceput, ca de multe ori, cu o perifraz\u0103 tipic\u0103 sie-\u015fi, poemul Balena<\/em> se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul balenei lui Pr\u00e9vert<\/em>. Dincolo de \u015farmul muzical al poemului, \u00een ton de c\u00e2ntecel de copii, nu putem s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei replici glume\u0163e la propria sa traducere a poemului La pescuit balene<\/em>, publicat\u0103 pe propriul blog, pe 28 febrarie 2015. E improbabil s\u0103 nu existe o leg\u0103tur\u0103, la urma urmei.<\/p>\n

Dintre poncifurile grece\u015fti putea lipsi Marathonul? Legenda acestuia presupune un singur soldat. Poetul inventeaz\u0103 un \u015fir de solda\u0163i, care, pe m\u0103sur\u0103 ce m\u0103r\u015f\u0103luiesc spre Atena, ve\u015ftile pe care le dic despre b\u0103t\u0103lie sunt, progresiv, mai optimiste.<\/p>\n

O lec\u0163ie de anatomie. E libertatea cititorului s\u0103 considere expresia ca o perifraz\u0103 sau s-o ia ca atare. Oricum poemul e un prilej de etalare a ceea ce poetul nume\u015fte diade:<\/p>\n

Pe masa de opera\u0163ie <\/em><\/p>\n

A marii literaturi<\/em><\/p>\n

Se \u00eent\u00e2lnesc toate<\/em><\/p>\n

Diadele glorioase:<\/em><\/p>\n

Turcul \u015fi pistolul,<\/em><\/p>\n

Baba \u015fi mitraliera,<\/em><\/p>\n

Boul \u015fi vi\u0163elul, leul \u015fi c\u00e2rnatul,<\/em><\/p>\n

Capra \u015fi varza,<\/em><\/p>\n

R\u0103zboiul \u015fi pacea,<\/em><\/p>\n

Ro\u015ful \u015fi negrul,<\/em><\/p>\n

Lira \u015fi spada.<\/em><\/p>\n

Pare un joc gratuit. Dar e o premier\u0103. Cheia c\u0103reia \u015fade \u00een epitetul ironic glorioase<\/em>. Asemenea structuri complementare, de la nobile la demifolclorice, sunt cu toatele mici organe ale marii literaturi. Termen la fel de ironic.<\/p>\n

Dup\u0103 provocarea cu Yan Liben, poetul merge mai departe pe linia personajelor chineze din secolul VII. A\u015fa afli de c\u0103lug\u0103rul budist Xuanzang.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 turniruri e mai mic\u0103 dec\u00e2t ce au comun. Echipa Filialei Bucure\u015fti Poezie a c\u00e2\u015ftigat ambele turniruri. Ca cititor al ambelor cicluri prezentate de autor, devenite capitole ale volumului \u00een discu\u0163ie, m\u0103 \u00eentreb dece primul capitol a primit, la Alexandroupolis premiul public, nu \u015fi la Alicante. Singura diferen\u0163\u0103 pe care o v\u0103d e c\u0103 spatiul grecesc ofer\u0103 mai multe repere la intersec\u0163ia culturalului cu tradi\u0163ionalul. Deci mai multe prilejuri pentru autor de a-\u015fi manifesta spectaculozitatea cu care criticul Emil Lungeanu \u00eel crediteaz\u0103. Ce-i drept, analiz\u00e2nd un la fel de proasp\u0103t volum de proz\u0103.<\/p>\n

Doza de poezie din capitolul Costa blanca <\/em>nu e, \u00een nici un caz, mai mic\u0103 dec\u00e2t cea din Pisica din Kavala. <\/em>Ba chiar, lipsidu-i pigmentarea, e mai lesne de absorbit. Sigur c\u0103 \u00een Alicante mai plute\u015fte umbra lui Pr\u00e9vert, dar jocul cu acesta fu deja epuizat \u00een primul capitol. Mai plute\u015fte \u015fi umbra poeziei arabe de dinainte de finele Reconquistei. Dar n-o g\u0103sim \u00een poezia lui G\u00e2rbea. Nu e o lips\u0103, e rezultatul unor alegeri personale. Oarecum straniu, finalul poemului L\u00e2ng\u0103 Alicante <\/em>vorbe\u015fte despre pretinsa preferin\u0163\u0103 a fiului poetului (fiu care poate fi un artificiu de compozi\u0163ie) pentru… Kala\u015fnikov. Nu putem s\u0103 nu ne amintim c\u0103 autorul \u00eensu\u015fi se recomandase, cu ani \u00een urm\u0103, ca fiind… fratele mai de\u015ftept al celebrului creator al celei mai populare arme individuale.<\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2lnim \u015fi poeme cu pe\u015fti. Dou\u0103 chiar. Numite, pentru a sublinia integralitatea volumului, al doilea \u015fi al treilea. Dar din unul dintre ele poetul ne sur\u00e2de h\u00e2tru. Invent\u00e2nd g\u0103selni\u0163a furtlui, de c\u0103tre pe\u015fti, a speran\u0163elor oamenilor.<\/p>\n

De altfel acest final de tip witz (nu banc!), tipic pentru poezia autorului, \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u00een capitolul al doilea cu frecven\u0163\u0103 ceva mai mare dec\u00e2t \u00een medie \u00een \u00eentreaga lui poezie. Finaluri dup\u0103 care recuno\u015fti un poem de Horia G\u00e2rbea mai abitir dec\u00e2t unul al lui Marin Sorescu.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi e greu s\u0103 scrii despre seduc\u0103toarea poezie a multilateralului scriitor. Dece? Tocmai deoarece personalitatea poetic\u0103 \u015fi densitatea efectelor te-ar \u00eendemna s\u0103 comentezi cel putin 80% din poeme. Ceea ce ar plictisi iremediabil cititorul \u015fi ai rata, astfel, cronica. Iar a selecta 10-15% e efectiv greu.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu   O provocare platonician\u0103 [Andrea H. Hede\u015f, Povestiri de pe malul cel\u0103lalt, Neuma, Cluj, 2019]   C\u0103 o carte semnat\u0103 Andrea H. Hede\u015f e o promisiune de savoare literar\u0103 e, de peste un deceniu, o axiom\u0103. Nu discut\u0103m de premiile care i-au onorat volumele de poezii. Nici de afirma\u0163ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1420,109],"tags":[1113,1421,114,110],"class_list":["post-13001","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-63","category-pricinaul-de-serviciu","tag-critica","tag-egophobia-63","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3nH","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13001","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13001"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13001\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13002,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13001\/revisions\/13002"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13001"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13001"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13001"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}