{"id":13141,"date":"2020-09-15T08:45:00","date_gmt":"2020-09-15T06:45:00","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13141"},"modified":"2020-09-15T08:45:00","modified_gmt":"2020-09-15T06:45:00","slug":"doua-istorii-aparent-fara-legatura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13141","title":{"rendered":"Dou\u0103 istorii, aparent f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Dup\u0103 un articol con\u0163in\u00e2nd cronici literare nepublicate \u00een alte reviste, cel e fa\u0163\u0103 va avea, \u00een premier\u0103, dou\u0103 subiecte. Primul, o succint\u0103 prezentare a proiectului ELI, laserul rom\u00e2nesc. Al doilea, pe fondul notific\u0103rii rezumative a celor 13 ocazii c\u00e2nd for\u0163ele imperiale ruse, \u00een format \u0163arist ori sovietic, au ocupat, par\u0163ial sau total, teritoriul rom\u00e2nesc, o privire asupra contenciosului istoric asupra unei aproape jum\u0103t\u0103\u0163i de Moldov\u0103, sub lup\u0103 fiind anul dintre 28 iunie 1940 \u015fi 22 iunie 1941.<\/p>\n

ELI este acronimul, \u00een limba englez\u0103, a expresiei Extreme Light Infrastructure. Proiectul a fost ini\u0163iat \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice laser europene \u00een 2005. Faza preg\u0103titoare s-a derulat \u00eentre 2007 \u015fi 2010 sub coordonarea fizicianului francez G\u00e9rard Mourou, laureat al premiului Nobel \u00een 2018, pentru inventarea, al\u0103turi de fosta sa student\u0103 Donna Strickland, colaureat\u0103, a tehnicii de accelerare a pulsurilor laser ultrascurte, \u00een anii ’80.<\/p>\n

Pe 1 octombrie 2009 Consor\u0163iul fazei preg\u0103titore a mandatat Republica Ceh\u0103, Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia s\u0103 construiasc\u0103 instala\u0163ii na\u0163ionale de profil. Faza preg\u0103titoare s-a \u00eencheiat pe 10 decembrie 2010. Comisia European\u0103 a decis ini\u0163ierea construc\u0163iilor pe 20 aprilie 2011 \u00een Cehia, pe 18 septembrie 2012 \u00een Rom\u00e2nia (pe platforma M\u0103gurele, proiectul ELI-Nuclear Physics) \u015fi \u00een 2014 \u00een Ungaria.<\/p>\n

Decizia european\u0103 \u00een favoarea Rom\u00e2niei a fost efectul contribu\u0163iei academicianului Nicolae Zamfir, director al Institutului de Fizic\u0103 \u015fi Inginerie Nuclear\u0103 (IFIN, fostul IFA). Greutatea argumentelor a \u0163inut at\u00e2t de tradi\u0163ia \u015fi prestigiul institutului, mai ales \u00een ce prive\u015fte cercet\u0103rile materie de laseri, c\u00e2t \u015fi de prestigiul personal al academicianului. Academicianul N.Z. a primit legiunea de onoare de la francezi. Mai pu\u0163in cunoscut\u0103 e contribu\u0163ia fizicianului rom\u00e2n Cristian Florea, care i-a atras spre cercetarea realizat\u0103 la IFIN pe G\u00e9rard Mourou, c\u00e2nd acesta nu atinsese \u00eenc\u0103 nivelul actual de celebritate, precum \u015fi pe Antonetti, fostul director al laboratorul de pulsuri laser ultrascurte de la Palaiseau. Aceste am\u0103nunte se datoreaz\u0103 colegilor mei de promo\u0163ie din grupul Fizic\u010370.<\/p>\n

\u00centre cele 3 instala\u0163ii, cea ce la M\u0103gurele de cea mai puternic\u0103, pulsurile ultrascurte ajung\u00e2nd la 10 PW (petawa\u0163i, adic\u0103 10^15 wa\u0163i, sau un miliard de megawa\u0163i). Acest nivel de performan\u0163\u0103 a fost atins pe 13 martie 2019 la testul oficial. Implicit, laserul e la M\u0103gurele e cel mai puternic din lume.<\/p>\n

