{"id":13121,"date":"2020-09-07T07:36:13","date_gmt":"2020-09-07T05:36:13","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13121"},"modified":"2020-09-03T23:40:22","modified_gmt":"2020-09-03T21:40:22","slug":"adevaratul-curaj-charles-portis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13121","title":{"rendered":"Adev\u0103ratul curaj, Charles Portis"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Charles Portis<\/strong> (n. 1933 \u2013 m. 2020) a fost un scriitor american cunoscut pentru Norwood<\/em> (1966) \u0219i Adev\u0103ratul curaj<\/em> (1968), ambele ecranizate. Portis \u00eencepe s\u0103 scrie \u00een timpul facult\u0103\u021bii pentru dou\u0103 ziare: Arkansas Traveler<\/em> \u0219i Northwest Arkansas<\/em>, iar dup\u0103 absolvirea studiilor \u00ee\u0219i continu\u0103 cariera jurnalistic\u0103 la Memphis Commercial Appeal<\/em>, Arkansas Gazette<\/em> \u0219i mai t\u00e2rziu la New York Herald Tribune<\/em>. Dup\u0103 experien\u021ba din New York se decide s\u0103 devin\u0103 scriitor cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 duc\u00e2nd la cap\u0103t primul s\u0103u roman, Norwood<\/em>, o oper\u0103 \u00een care combin\u0103 nara\u021biunea de c\u0103l\u0103torie cu dialoguri impertinente \u0219i observa\u021bii amuzante privind cultura american\u0103. Alte opere \u00eensemnate ale sale sunt: The Dog of the South<\/em> (1979), Masters of Atlantis<\/em> (1985) \u0219i Gringos<\/em> (1991).<\/p>\n

\n

<\/p>\n

[Drepturi de autor: https:\/\/eu.usatoday.com\/]<\/p>\n

\n

Adev\u0103ratul curaj<\/em> (Editura \u201eUnivers\u201d, 1979) este un roman western ale c\u0103rui teme centrale sunt loialitatea \u0219i justi\u021bia, cea din urm\u0103 av\u00e2nd la baz\u0103 motiva\u021bii diferite: dorin\u021ba de r\u0103zbunare, datoria ori lucrul f\u0103cut corect, \u00eens\u0103 dup\u0103 cum va ar\u0103ta Portis ob\u021binerea drept\u0103\u021bii vine cu un pre\u021b de pl\u0103tit.<\/p>\n

Eroina romanului, Mattie Ross (cea care este \u0219i narator autodiegetic), este caracterizat\u0103 de convingeri morale puternice \u0219i de dorin\u021ba de a se r\u0103zbuna pe Tom Chaney, cel care i-a ucis tat\u0103l, criminal pe care vrea s\u0103 \u00eel vad\u0103 sp\u00e2nzurat, fiind chiar dispus\u0103 s\u0103 \u00eel omoare cu m\u00e2na ei \u00een ciuda costurilor pe care le presupune acest lucru. De\u0219i are doar paisprezece ani, Mattie pare o femeie \u00een toat\u0103 firea, c\u0103ci foarte hot\u0103r\u00e2t\u0103, ea \u00eel va angaja pe \u0219eriful federal Rooster Cogburn pentru a-l prinde pe Chaney. Motiva\u021bia personajului principal e simpl\u0103: ea vede \u00een Rooster un om cu adev\u0103rat curajos, cu toate c\u0103 \u00eel consider\u0103 \u201eb\u0103tr\u00e2n\u201d (p. 29). Mai mult, Mattie este dispus\u0103 s\u0103 fac\u0103 orice pentru a ob\u021bine dreptatea: negociaz\u0103 la s\u00e2nge cu colonelul Stonehill c\u00e2nd vrea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 acestuia bunurile tat\u0103lui ei, trece r\u00e2ul c\u0103lare c\u00e2nd Rooster \u0219i LaBoeuf o las\u0103 \u00een urm\u0103, \u00eel r\u0103ne\u0219te pe Chaney c\u00e2nd ajunge \u00eent\u00e2mpl\u0103tor fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu acesta. Ghidat\u0103 de zicala ce spune c\u0103 un cre\u0219tin bun nu fuge \u00een fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor, Mattie pare s\u0103 \u0219tie c\u0103 dreptatea nu este ob\u021binut\u0103 u\u0219or, cu toate c\u0103 nu cunoa\u0219te exact care vor fi costurile pe care va trebui s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103: dup\u0103 ce \u00eel \u00eempu\u0219c\u0103 pe Chaney, crez\u00e2nd c\u0103 l-a ucis, cade \u00eentr-o groap\u0103 cavernoas\u0103 \u0219i este mu\u0219cat\u0103 de un \u0219arpe veninos. Cu toate c\u0103 Rooster o va duce la un medic, va fi prea t\u00e2rziu at\u00e2t pentru poneiul ei pe nume Negru\u021b (care \u00ee\u0219i va da via\u021ba pentru ca Mattie s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103), c\u00e2t \u0219i pentru bra\u021bul ei care este amputat de doctorul Medill.<\/p>\n

