{"id":13095,"date":"2020-09-15T18:50:46","date_gmt":"2020-09-15T16:50:46","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13095"},"modified":"2020-09-15T18:50:58","modified_gmt":"2020-09-15T16:50:58","slug":"note-la-epistola-catre-romani-1-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13095","title":{"rendered":"note la epistola c\u0103tre romani 1.1"},"content":{"rendered":"

(#gnostice)<\/span><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n

\u201caceast\u0103 epistol\u0103 reprezint\u0103 partea cea mai important\u0103 a noului testament \u0219i cea mai pur\u0103 evanghelie, fiind de folos nu doar ca fiecare cre\u0219tin s\u0103 o \u0219tie cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, ci s\u0103 fie preocupat de ea \u00een fiecare zi, ca de p\u00e2inea zilnic\u0103 a sufletului.\u201d [luther, prefa\u021b\u0103 la epistola c\u0103tre romani<\/em>].<\/p>\n

    \n
  1. introducere [<\/strong>1, 1-17<\/strong>]<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n
      \n
    1. prescript<\/u> [1, 1-7]<\/li>\n<\/ol>\n

      <\/p>\n

      \u201coric\u00e2t de renumit \u0219i de important a fost pavel ca om, tema esen\u021bial\u0103 a misiunii sale nu \u021bine de el, ci \u00eei este superioar\u0103 \u2013 inaccesibil de distant\u0103 \u0219i indescriptibil de stranie.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 27]. \u201cchemarea<\/em><\/strong>\u201d [kl\u1e17sis<\/em>] este mai presus de toate anularea condi\u021biei anterioare de c\u0103tre voca\u021bie. \u1f61\u03c2 \u03bc\u1f74<\/em>, \u201cca \u0219i cum n-ar\u201d [1 corinteni<\/em> 7, 29], \u201caceasta este formula referitoare la via\u021ba mesianic\u0103 \u0219i semnifica\u021bia ultim\u0103 a lui kl\u1e17sis<\/em>. voca\u021bia cheam\u0103 la nimic \u0219i \u00een niciun loc. din acest motiv ea poate coincide cu condi\u021bia factic\u0103 \u00een care o persoan\u0103 se vede pe sine chemat\u0103, \u00eens\u0103, din acela\u0219i motiv, \u00eei este revocat\u0103 condi\u021bia \u00een \u00eentregime. voca\u021bia mesianic\u0103 constituie revocarea oric\u0103rei voca\u021bii<\/em>. \u00een acest fel ea define\u0219te ceea ce pare a fi singura voca\u021bie acceptabil\u0103.\u201d [giorgio agamben, the time that remains<\/em>, p. 23]. nu despre o substituire este vorba [a unei voca\u021bii mai pu\u021bin autentice cu una mai adev\u0103rat\u0103]. voca\u021bia cheam\u0103 la voca\u021bia \u00een sine.<\/p>\n

      modelul epistolei grece\u0219ti se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 potrivit urm\u0103toarei secven\u021be: (i) superscriptio<\/em> [numele expeditoriului], una foarte lung\u0103 \u00een compara\u021bie cu celelalte epistole pauline [autocaracterizarea apostolului din v.1, evanghelia din v.2-3a, titlul fiului lui dumnezeu cu l\u0103muriri din v. 3b-4 \u0219i misiunea apostolic\u0103 \u00een deplin\u0103tatea ei din v. 5-6]; (ii) adscriptio <\/em>[numele destinatarului]; dup\u0103 modelul oriental \u0219i iudaic, (iii) salutatio<\/em> [salutul] este separat de primele dou\u0103 secven\u021be printr-o fraz\u0103 personal\u0103, fiind \u00eenlocuit\u0103 \u00een cazul lui pavel de o binecuv\u00e2ntare<\/em>. \u00eentr-o manier\u0103 specific paulin\u0103, apostolul subliniaz\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 continuitatea dintre noua lucrare a lui dumnezeu \u00eentru fiul s\u0103u, con\u021binutul evangheliei \u0219i vechiul testament. scopul s\u0103u este acela de \u201ca diminua posibilele suspiciuni potrivit c\u0103rora evanghelia sa ar fi ceva nou…\u201d [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>, p. 44].<\/p>\n

