{"id":13008,"date":"2020-06-10T07:07:13","date_gmt":"2020-06-10T05:07:13","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13008"},"modified":"2020-06-08T21:10:23","modified_gmt":"2020-06-08T19:10:23","slug":"yann-martel-viata-lui-pi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13008","title":{"rendered":"Yann Martel – “Via\u021ba lui Pi”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Yann Martel <\/strong>(n. 1963) este un scriitor canadian care \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u00een state precum Costa Rica, Fran\u021ba, Spania \u0219i Mexic \u0219i care a continuat apoi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een diferite zone ale lumii precum Iran, Turcia sau India, acumul\u00e2nd astfel o experien\u021b\u0103 vast\u0103 de via\u021b\u0103 ce i-a permis s\u0103 adune material pentru romanele sale. Are o diplom\u0103 \u00een Filosofie la Universitatea Trent din Ontario \u0219i a lucrat ca plantator de copaci, sp\u0103l\u0103tor de vase \u0219i gardian de securitate \u00eenainte de a se apuca de scris cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 la v\u00e2rsta de dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de ani. Primul s\u0103u volum (The Facts Behind Helsinki Roccamatios<\/em>) l-a publicat \u00een 1993, acesta fiind o colec\u021bie de pove\u0219ti scurte ce trata teme precum boala, muzica, r\u0103zboiul, angoasele tinere\u021bii, moartea, suferin\u021ba, pierderea \u0219i motivele pentru care ne ata\u0219\u0103m de obiecte. Aceast\u0103 carte a fost urmat\u0103 de romanul Self <\/em>(1996), o poveste despre identitatea sexual\u0103, care a fost descris\u0103 de Charles Foran de la Montreal Gazette <\/em>ca fiind o acut\u0103 \u0219i superb\u0103 observa\u021bie psihologic\u0103 asupra iubirii, atrac\u021biei \u0219i apartenen\u021bei.<\/em> Notorietatea o dob\u00e2nde\u0219te \u00eens\u0103 cu romanul Via\u021ba lui Pi <\/em>pentru care c\u00e2\u0219tig\u0103 Man Booker Prize (2002) \u0219i premiul Hugh MacLennan (2001).<\/p>\n

<\/p>\n

Via\u021ba lui Pi<\/em><\/strong> (Editura Univers, 2007) este un roman psihologic \u0219i filosofic publicat \u00een 2001, scris \u00een not\u0103 postmodernist\u0103 \u0219i av\u00e2ndu-l ca protagonist pe Piscine Molitor Patel, zis \u0219i Pi (naratorul autodiegetic al pove\u0219tii). B\u0103iatul indian din Pondicherry exploreaz\u0103 de-a lungul firului narativ dileme spirituale \u0219i metafizice, \u00eentruc\u00e2t c\u0103utarea lui Dumnezeu porne\u0219te de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, acesta fiind atras de Krishna, dar \u0219i de umanitatea lui Iisus, cel care se sacrificase pentru p\u0103catele altora.<\/p>\n

Intriga romanului porne\u0219te de la o not\u0103 a autorului, parte integrant\u0103 a romanului, o not\u0103 ce descrie evenimente fictive \u0219i care are ca principal scop s\u0103 reitereze tema central\u0103 a romanului, \u0219i anume: relativitatea adev\u0103rului. Mai mult, aceast\u0103 not\u0103 aminte\u0219te de intertextualitatea caracteristic\u0103 postmodernismului, pe care o vom mai \u00eent\u00e2lni de c\u00e2teva ori de-a lungul romanului alc\u0103tuit din trei p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

Intitulat\u0103 Toronto \u0219i Pondicherry<\/em>, partea \u00eent\u00e2i <\/em>este o introducere \u00een povestea familial\u0103 a lui Molitor Patel de dinainte de naufragiu, de unde afl\u0103m cum \u0219i-a \u00eensu\u0219it porecla Pi, un tribut f\u0103cut num\u0103rului transcendental pentru a sc\u0103pa de glumele colegilor s\u0103i de \u0219coal\u0103, iar anecdota numelor este continuat\u0103 cu alte situa\u021bii neobi\u0219nuite: un credincios musulman \u0219i un ateu poart\u0103 acelea\u0219i nume; un tigru din gr\u0103dina zoologic\u0103 poart\u0103 numele Richard Parker ca urmare a unei erori f\u0103cute de cler.<\/p>\n