Din martie anul acesta a \u00eenceput o furibund\u0103 campanie ostil\u0103\u00a0 proiectului, institutului \u015fi academicianului N.Z. personal, inclusiv prin articole semnate de redactori cu totul ignoran\u0163i \u00een probleme \u015ftiin\u0163ifice, l\u0103s\u00e2nd observatorului avizat impresia de coordonare cu scandalurile interne \u0219i cu \u015ficane externe pe mai multe planuri. Deloc de mirare c\u0103 exist\u0103 \u00een lume o anume sfer\u0103 de interes \u00eempotriva faptului singular ca numele Rom\u00e2nia s\u0103 nu fie legat de o performan\u0163\u0103 mondial\u0103. Apoi brusc, Acad. N.Z. prime\u015fte \u00eentr-o vineri la ultim\u0103 ora un telefon de la secretarul de stat pentru cercetare, prin care e anun\u0163at c\u0103 imediat va primi decizia de demitere din func\u0163ia de director al I-CD-FIN. Deci implicit cel de coordonator al proiectului. Decizia fiind emis\u0103 de actualul ministru al educa\u0163iei, care s-a f\u0103cut celebr\u0103 cu expresia pepsiglas. Academia Rom\u00e2n\u0103 protesteaz\u0103. E ignorat\u0103. Sunt ignora\u0163i \u015fi cercet\u0103torii care-l sus\u0163in. Iat\u0103 ce spune<\/a> acad. N.Z. despre demitere. \u015ei iat\u0103 ce comenteaz\u0103<\/a> un jurnalist, consilier al Parlamentului European.<\/p>\n

Deloc neinteresant, reac\u0163ia mediatic\u0103 e \u00eentruc\u00e2tva polarizat\u0103. Nu voi preciza pozi\u0163ile, sunt lesne de imaginat. Iat\u0103 \u00eenc\u0103 un exemplu<\/a>. Iat\u0103 \u015fi o analiz\u0103<\/a> a dedesubturilor acestei scandaloase demiteri. Aici sunt necesare c\u00e2teva detalii. Sistemul Fascicul Gamma este al doilea echipament ca importan\u0163\u0103 dup\u0103 laserul de 10 PW. El ar fi trebuit s\u0103 fie construit, livrat \u015fi implementat de Consor\u0163iul EuroGammaS, condus de Institutul Na\u0163ional de Fizic\u0103 Nuclear\u0103 din Italia, care \u00eens\u0103 nu \u015fi-a \u00eendeplinit \u00eendatoriile contractuale. Dup\u0103 ce \u00eent\u00e2rzierile au dep\u0103\u015fit un an, Acad. N.Z. a reziliat contractul \u00een valoare de 66 milioane de euro.<\/p>\n

Ce este Fasciculul gamma? Un accelerator de electroni care genereaz\u0103 fascicule gamma de mare intensitate. Consor\u0163iul aflat \u00een culp\u0103 a dat \u00een judecat\u0103 institutul rom\u00e2n pentru anularea<\/a> rezilierii.<\/p>\n

Interesant\u0103, dac\u0103 nu cumva surprinz\u0103toare, pozi\u0163ia fostului ministru al educa\u0163iei, Daniel Funeriu, care \u015fi-o fi amintit<\/a> c\u0103 e chimist la baz\u0103.<\/p>\n

Care e semnifica\u0163ia prezen\u0163ei celui mai puternic laser din lume la M\u0103gurele? Concentrarea c\u00e2torva zeci de cercet\u0103tori str\u0103ini, majoritatea fizicieni, \u00eentre care un laureat Nobel. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u015ftia, ocazia pentru o serie de cercet\u0103tori rom\u00e2ni de a-\u015fi dezvolta poten\u0163ialul prin doctorate. Seria probabil\u0103 de aplica\u0163ii \u015ftiin\u0163fice \u015fi, ulterior, chiar \u00een c\u00e2mpul altor discipline, precum cele medicale.<\/p>\n

Bref, un proiect major care situeaz\u0103 Rom\u00e2nia pe un loc unic \u00een istoria \u015ftiin\u0163ei, se afl\u0103 \u00eentr-un moment mai mult dec\u00e2t critic.<\/p>\n