<\/p>\n

Tema drept\u0103\u021bii prin r\u0103zbunare este dublat\u0103 de tema justi\u021biei ca datorie. Unul dintre b\u0103rba\u021bii pe care Mattie \u00eei cunoa\u0219te de-a lungul c\u0103l\u0103toriei ei este un om pe nume LaBoeuf, un ranger texan, care este la r\u00e2ndul s\u0103u pe urmele lui Chaney, pe care \u00eel cunoa\u0219te sub numele de Chelmsford. Acest b\u0103rbat \u00eel vrea \u00een via\u021b\u0103 pe t\u00e2lhar pentru a-l pedepsi pentru c\u0103 a ucis un senator texan, \u00eens\u0103 Mattie nu vrea dec\u00e2t s\u0103 \u00eel aduc\u0103 pe Chaney la Fort Smith pentru a-l pedepsi pentru uciderea tat\u0103lui ei. Spre deosebire de Mattie, LaBoeuf vrea s\u0103 ac\u021bioneze conform legii \u0219i \u00eei cere ajutorul lui Cogburn deoarece are nevoie de cineva care cunoa\u0219te teritoriul, venind cu planul s\u0103u propriu: texanul este dispus s\u0103 \u00eempart\u0103 recompensa cu Rooster. \u0218i chiar renun\u021b\u0103 la aceasta c\u00e2nd este nevoit s\u0103 o ajute pe Mattie care \u0219i-ar putea pierde via\u021ba.<\/p>\n

Romanul ne prezint\u0103 \u0219i eroi care sunt motiva\u021bi de dreptate ca atare \u0219i nu de dreptate ca un c\u00e2\u0219tig personal. Unul dintre ace\u0219tia este Reuben Rooster Cogburn care este dispus s\u0103 ac\u021bioneze \u00een afara legii dac\u0103 astfel protejeaz\u0103 societatea \u0219i pe cei c\u0103rora li s-a f\u0103cut r\u0103u. Mattie \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Rooster la un proces \u00een care este martor, aceasta descriindu-l astfel: \u201eam fost surprins\u0103 c\u00e2nd un ga\u0219per b\u0103tr\u00e2n \u0219i f\u0103r\u0103 un ochi, cl\u0103dit asemenea lui Grover Cleveland, s-a ridicat \u0219i a depus jur\u0103m\u00e2ntul. Am zis \u00abb\u0103tr\u00e2n\u00bb. Avea vreo patruzeci de ani. Sc\u00e2ndurile podelei p\u00e2r\u00e2iau sub greutatea lui. Purta un costum negru pr\u0103fuit \u0219i, c\u00e2nd s-a a\u0219ezat din nou, i-am v\u0103zut insigna prins\u0103 la vest\u0103. Un disc micu\u021b de argint, cu o stea pe el. Chiar \u0219i musta\u021ba o avea ca a lui Cleveland.\u201d (p. 28-29). La acel proces avocatul ap\u0103r\u0103rii vrea s\u0103 demonstreze c\u0103 Wharton (inculpatul) era nevinovat, deoarece Rooster mai avusese ni\u0219te \u00eent\u00e2lniri anterioare cu familia Wharton, ucig\u00e2nd trei dintre fra\u021bii inculpatului. Indiferent de categorisirea pe care o primesc ac\u021biunile sale, Rooster este omul care \u0219tie c\u0103 societ\u0103\u021bii \u00eei este mai bine f\u0103r\u0103 b\u0103ie\u021bii r\u0103i \u0219i este dispus s\u0103 fie v\u0103zut prost de c\u0103tre cei din jur. Mai mult, lui Cogburn chiar \u00eei pare r\u0103u c\u0103 nu l-a ucis \u0219i pe Odus Wharton, dup\u0103 cum reiese dintr-un dialog purtat cu Mattie. Un alt element caracteristic al \u0219erifului federal este acela c\u0103 Rooster este dispus s\u0103 pedepseasc\u0103 dac\u0103 astfel \u00eei ajut\u0103 pe cei care au nevoie \u0219i se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 lucrurile ca la carte c\u00e2nd dau peste oamenii lui Ned Pepper. Dac\u0103 LaBoeuf \u00eei propune s\u0103 \u00eei separe pe Quincy \u0219i pe Moon, Rooster \u00eei \u021bine \u00een aceea\u0219i camer\u0103 \u0219i situa\u021bia degenereaz\u0103 c\u00e2nd Moon este aproape gata s\u0103 se confeseze \u0219erifului, \u00eens\u0103 este ucis de Quincy care nu este de acord cu o asemenea tr\u0103dare. Rooster pl\u0103te\u0219te pre\u021bul, fiind nevoit s\u0103 \u00eel omoare la r\u00e2ndul lui pe Quincy. Metodele agresive ale lui Rooster sunt cele care \u00eei aduc \u0219i critici, iar mai t\u00e2rziu \u0219eriful este nevoit s\u0103 renun\u021be la insigna sa.<\/p>\n