Practicant al vegetarianismului, Pi \u00eencepe c\u0103utarea sa spiritual\u0103 c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lne\u0219te din \u00eent\u00e2mplare cu cre\u0219tinismul \u0219i islamul, \u0219i decide s\u0103 devin\u0103 \u0219i practicant al acestor religii din dorin\u021ba de a-l iubi pe Dumnezeu (o alt\u0103 tem\u0103 a romanului), iar astfel \u00een\u021belege divinitatea prin lentila fiec\u0103rei credin\u021be, acesta afirm\u00e2nd c\u0103 prezen\u021ba lui Dumnezeu este cea mai mare recompens\u0103<\/em> (p. 57), cu toate c\u0103 familia nu este de acord cu noile sale obiceiuri.<\/p>\n

C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd primul ministru Indira Gandhi declar\u0103 starea de urgen\u021b\u0103, tat\u0103l lui Pi decide s\u0103 v\u00e2nd\u0103 gr\u0103dina zoologic\u0103\u00a0 \u0219i s\u0103 plece cu so\u021bia \u0219i cei doi fii ai s\u0103i, Pi \u0219i Ravi, \u00een Canada, acesta fiind declicul pentru cea de-a doua parte<\/em> a romanului, cea mai \u00eentins\u0103 de altfel, care va descrie brutal soarta lui Pi de dup\u0103 scufundarea navei transportatoare Tsimtsum<\/em> la c\u00e2teva zile dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea portului din Manila.<\/p>\n

<\/p>\n

B\u0103iatul va reu\u0219i s\u0103 se salveze cu ajutorul unei b\u0103rci micu\u021be pe care convie\u021buie\u0219te o perioad\u0103 cu o zebr\u0103, un urangutan \u0219i o hien\u0103, dar \u0219i cu un tigru bengalez pe nume Richard Parker, pe care \u00eel va supune \u0219i care \u00eel va ajuta s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, rela\u021bia dintre cei doi amintind de cea a lui Tom Hanks cu mingea de volei \u00een filmul Naufragiatul<\/em>: avem un personaj principal care comunic\u0103 cu un prieten imaginar pentru a reu\u0219i s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 vitregiilor \u0219i a \u00ee\u0219i dob\u00e2ndi salvarea, o salvare care, \u00een cazul lui Pi, vine dup\u0103 ce orbe\u0219te \u0219i ajunge \u00een delir, auzind un ecou pe care \u00eel asociaz\u0103 tigrului \u0219i apoi unui alt orb, care ar putea fi doar o dedublare a celui ce delireaz\u0103. La fel de necredibil\u0103 este \u0219i descoperirea unei insule plutitoare din alge locuit\u0103 de mii \u0219i mii de suricate, o insul\u0103 carnivor\u0103, o alegorie pentru canibalismul despre care Pi va vorbi spre sf\u00e2r\u0219itul romanului, dup\u0103 ce va fi ajuns pe o plaj\u0103 din Mexic.<\/p>\n

A treia parte <\/em>a volumului descrie conversa\u021bia dintre Pi \u0219i doi oficiali japonezi de la Ministerul Transporturilor care conduc o anchet\u0103 despre naufragiu. Ace\u0219tia vor afla \u00eentreaga poveste, o poveste pe care cei doi o resping \u00eentruc\u00e2t nu este credibil\u0103, iar Pi le va relata o a doua istorie despre naufragiu. Este vorba despre o istorie \u00een care ini\u021bial supravie\u021buiser\u0103 el, mama sa, un marinar \u0219i un buc\u0103tar, fiecare av\u00e2nd un corespondent \u00eentr-unul dintre cele patru animale, o poveste care se dovede\u0219te a fi despre crim\u0103 \u0219i canibalism. \u00centreba\u021bi pe care o prefer\u0103, cei doi aleg povestea cu animalele, iar Pi concluzioneaz\u0103: A\u0219a e \u0219i cu Dumnezeu <\/em>(p. 236).<\/p>\n