        \n
      • 1: origen interpreteaz\u0103 termenul de \u00abrob\u00bb \u00een contextul capitolului 7 din 1 corinteni<\/em>, \u00een care apostolul vorbe\u0219te despre c\u0103s\u0103torie \u0219i feciorie, deoarece \u201ccineva chemat la hristos pe c\u00e2nd este c\u0103s\u0103torit este un rob…absen\u021ba \u00eenfr\u00e2n\u0103rii din partea unuia dintre parteneri pune \u00een pericol castitatea celuilalt.\u201d [origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 61].<\/li>\n
      • \u201corice persoan\u0103 este chemat\u0103 fie apostol, prooroc, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, un b\u0103rbat liber de o so\u021bie, fie un rob liber de leg\u0103tura marital\u0103…\u201d [origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 63].<\/li>\n
      • 2: origen vorbe\u0219te \u0219i depre \u201co alt\u0103 evanghelie, pe care ioan o nume\u0219te \u00een apocalipsa<\/em> \u00abve\u0219nic\u0103\u00bb, care va fi descoperit\u0103 atunci c\u00e2nd umbrele vor disp\u0103rea \u0219i adev\u0103rul va veni, iar moartea va fi \u00eenghi\u021bit\u0103 \u0219i eternitatea restaurat\u0103…\u201d [origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 67]. cuv\u00e2ntul care s-a f\u0103cut trup pentru a aduce evanghelia celor care sunt \u00een trup, nu \u00aba fost v\u0103zut de \u00eengeri\u00bb [1 timotei<\/em> 3, 16] f\u0103r\u0103 evanghelie. \u201cdac\u0103 ar trebui s\u0103 presupunem c\u0103 un astfel de lucru a fost \u00eendeplinit de acesta \u0219i \u00een r\u00e2ndul celorlalte ierarhii de fiin\u021be cere\u0219ti, c\u0103 a ap\u0103rut la fiecare dup\u0103 chipul fiec\u0103ruia binevestindu-le pacea, de vreme ce el, \u00een adev\u0103r, a \u00eemp\u0103cat cu dumnezeu prin s\u00e2ngele crucii sale nu doar pe cele de pe p\u0103m\u00e2nt, ci \u0219i pe cele din ceruri, aceasta este o problem\u0103 pe care v\u0103 las pe voi s\u0103 o cerceta\u021bi.\u201d [origen, commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 68].<\/li>\n
      • evanghelia<\/em> nu este doar vestea bun\u0103 din deutero-isaia<\/em>, ori didahia<\/em> cre\u0219tin\u0103, ci o putere: \u201cevenimentul lui hristos precede \u00een acela\u0219i timp mesajul \u0219i se continu\u0103 pe sine \u00een mesaj, astfel c\u0103 nu este con\u021binutul unei idei sau al unei doctrine \u00eentre altele…pavel nume\u0219te evanghelia o tain\u0103. propria propov\u0103duire este orientat\u0103 \u00eenspre st\u0103p\u00e2nirea escatologic\u0103 asupra lumii de c\u0103tre hristos, care este prezent deja \u0219i despre care deja se m\u0103rturise\u0219te. caracterul ascuns al domniei lui hristos din lume con\u021bine ideea c\u0103 domnia lui hristos devine proprietatea noastr\u0103. trebuie s\u0103 fie primit\u0103 \u00een mod continuu de noi, \u0219i s\u0103 ne plas\u0103m \u00een sfera sa de influen\u021b\u0103, pentru c\u0103 suntem ni\u0219te c\u0103l\u0103tori care nu au ajuns \u00eenc\u0103 la destina\u021bie.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 9-10]. hristos nu este autorul evangheliei, ci con\u021binutul ei.<\/li>\n