Portis ne spune prin opera sa c\u0103 e un pre\u021b de pl\u0103tit indiferent de modalitatea prin care eroii caut\u0103 justi\u021bia. Cele trei personaje principale ale romanului Adev\u0103ratul curaj<\/em> au motiva\u021bii diferite c\u00e2nd vine vorba de dreptate. Mattie Ross este motivat\u0103 de r\u0103zbunare, \u00eens\u0103 pierde un bra\u021b, un ponei \u0219i chiar propria inocen\u021b\u0103 pentru a-l ucide pe Tom Chaney. LaBoeuf este un justi\u021biar care prin dreptate \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 existen\u021ba, dar care va renun\u021ba la c\u00e2\u0219tigul personal odat\u0103 ce se va ata\u0219a emo\u021bional de Mattie \u0219i de Rooster. Iar Rooster merge pe c\u0103i neortodoxe pentru justi\u021bie, ceea ce \u00eel va costa insigna \u0219i modul s\u0103u de via\u021b\u0103.<\/p>\n

Parcurg\u00e2nd Adev\u0103ratul curaj<\/em>, cititorul are ocazia s\u0103 afle ce e curajul. Privit din perspectiva lui Mattie, se poate spune c\u0103 este vorba de vitejie \u0219i de determinarea ar\u0103tat\u0103 pentru a ob\u021bine r\u0103zbunarea. Dar nu este numai at\u00e2t. Portis ne arat\u0103 c\u0103 adev\u0103ratul curaj este o cerin\u021b\u0103 necesar\u0103 pentru ca dreptatea s\u0103 fie ob\u021binut\u0103.<\/p>\n

Cl\u0103dit mai ales prin intermediul dialogurilor, romanul Adev\u0103ratul curaj <\/em>este un western clasic c\u0103ruia i se pot aduce c\u00e2teva comentarii nefavorabile. \u00cen primul r\u00e2nd anumite secven\u021be sunt povestite, ceea ce reduce din suspansul operei chiar \u0219i \u00een puncte cheie cum ar fi scena \u00een care Mattie cade \u00een groapa cu \u0219erpi. Apoi istoriile din spatele personajelor nu sunt suficient conturate pentru a face eroii suficient de credibili, iar o poveste \u00een care personajele nu au un fundal puternic pierde din impactul asupra cititorului. Mai mult, descrierile aproape c\u0103 lipsesc, astfel c\u0103 peisajul \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea este mai mult un cadru, dec\u00e2t o lume vie. Totu\u0219i, la nivelul stilului, Portis merge pe calea simplit\u0103\u021bii, perfect aleas\u0103 pentru povestea pe care o red\u0103.<\/p>\n