Spus\u0103 sub forma unei parabole, povestea lui Pi abordeaz\u0103 teme centrale precum moartea sau salvarea prin credin\u021b\u0103, chiar autorul afirm\u00e2nd c\u0103 \u00eentregul roman poate fi cuprins \u00een trei afirma\u021bii: Via\u021ba este o poveste<\/em>; \u00ce\u021bi po\u021bi alege povestea<\/em>; O poveste cu Dumnezeu este mai bun\u0103<\/em>. De asemenea, apar motive precum cel al eroului \u0219i al anti-eroului sau cel al iubirii, iar amprenta postmodernist\u0103 o remarc\u0103m prin diverse elemente caracteristice: intercalarea planului prezent \u0219i al celui trecut; intertextualitatea pres\u0103rat\u0103 pe alocuri; informa\u021bii din zoologie \u0219i biologie care \u00eembog\u0103\u021besc textul literar.<\/p>\n

Un alt atribut al romanului este p\u0103trunderea \u00een ad\u00e2ncimile psihologiei personajului principal datorit\u0103 nara\u021biunii la persoana I, \u00eens\u0103 tocmai din cauza apel\u0103rii la acest procedeu romanul merge pe tell, not show<\/em>, ceea ce ar putea plictisi un cititor interesat mai mult de ac\u021biune \u0219i mai pu\u021bin de p\u0103trunderea \u00een substraturile unui personaj aflat \u00eentr-un naufragiu ce pare infinit.<\/p>\n

\u00cen final, recomand cartea celor care iubesc literatura clasic\u0103, \u00eentruc\u00e2t romanul lui Yann Martel aminte\u0219te de opere precum Robinson Crusoe <\/em>sau de Povestea lui Arthur Gordon Pym<\/em> de unde, de altfel, este inspirat numele tigrului, acela\u0219i nume care, dup\u0103 cum afirma autorul, se mai reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00eentr-alte pove\u0219ti cu canibalism sau naufragii, Martel spun\u00e2nd c\u0103 apari\u021bia acestui nume \u00een mai multe locuri trebuia s\u0103 \u00eensemne ceva…<\/p>\n

\n

Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n


\n\u0218i a \u00eensemnat ceva pentru Martel al c\u0103rui roman a fost adaptat pentru teatru \u0219i pentru marele ecran…<\/p>\n

Ap\u0103rut\u0103 \u00een 2012, Via\u021ba lui Pi<\/em> este o dram\u0103 de aventuri regizat\u0103 de Ang Lee (cunoscut \u0219i pentru Furtuna de ghea\u021b\u0103<\/em>) cu scenariul scris de David Magee, iar \u00een rolurile principale joac\u0103 Suraj Sharma (Pi Patel \u2013 cel t\u00e2n\u0103r), Irrfan Khan (Pi Patel \u2013 adult), Rafe Spall (scriitorul), Tabu (Gita Patel), Adil Hussain (Santosh Patel) \u0219i G\u00e9rard Depardieu (Buc\u0103tarul).<\/p>\n

Pelicula a fost un succes critic \u0219i comercial, fiind nominalizat\u0103 la Globurile de Aur (inclusiv pentru Cel mai bun film \u2013 dram\u0103 <\/em>\u0219i pentru Cel mai bun regizor<\/em>), dar \u0219i la Premiile Oscar unde a avut unsprezece nominaliz\u0103ri \u0219i a primit patru premii, dintre care unul pentru Cel mai bun regizor <\/em>\u2013 Ang Lee.<\/p>\n