      • isus<\/em>: \u201cmarcheaz\u0103 punctul \u00een care lumea necunoscut\u0103 se intersecteaz\u0103 cu lumea cunoscut\u0103.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 29].<\/li>\n
      • 3-4: \u201ereferin\u021ba aici este \u00eencoronarea lui hristos ca fiu al lui dumnezeu, iar duhul sfin\u021beniei a fost puterea care a \u00eemplinit aceasta.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 11]. cum pentru apostolul pavel, \u00eens\u0103, duhul vine de la hristos sau \u00eel reprezint\u0103 pe acesta [nu ac\u021bioneaz\u0103 asupra sa], putem deduce c\u0103 afirma\u021bia este pre-paulin\u0103 [formul\u0103 liturgic\u0103]. formula nu presupune preexisten\u021ba lui isus [a deveni fiul lui dumnezeu, nu a fi]. precum \u00een fapte <\/em>2, 36; 13, 33, \u0219i \u00een versetele din romani<\/em> poate fi sesizat\u0103 cristologia adop\u021bionist\u0103 a cre\u0219tinismului primar. e posibil ca formula s\u0103 fie legat\u0103 de mesajul baptismal [primirea duhului \u0219i adop\u021bia fiind legate de botez de c\u0103tre cre\u0219tin, botezul lui hristos constituind un model \u00een acest sens]. ceea ce pavel re\u021bine, \u00eens\u0103, ca decisiv pentru el [v. 9], este doar titlul de \u201cfiu al lui dumnezeu\u201d, care pentru pavel apar\u021bine celui preexistent. dac\u0103 totu\u0219i pavel se folose\u0219te de aceast\u0103 formul\u0103 este pentru a le dovedi cre\u0219tinilor de la roma c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te \u00eempreun\u0103 cu ace\u0219tia acela\u0219i fundament al credin\u021bei. fiul \u201cs-a golit pe sine \u00een nimicnicia c\u0103rnii fiind n\u0103scut \u00een lume…\u201d [luther, lectures on romans<\/em>, p. 13]. divinitatea se gole\u0219te \u0219i se ascunde \u00een carne. astfel, umanitatea se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u0219i este transfigurat\u0103 \u00een dumnezeire. \u201c\u00eenainte de \u00eenviere aceasta nu era descoperit\u0103 \u0219i manifest\u0103, ci era ascuns\u0103 \u00een carnea lui hristos.\u201d [luther, lectures on romans<\/em>, p. 14].<\/li>\n
      • \u201csupunerea implic\u0103 \u00eentotdeauna credin\u021b\u0103, iar credin\u021ba implic\u0103 \u00eentotdeauna supunere.\u201d [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>].<\/li>\n
      • \u201cdoar atunci c\u00e2nd harul este recunoscut ca fiind incomprehensibil este har cu adev\u0103rat. harul exist\u0103, prin urmare, doar acolo unde este reflectat\u0103 \u00eenvierea.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 31].<\/li>\n<\/ul>\n
          \n
        1. preambul<\/u> [1, 8-15]<\/li>\n<\/ol>\n