\n

\u00a0#<\/p>\n

\n

Din imensul contencios pe nenum\u0103rate planuri rom\u00e2no-rus, decup\u0103m acum doar seria ocaziilor c\u00e2nd Rusia, indiferent de formatul respectiv, \u0163arist ori bol\u015fevic, a invadat teritorii rom\u00e2ne\u015fti (indiferent \u015fi de statutul momentan al acestora). Num\u0103rul acestora nu e univoc determinat. Diferi\u0163i autori \u00eel evalueaz\u0103 la 12 sau 13. Alegem o versiune<\/a>, mai mult sau mai pu\u0163in la \u00eent\u00e2mplare. Lista cere comentarii, ad\u0103ugiri \u015fi corecturi punctuale. Care nu schimb\u0103 fundamental esen\u0163a afirma\u0163iilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Completare: eruditul, dar efemerul domnitor moldovean, un luminat principe renascentist, \u015fi-a p\u0103r\u0103sit scaunul domnesc \u015fi, la urma urmei, \u0163ara, refugindu-se la curtea \u0163arului rus, \u00een urma \u00eenfr\u00e2ngerii militare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 I-prima invazie efectiv\u0103, r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 urm\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 II-prima preten\u0163ie ridicat\u0103 asupra principatelor. Urmarea a fost totu\u015fi funest\u0103 pentru rom\u00e2ni. Imperiul habsburgic ocup\u0103 \u00een 1774, de\u015fi nu participase la ostilit\u0103\u0163i, teritoriul pe care-l va denumi Bukowina (dup\u0103 contele von B\u00fclow), care apar\u0163inuse istorice\u015fte principatului Moldovei, de la 1359, c\u00e2nd aceasta a devenit independent\u0103. \u00cenfr\u00e2nt \u00een r\u0103zboi, Imperiul Otoman \u00ee\u015fi d\u0103 acordul, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 nici un drept juridic, deci politic. Capitula\u0163iile care statutau rela\u0163iile juridice \u00eentre principate \u015fi Poarta Otoman\u0103 erau valabile de secole. Vezi aici<\/a>. Rusia n-a avut obiec\u0163ii. Ocupantul a schimbat drastic structura demografic\u0103 a teritoriului, p\u00e2n\u0103 la unirea acestuia cu \u0163ara, la finele lui 1918. E adev\u0103rat, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 ocupa\u0163ia a avut \u015fi urm\u0103ri pozitive, de exemplu \u00een planul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een limba popula\u0163iei. \u00cen treac\u0103t, m\u0103runta localitate unde s-a \u00eencheiat pacea, Ku\u00e7uk Kainarci, e situat\u0103 \u00een zona doborgean\u0103, \u00eentre grani\u0163ele actuale ale Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 IV-V. Eroare major\u0103. Nu e vorba de 2 r\u0103zboaie, ci de unul singur (1806-1812), iar principatele au r\u0103mas sub ocupa\u0163ie \u00een tot acest timp, f\u0103r\u0103 ca armata \u021barist\u0103 s\u0103 se fi retras. C\u00e2t despre urmarea pe termen lung, pierderea teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru, e nevoie de complet\u0103ri importante. Preg\u0103tit s\u0103 invadeze Rusia, Napoleon a trimis sultanului \u00eencuraj\u0103ri s\u0103 nu \u00eencheie pace. Pentru a-i for\u0163a pe ru\u0219i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Moldova. Din p\u0103cate trimisul s\u0103u a fost interceptat de cei din urm\u0103. La tratativele care aveau loc la Bucure\u015fti, la proprietatea lui Manuc bey (existent\u0103 \u015fi azi, Hanul lui Manuc), comandantul rus era oarecum dispus s\u0103 cedeze. Conform legendei, gazda i-ar fi \u00eemb\u0103tat pe dragomanii turci \u015fi i-ar fi determinat s\u0103 semneze pacea \u00een forma cunoscut\u0103. Pricopsindu-se cu mai mult dec\u00e2t sperau, ru\u015fii au semnat imediat. Cea mai mare tragedie istoric\u0103 a rom\u00e2nilor se bazeaz\u0103 deci pe o tr\u0103dare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Chiar dac\u0103 n-am g\u0103sit o confirmare explicit\u0103, fomal\u0103, a acestui am\u0103nunt, examinarea cu lupa a biografiei beyului armean ofer\u0103 destule am\u0103nunte care sus\u0163in legenda. Nu cred c\u0103 e cazul s\u0103 ad\u00e2ncesc nara\u0163iunea p\u00e2n\u0103 la a le preciza. Interesant e c\u0103 popularitatea pitorescului restaurant oculteaz\u0103 acest episod.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VI-nici aceast\u0103 ocazie nu e anodin\u0103. C\u0103 Tudor Vladimirescu a fost locotenent \u00een armata \u0163arului e de notorietate. C\u0103 ar fi putut fi agent acoperit al Okhranei, e o alt\u0103 legend\u0103, a c\u0103rei eventual\u0103 confirmare e improbabil s\u0103 poat\u0103 fi g\u0103sit\u0103. Ra\u0163iuni de plauzibilitate exist\u0103. Indiferent de formatul imperial, indiferent de lideri, Imperiul Rus n-a renun\u0163at niciodat\u0103 la obiectivul strategic al \u00eencorpor\u0103rii \u0163inuturilor rom\u00e2ne\u015fti. Cu consecin\u0163a dezna\u0163ionaliz\u0103rii. De ce l-a asasinat Ipsilanti, \u015fi el colonel \u00een armata \u0163arului, pe Vladimirescu? \u00centrebarea are sens, dar dep\u0103\u015fe\u015fte cadrul articolului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VII-invazia din 1828 fu prlejuit\u0103 de urm\u0103torul r\u0103zboi ruso-turc, \u00eencheiat prin pacea de la Adrianopole (1929). Principatele au r\u0103mas sub ocupa\u0163ie ruseasc\u0103. \u00cen 1834 guvernatorul imperial, generalul Kiseleff\/Kiseliov, impune codul legislativ numit Regulamentul Organic. Un embrion constitu\u0163ional, pe care Karl Marx \u00eel nume\u015fte codicele muncii de clac\u0103. Un progres structural real, pe care istoricii lucizi, nedependen\u0163i de paradigma stalinist\u0103 imprimat\u0103 \u00een epoca ocupa\u0163iei sovietice postbelice de Mihail Roller, \u00eel socotesc o preg\u0103tire pentru \u00eencorporarea pa\u015fnic\u0103 a principatelor \u00een imperiu. S\u0103 nu uit\u0103m, \u00een vara lui 1848, dup\u0103 demisia domnitorului Gheorghe Bibescu \u015fi instalarea efemerului guvern provizoriu, mul\u021bimea a ars simbolic o copie a Regulamentului Organic.<\/p>\n