Filmul prezint\u0103 dou\u0103 planuri intercalate. Ac\u021biunea celui prezent are loc \u00een Canada unde un t\u00e2n\u0103r \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Pi Patel care spune povestea vie\u021bii sale (planul trecut), o poveste ca o parabol\u0103 ce urmeaz\u0103 firul narativ al romanului lui Yann Martel f\u0103r\u0103 a se abate de la litera acestuia. Planul trecut este construit sub forma unui monolog cu Richard Parker, monolog care astfel devine un monolog cu sine \u0219i cu divinul din sine.<\/p>\n

Trecutul este marcat de cadre naturale ce taie respira\u021bia spectatorilor, dar \u0219i de cadre luate de aproape, focalizate pe Suraj Sharma ori pe tigru pentru a eviden\u021bia scene cheie ale peliculei: de exemplu, soarele ivit dup\u0103 o furtun\u0103 este asociat divinit\u0103\u021bii, c\u0103ci are loc o predare \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu; tot \u00een aceast\u0103 scen\u0103 exist\u0103 o asociere cu potopul lui Noe, deoarece la r\u00e2ndul lui Pi Patel salveaz\u0103 un tigru, dup\u0103 ce \u00eei cere iertare, convins fiind c\u0103 am\u00e2ndoi vor muri.<\/p>\n

Coloritul peliculei este puternic \u0219i chiar exotic \u00een momentul \u00een care cei doi eroi ai pove\u0219tii ajung la insula plutitoare, o sugestie a unui om mort, dar \u0219i o alegorie pentru canibalism, \u00eentruc\u00e2t insula este carnivor\u0103. \u00cen schimb, \u00een momentul desp\u0103r\u021birii de Richard Parker, dup\u0103 ce ajung pe plaja din Mexic, culoarea este estompat\u0103 pentru a sugera mai puternic abandonul \u0219i desp\u0103r\u021birea care se produce, o desp\u0103r\u021bire de propriul sine ca urmare a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor reale ce avuseser\u0103 loc pe barc\u0103: crim\u0103 \u0219i canibalism, dar \u0219i reg\u0103sirea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere tema central\u0103 a filmului, Ang Lee afirma \u00eentr-un interviu din 2012: Am vrut s\u0103 folosesc apa deoarece filmul vorbe\u0219te despre credin\u021b\u0103, astfel c\u0103 acesta con\u021bine pe\u0219te, via\u021b\u0103 \u0219i fiecare emo\u021bie a lui Pi. Iar aerul \u00eel reprezint\u0103 pe Dumnezeu, dar \u0219i raiul \u0219i ceva spiritual \u0219i moartea. A\u0219a v\u0103d eu lucrurile. Eu cred c\u0103 ceea ce numim credin\u021b\u0103 sau Dumnezeu este ata\u0219amentul nostru emo\u021bional de necunoscut. Eu sunt chinez; cred \u00een Buddha Taoist. Noi nu vorbim de o zeitate, ceea ce se aseam\u0103n\u0103 mult cu aceast\u0103 carte; nu vorbim de religie, ci de Dumnezeu \u00een sens abstract, de ceva care pune st\u0103p\u00e2nire pe tine <\/em>(tr.m.).<\/em><\/p>\n

Film\u0103rile au avut loc \u00een principal \u00een Puducherry, \u00een India, dar \u0219i \u00een Taiwan \u0219i Canada, iar scenele petrecute pe mare au fost filmate \u00eentr-un bazin construit \u00eentr-un fost aeroport. Claudio Miranda s-a ocupat de designul tancului pentru a beneficia de o lumin\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103, acesta explic\u00e2nd: \u0218tiam c\u0103 o s\u0103 film\u0103m acolo timp de dou\u0103 luni \u0219i jum\u0103tate, a\u0219a c\u0103 trebuia s\u0103 putem face orice ne doream. \u0218tiam cam cum va fi vremea \u00een toate aceste scene. \u00cen acel bazin puteam crea nori de furtun\u0103 ori senza\u021bia de \u00eennoptare. Aveam draperii care blocau (lumina), u\u0219i care se deschideau \u0219i l\u0103sau lumina natural\u0103 s\u0103 intre <\/em>(tr.m.).<\/em><\/p>\n