          dup\u0103 siguran\u021ba afi\u0219at\u0103 \u00een prescript, acum lui pavel \u00eei este foarte greu s\u0103 \u00ee\u0219i justifice epistola \u0219i pl\u0103nuita vizit\u0103 la roma. problema apostolatului lui pavel care influen\u021beaz\u0103 aproape toate epistolele sale apare aici din nou. \u201cautoritatea pe care acesta o revendic\u0103 nu concord\u0103 cu ceea ce i se recunoa\u0219te de fapt…cea mai important\u0103 epistol\u0103 din punct de vedere teologic din istoria cre\u0219tinismului constituie f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u0219i consemnarea unei existen\u021be care lupt\u0103 pentru recunoa\u0219tere \u0219i al unui apostolat pus la \u00eendoial\u0103.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 20].<\/p>\n

            \n
          • \u201cimportan\u021ba unui apostol este mai degrab\u0103 una negativ\u0103 dec\u00e2t una pozitiv\u0103. un vid devine vizibil \u00een el.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 33].<\/li>\n<\/ul>\n
              \n
            1. tema<\/u> [1, 16-17]<\/li>\n<\/ol>\n

              apare din nou cu claritate faptul c\u0103 evanghelia \u0219i propov\u0103duirea nu constituie acela\u0219i lucru. \u201cceea ce se m\u0103rturise\u0219te nu este nici ac\u021biunea de a propov\u0103dui, nici con\u021binutul acestei propov\u0103duiri. evanghelia este mai mult dec\u00e2t mesajul actualizat \u00een biseric\u0103. este declara\u021bia de salvare a lui dumnezeu pentru lume, care este dincolo de controlul uman, care este independent\u0103 chiar \u0219i fa\u021b\u0103 de biseric\u0103 \u0219i slujitorii ei, \u0219i care devine \u00een mod constant o realitate \u00een sine \u00een proclama\u021bie prin puterea duhului.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 22]. evanghelia nu este un miracol \u00eentre altele, ci epifania puterii eschatologice a lui dumnezeu.<\/p>\n

                \n
              • \u201eevanghelia nu este un adev\u0103r \u00eentre altele, ci punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a tuturor adev\u0103rurilor.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 35].<\/li>\n
              • poten\u021bialitatea [dynamis<\/em>] soteriologic\u0103 a evangheliei are nevoie de credin\u021b\u0103 [pistis<\/em>] pentru a deveni eficace, potrivit opozi\u021biei tipice grece\u0219ti \u00eentre poten\u021bialitate [dynamis<\/em>] \u0219i act [energeia<\/em>, de care credin\u021ba este al\u0103turat\u0103 adesea de pavel]. acest principiu, \u00eens\u0103, nu este exterior anun\u021bului, evangheliei, ci \u201ccredin\u021ba este anun\u021bul fiind \u00een act, energeia<\/em>\u201d [giorgio agamben, the time that remains<\/em>, p. 90].<\/li>\n<\/ul>\n

                c\u0103r\u021bile:<\/strong><\/p>\n

                  \n
                1. karl barth, the epistle to the r<\/em>omans<\/em>, published by oxford university press, 1968.<\/li>\n
                2. ernst k\u00e4semann, commentary on r<\/em>omans<\/em>, published by william b. eerdmans publishing company, 1990.<\/li>\n
                3. douglas j. moo, t<\/em>he e<\/em>pistle to the r<\/em>omans<\/em>, published by william b. eerdmans, 1996.<\/li>\n
                4. origen, commentary on the epistle to the r<\/em>omans<\/em>, published by catholic university of america press, 2001.<\/li>\n
                5. luther, lectures on r<\/em>omans<\/em>, published by westminster john knox press, 1961.<\/li>\n
                6. giorgio agamben, the time that remains: a commentary on the letter to the romans<\/em>, published by stanford university press, 2005.<\/li>\n<\/ol>\n

                   <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                  (#gnostice) de Marius-Iulian Stancu \u201caceast\u0103 epistol\u0103 reprezint\u0103 partea cea mai important\u0103 a noului testament \u0219i cea mai pur\u0103 evanghelie, fiind de folos nu doar ca fiecare cre\u0219tin s\u0103 o \u0219tie cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, ci s\u0103 fie preocupat de ea \u00een fiecare zi, ca de p\u00e2inea zilnic\u0103 a sufletului.\u201d [luther, prefa\u021b\u0103 la epistola c\u0103tre romani]. introducere […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1442,8,1435],"tags":[1443,1113,1436,60],"class_list":["post-13095","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-gnostice","category-critica","category-egophobia-64","tag-gnostice","tag-critica","tag-egophobia-64","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3pd","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13095"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13095\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13154,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13095\/revisions\/13154"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}