\u00a0 E adev\u0103rat c\u0103 trupele ruse\u015fti de ocupa\u0163ie s-au retras \u00een 1834, dar a urmat cea mai dur\u0103 perioad\u0103 de dominare ruseasc\u0103. Comparabil\u0103 doar cu\u00a0 ocupa\u0163ia din 1944-1958. Prin pacea de la Adrianopole s-a stabilit c\u0103 principatele r\u0103m\u00e2n sub suzeranitate otoman\u0103, ceea ce nu \u00eensemna o schimbare, dar sub protec\u0163ie rus\u0103. Practic nu se putea lua nici o decizie care s\u0103 nu fi fost aprobat\u0103 de la Petersburg. Rusia avea controlul absolut. Situa\u0163ia a durat p\u00e2n\u0103 in 1848, c\u00e2nd principatele au fost reocupate. Armata rus\u0103 a \u00eenfr\u00e2nt revolu\u0163ia maghiar\u0103 condus\u0103 de Kossuth, care-\u015fi ostilizase \u015fi trupele de mo\u0163i ale lui Avram Iancu.<\/p>\n

Rusia a fost obligat\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 \u00een 1854, dup\u0103 declan\u015farea r\u0103zboiului Crimeii. Iar pacea consecutiv\u0103 de la Paris, din 1856, a statutat cedarea c\u0103tre Moldova a 3 jude\u0163e dun\u0103rene, care au t\u0103iat accesul Rusiei la Dun\u0103re.<\/p>\n

Dar marele avantaj pe care l-a adus principatelor fericitul r\u0103zboi al Crimeii a fost promovarea problemei acestora ca afacere european\u0103. Protectoratul rus a fost \u00eenlocuit de garan\u0163ia a 7 puteri europene, ceea ce a dus la unirea principatelor.<\/p>\n

Nu e aici locul analizei condi\u0163iilor for\u0163\u0103rii abdic\u0103rii principelui Cuza \u015fi al instal\u0103rii, manevr\u00e2nd \u00eentre Fran\u0163a lui Napoleon al III-lea \u015fi Prusia atotputernicului cancelar Otto von Bismarck, a principelui Karl von Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor. Rusia, care reu\u015fise s\u0103 anuleze pierderile consecutive r\u0103zboiului Crimeii juc\u00e2nd pe cartea protej\u0103rii cre\u015ftinilor ortodoc\u015fi din Imperiul Otoman, se preg\u0103tea de r\u0103zboi. Premierul Br\u0103tianu (av\u00e2ndu-l pe Carol I \u00een spate) a tratat cu prin\u0163ul Gorceakov condi\u0163iile trecerii armatei ruse prin \u0163ar\u0103 (deja numit\u0103 Rom\u00e2nia, din 1862). Fu prima intrare noninvaziv\u0103 a armatei ruse \u00een \u0163ara noastr\u0103. Declan\u015farea ostilit\u0103\u0163ilor de c\u0103tre armata otoman\u0103, care bombarda malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii, prilejui declara\u0163ia de independen\u0163\u0103, pe 10 mai 1977 (nu 9!), iar insuccesele pe teren ale ru\u015filor au dus la solicitarea disperat\u0103 de ajutor (refuzat arogant \u00eenainte) prin celebra telegram\u0103 adresat\u0103 de principele Nicolae, fratele \u0163arului \u015fi comandant suprem al armatei ruse. Aici e momentul de a aminti c\u0103 Mihail Roller a sustras telegrama din arhivele na\u0163ionale \u015fi a predat-o ocupantului sovietic, pentru a \u015fterge orice urm\u0103 a umilin\u0163ei ruse.<\/p>\n