Muzica a fost compus\u0103 de Mychael Danna, care scrisese coloana sonor\u0103 \u0219i pentru alte filme ale lui Lee, precum The Ice Storm <\/em>sau Ride with the Devil<\/em>, iar \u00een noiembrie 2012 un album a fost f\u0103cut public, con\u021bin\u00e2nd \u0219i o melodie scris\u0103 de Danna \u00eempreun\u0103 cu Bombay Jayashri, care c\u00e2nt\u0103 melodia Pi\u2019s Lullaby <\/em>\u00een tamil\u0103.<\/p>\n

R\u0103spunsul critic la pelicul\u0103 a fost unul pozitiv. Roger Ebert de la Chicago Sun-Times<\/em> spunea despre film c\u0103 este o povestire miraculoas\u0103 \u0219i con\u021bine (n.n) un peisaj vizual magistral (<\/em>tr.m.), criticul Betsy Sharkey de la Los Angeles Times<\/em> afirma c\u0103 filmul este o capodoper\u0103<\/em>: \u00centotdeauna exist\u0103 o estetic\u0103 poetic\u0103 pe care Lee o aduce celor mai bune opere ale sale (…), iar \u00een Via\u021ba lui Pi, datorit\u0103 avansului tehnologic, regizorul a ridicat \u0219tacheta <\/em>(tr.m). Chiar \u0219i autorul romanului, Yann Martel, a fost \u00eenc\u00e2ntat de film, de\u0219i finalul nu a fost la fel de ambiguu ca \u00een carte.<\/p>\n

\n

#<\/p>\n

Despre autoare:<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie), critic literar \u0219i editor, fiind colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia <\/em>unde conduce dou\u0103 rubrici, Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul<\/em><\/a> (\u00een calitate de critic literar) \u0219i Lecturi potrivite \/ recomandate de Alexandra <\/em>(\u00een calitate de editor).<\/p>\n

A publicat un volum liric, Demoni \u0219i demiurgi<\/em><\/a> (Editura EIKON, 2017), poezie \u00een volumul Tramvaiul Poeziei <\/em>(Editura Paralela 45, 2019) \u0219i proz\u0103 \u00een antologiile Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em> (Ed. Millennium Books, 2015) \u0219i Centenarium StrING <\/em>(Editura Tornada, 2018).<\/p>\n

Are apari\u021bii de poezie, proz\u0103, studii critice, editoriale \u00een publica\u021biile Apostrof<\/em>, EgoPHobia<\/em>, O mie de semne<\/em>, Revista Online de SF&F Galaxia 42<\/em>, Revista de suspans<\/em>, Revista de povestiri<\/em>, Argos<\/em>, eCreator.ro<\/em>, Parnas XXI<\/em>, Postmodern<\/em>, Puterea – Cotidian Na\u021bional<\/em>, Select News <\/em>\u0219i pe platforma Queero<\/em>. Amintim c\u00e2teva lucr\u0103ri semnificative: P\u0103catul<\/em> (2013), \u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan <\/em>(2016), Gomes Leal \u2013 poet al Satanei sau al lui Hristos? <\/em>(2016), A fi sau a nu fi scriitor\u2026 <\/em>(2017), Fiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103 <\/em>(2017), Marea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be <\/em>(2018) sau Henrik Ibsen \u2013 \u201cPeer Gynt\u201d <\/em>(2019).<\/p>\n

\u00cen 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contraband\u0103-n alb \u0219i negru.<\/em><\/p>\n

Blog personal: https:\/\/taramuridenicaieri.ro\/<\/a>.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Yann Martel (n. 1963) este un scriitor canadian care \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u00een state precum Costa Rica, Fran\u021ba, Spania \u0219i Mexic \u0219i care a continuat apoi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een diferite zone ale lumii precum Iran, Turcia sau India, acumul\u00e2nd astfel o experien\u021b\u0103 vast\u0103 de via\u021b\u0103 ce i-a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1420],"tags":[1216,1215,1113,1421,1430],"class_list":["post-13008","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-63","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-63","tag-yann-martel"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3nO","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13008"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13008\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13009,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13008\/revisions\/13009"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}