\n

Ecraniz\u0103ri cinematografice<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen 1969, romanul a fost adaptat de scenarista Marguerite Roberts pentru filmul western Adev\u0103ratul curaj<\/em> regizat de Henry Hathaway cu Kim Darby \u00een rolul lui Mattie Ross \u0219i John Wayne \u00een rolul lui Rooster Cogburn, rol pentru care John Wayne a luat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor. Aceast\u0103 pelicul\u0103 a fost urmat\u0103 de o continuare intitulat\u0103 Rooster Cogburn<\/em>, dup\u0103 un scenariu original, av\u00e2ndu-i \u00een rolurile principale pe John Wayne \u0219i Katharine Hepburn, care joac\u0103 o fat\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 pe nume Eula Goodnight, ce face echip\u0103 cu \u0219eriful federal. Filmul n-a fost bine receptat, fiind considerat o combina\u021bie slab\u0103 \u00eentre Adev\u0103ratul curaj <\/em>\u0219i Regina african\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0<\/em>Un film pentru televiziune intitulat Adev\u0103ratul curaj: o nou\u0103 aventur\u0103 <\/em>(tr.m.) a avut premiera \u00een 1978. Acesta \u00eei avea \u00een rolurile principale pe Warren Oates \u0219i pe Lisa Pelikan \u00een rolurile lui Rooster Cogburn, respectiv Mattie Ross.<\/p>\n

\u00cen 2010, Joel \u0219i Ethan Coen au regizat un western excelent dup\u0103 romanul lui Portis, un film care nu s-a dorit \u00een nici un moment un remake al filmului din 1969. La fel ca \u00een opera literar\u0103 clasic\u0103, ac\u021biunea filmului este narat\u0103 de Mattie Ross, o fat\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 care poveste\u0219te aventura vie\u021bii ei. \u00cen 1878, la treisprezece ani dup\u0103 r\u0103zboiul civil, ea vrea s\u0103 \u00ee\u0219i r\u0103zbune tat\u0103l \u0219i se \u00eenso\u021be\u0219te cu Rooster Cogburn, jucat excelent de Jeff Bridges.<\/p>\n

Spre deosebire de pelicula cu John Wayne, fra\u021bii Coen pun accentul central pe Mattie, interpretat\u0103 de Hailee Steinfeld, care face un rol bun, juc\u00e2nd o fat\u0103 de fermier dur\u0103 cu un puternic sim\u021b al datoriei. Sinceritatea ei este subliniat\u0103 de modul \u00een care este aranjat\u0103: poart\u0103 codi\u021be \u00eempletite \u0219i are spr\u00e2ncene stufoase.<\/p>\n

Filmul urmeaz\u0103 strict firul epic al romanului, astfel c\u0103 scena de deschidere ne poart\u0103 \u00een fa\u021ba unei case aflate \u00een semi\u00eentuneric unde un b\u0103rbat zace mort. Pe acest fundal fata de doar paisprezece ani \u00ee\u0219i declar\u0103 dorin\u021ba de r\u0103zbunare, iar astfel are loc introducerea lui Mattie ca narator, pentru ca apoi s\u0103 fie spectator la o tripl\u0103 sp\u00e2nzurare \u00een Fort Smith. Primii doi condamna\u021bi \u00ee\u0219i spun monologurile de adio, \u00een timp ce indianul este \u00eentrerupt, av\u00e2nd loc o subliniere a umorului, a realismului \u0219i a comentariilor brutale asupra societ\u0103\u021bii pe care le vom reg\u0103si de-a lungul peliculei.<\/p>\n

<\/p>\n

Fort Smith nu este un loc primitor. Antreprenorul de pompe funebre care a preg\u0103tit corpul tat\u0103lui fetei, proprietara hotelului unde se va caza Mattie \u0219i un om de afaceri cu care trebuie s\u0103 \u00eencheie un aranjament \u00eencearc\u0103 s\u0103 profite de pe urma lui Mattie, dar vor afla fiecare c\u0103 fata nu este a\u0219a naiv\u0103 cum pare. \u0218i rela\u021bia cu Cogburn va \u00eencepe \u00eentr-un mod similar: Mattie i se va adresa acestuia \u00een fa\u021ba unei latrine, iar apoi \u00eel va c\u0103uta la tribunal pentru a-i cere ajutorul.<\/p>\n