Contribu\u0163ia armatei rom\u00e2ne, comandate de domnitorul Carol I, la \u00eenfr\u00e2ngerea otoman\u0103 e un fapt de recunoa\u015ftere universal\u0103. Dar Rusia a impus manu militari cedarea celor 3 jude\u0163e recuperate \u00een 1856. Comportarea ca ocupant, \u00een dispre\u0163ul conven\u0163iei antebelice, trebuie socotit\u0103 acum ca inserat\u0103 \u00een \u015firul invaziilor ruse\u015fti \u00een teritorii rom\u00e2ne\u015fti, subiectul articolului.<\/p>\n

Ca urmare a schimb\u0103rilor din imperiu, pe 27 martie 1918 Sfatul \u0162\u0103rii voteaz\u0103 unirea cu \u0163ara a teritoriului moldovean r\u0103pit \u00een 1812. Prima dintre provinciile care, prin decizii statutare, s-au unit \u00een Rom\u00e2nia Mare. Din p\u0103cate singura neacopertit\u0103 juridic de un tratat interna\u0163ional. Pe 28 iunie 1940, ca urmare a ultimatumului adresat de URSS, armata ro\u015fie reocup\u0103 teritoriul, la care adaug\u0103, f\u0103r\u0103 nici un motiv legal, partea de nord a Bucovinei \u015fi \u0163inutul Her\u0163a. E penultima invazie. Ultima e reocuparea teritoriului rom\u00e2nesc \u00een toamna lui 1944 \u00een ofensiva spre Berlin, c\u00e2nd e ocupat\u0103 \u00eentreaga \u0163ar\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1958, c\u00e2nd Dej a ob\u0163inut retragerea trupelor de ocupa\u0163ie pe baza garan\u0163iei c\u0103 regimul colonial n-ar suferi modific\u0103ri.<\/p>\n

Bref, \u00eentre 1806 \u015fi 1958, teritorii rom\u00e2ne\u015fti au fost sub ocupa\u0163ie ruseasc\u0103 par\u0163ial 127 ani \u015fi total 27.<\/p>\n

Efectul distructiv al ocupa\u0163iei, \u00een perioadele \u00een care s-a exercitat, a \u00eentrecut orice limit\u0103. Maximumul acestui efect a fost \u00een anul dintre 28 iunie 1940 \u015fi 22 iunie 1941. Dincolo de imensele pagube materiale, un foarte mare num\u0103r de rom\u00e2ni in Basarabia au fost deporta\u0163i \u00een Siberia. S\u0103 mai adug\u0103m cei 150.000 de militari ai armatei rom\u00e2ne dezarma\u0163i dup\u0103 23 august 1944 \u015fi lua\u0163i prizonieri. Unii s-au \u00eentrors ca membri ai diviziilor Tudor Vladimirescu \u015fi Horia, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, formate din prizonieri, care au \u00eengro\u015fat r\u00e2ndurile armatei ro\u015fii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Dup\u0103 un articol con\u0163in\u00e2nd cronici literare nepublicate \u00een alte reviste, cel e fa\u0163\u0103 va avea, \u00een premier\u0103, dou\u0103 subiecte. Primul, o succint\u0103 prezentare a proiectului ELI, laserul rom\u00e2nesc. Al doilea, pe fondul notific\u0103rii rezumative a celor 13 ocazii c\u00e2nd for\u0163ele imperiale ruse, \u00een format \u0163arist ori sovietic, au ocupat, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1435,109],"tags":[1120,1436,114,110],"class_list":["post-13141","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-64","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-64","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3pX","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13141"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13142,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13141\/revisions\/13142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}