Toate aceste scene sunt marcate de imagini fotografice excelente. Camera de judecat\u0103 este populat\u0103 de b\u0103rba\u021bi cu sacouri \u00eenchise la culoare, subliniind emergen\u021ba clasei mijlocii. Acest loc contrasteaz\u0103 cu teritoriul indian, un loc al fricii \u0219i libert\u0103\u021bii \u00een care Mattie \u00ee\u0219i va tr\u0103i aventura al\u0103turi de Cogburn \u0219i rangerul texan LaBoeuf (interpretat de Matt Damon, care face un rol slab).<\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te personajele, acestea sunt extrem de diferite. Rooster este un om egocentric \u0219i duplicitar. LaBoeuf este un om al justi\u021biei care a servit Virginia \u00een r\u0103zboi. Ce \u00eei aseam\u0103n\u0103 este faptul c\u0103 am\u00e2ndoi \u00ee\u0219i fac datoria pentru bani. Pe de alt\u0103 parte, Mattie nu este prototipul femeii pe care o reg\u0103sim \u00een westernurile clasice, ea fiind determinat\u0103 \u0219i dedicat\u0103 dorin\u021bei ei de r\u0103zbunare.<\/p>\n

Adev\u0103ratul curaj<\/em> este un film sumbru, la fel ca iarna de-a lungul c\u0103reia se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea, muzica fiind pastoral\u0103. Personajele negative sunt viu colorate, iar finalul din 1903 conduce pelicula c\u0103tre o concluzie satisf\u0103c\u0103toare: r\u0103zbunarea are \u0219i ea pre\u021bul ei.<\/p>\n

 <\/p>\n

Despre scriitoare:<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie), critic literar \u0219i editor, fiind colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia <\/em>unde conduce dou\u0103 rubrici, Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul<\/em><\/a> (\u00een calitate de critic literar) \u0219i Lecturi potrivite \/ recomandate de Alexandra <\/em>(\u00een calitate de editor).<\/p>\n

A publicat un volum liric, Demoni \u0219i demiurgi<\/em><\/a> (Editura EIKON, 2017), poezie \u00een volumul Tramvaiul Poeziei <\/em>(Editura Paralela 45, 2019) \u0219i proz\u0103 \u00een antologiile Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em> (Ed. Millennium Books, 2015) \u0219i Centenarium StrING <\/em>(Editura Tornada, 2018).<\/p>\n

Are apari\u021bii de poezie, proz\u0103, studii critice, editoriale \u00een publica\u021biile Apostrof<\/em>, EgoPHobia<\/em>, Revista de suspans<\/em>, Revista de povestiri<\/em>, Argos<\/em>, eCreator.ro<\/em>, Parnas XXI<\/em>, Postmodern<\/em>, Puterea – Cotidian Na\u021bional<\/em>, Select News<\/em> \u0219i pe platforma Queero<\/em>. Amintim c\u00e2teva lucr\u0103ri semnificative: P\u0103catul<\/em> (2013), \u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan <\/em>(2016), Gomes Leal \u2013 poet al Satanei sau al lui Hristos? <\/em>(2016), A fi sau a nu fi scriitor\u2026 <\/em>(2017), Fiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103 <\/em>(2017), Marea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be <\/em>(2018) sau Henrik Ibsen \u2013 \u201cPeer Gynt\u201d <\/em>(2019).<\/p>\n

\u00cen 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contraband\u0103-n alb \u0219i negru<\/em>.<\/p>\n

Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Charles Portis (n. 1933 \u2013 m. 2020) a fost un scriitor american cunoscut pentru Norwood (1966) \u0219i Adev\u0103ratul curaj (1968), ambele ecranizate. Portis \u00eencepe s\u0103 scrie \u00een timpul facult\u0103\u021bii pentru dou\u0103 ziare: Arkansas Traveler \u0219i Northwest Arkansas, iar dup\u0103 absolvirea studiilor \u00ee\u0219i continu\u0103 cariera jurnalistic\u0103 la Memphis […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1435],"tags":[1216,1215,1446,1113,1436],"class_list":["post-13121","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-64","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-charles-portis","tag-critica","tag-egophobia-64"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3pD","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13121","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13121"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13121\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13122,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13121\/revisions\/13122"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13121"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13121"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13121"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}