{"id":13209,"date":"2020-11-01T07:11:20","date_gmt":"2020-11-01T05:11:20","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13209"},"modified":"2020-10-27T21:16:07","modified_gmt":"2020-10-27T19:16:07","slug":"note-la-epistola-catre-romani-1-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13209","title":{"rendered":"note la epistola c\u0103tre romani 1.2"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\" align=\"justify\"><span style=\"color: green;\">(#gnostice)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n<ul>\n<li><strong>II. necesitatea descoperirii drept<\/strong><strong>\u0103\u021bii lui dumnezeu <\/strong><strong>[1, 18 \u2013 3, 20]<\/strong><\/li>\n<li><u>A. descoperirea m\u00e2niei lui dumnezeu fa\u021b\u0103 de neamuri<\/u> [1, 18-32]<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eversetul 18 ne ofer\u0103 tema acestei sec\u021biuni, versetele 19-21 caracterizeaz\u0103 vinov\u0103\u021bia celor dintre neamuri, iar versetele 22-32 portretizeaz\u0103 judecata lui dumnezeu.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 37]. conceptul m\u00e2niei lui dumnezeu, comun la pavel, nu deriv\u0103 din tradi\u021bia greac\u0103, ci din apocaliptica iudaic\u0103 vetero-testamentar\u0103.<!--more--><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u201e\u0219tim c\u0103 dumnezeu este personalitatea care ne lipse\u0219te, \u0219i aceast\u0103 lips\u0103 descompune \u0219i fundamenteaz\u0103 personalitatea noastr\u0103.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 45-46].<\/li>\n<li>\u201cdoar dac\u0103 oamenii \u00ee\u0219i neag\u0103 propria umanitate, ace\u0219tia nu sunt confrunta\u021bi de atotputernicia dumnezeului nev\u0103zut, adic\u0103 de fundamentul perceptibil \u0219i de limita propriei lor existen\u021be. desigur, aceasta constituie doar o premis\u0103 pentru tema acestui pasaj, potrivit c\u0103reia omul, \u00een realitatea sa istoric\u0103, atac\u0103 \u00een mod constant atotputernicia lui dumnezeu, deoarece prin fug\u0103 sau \u00eentr-un mod agresiv \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape de condi\u021bia fiin\u021bei create. \u00een \u0219i dup\u0103 c\u0103dere r\u0103m\u00e2ne uman \u0219i o f\u0103ptur\u0103. \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 scape dumnezeirii, dar f\u0103r\u0103 a putea cu adev\u0103rat, acesta o experimenteaz\u0103 ca pe un blestem, \u0219i potrivit evangheliei, ca pe m\u00e2nia ultimului judec\u0103tor \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva sa. \u00een mod clar, maniera de argumentare nu este una a teologiei naturale \u00een sens elenistic sau modern. este o iluminare eschatologic\u0103 a existen\u021bei \u0219i a lumii&#8230;potrivit teologiei pauline, schimbarea existen\u021bei are loc \u00eentotdeauna printr-o schimbare a st\u0103p\u00e2nirii, adic\u0103 prin rela\u021bia cu un alt domn, nefiind altceva dec\u00e2t intrarea \u00eentr-o alt\u0103 rela\u021bie. realitatea unei persoane se decide \u00een func\u021bie de ce are domnul ei.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 43].<\/li>\n<li>ac\u021biunea uman\u0103 \u00eei stabile\u0219te acesteia \u00abdestinul\u00bb [creeaz\u0103 sfera dezastrului, \u00een cazul ac\u021biunii p\u0103c\u0103toase]. \u201cdorin\u021ba lor devine destinul lor \u0219i puterea care \u00eei st\u0103p\u00e2ne\u0219te.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 44].<\/li>\n<li>\u201c\u00eenv\u0103lui\u021bi de cea\u021b\u0103, nu uit\u0103m doar c\u0103 ceea ce este supus pieirii constituie o parabol\u0103, ci c\u0103 totul nu este dec\u00e2t o parabol\u0103&#8230;comuniunea direct\u0103 cu dumnezeu \u2013 autentic\u0103 doar atunci c\u00e2nd nu e autentic\u0103, c\u00e2nd nu este roman\u021bat\u0103 \u00eentr-o \u00abexperien\u021b\u0103\u00bb, care se dezintegreaz\u0103 pe loc \u0219i nu pretinde a fi dec\u00e2t o deschidere, un indicator, o ocazie \u0219i o oportunitate&#8230;\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 50].<\/li>\n<li>\u201cpentru apostol, istoria este guvernat\u0103 de p\u0103catul originar al rebeliunii \u00eempotriva creatorului, care este repetat \u0219i cap\u0103t\u0103 o expresie universal\u0103. astfel, este guvernat\u0103 de m\u00e2nia lui dumnezeu, care o las\u0103 pe creatur\u0103 sie\u0219i, \u00een acord cu propria voin\u021b\u0103, abandon\u00e2nd-o lumii.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 47].<\/li>\n<li>idolatria este cea care deschide por\u021bile patimilor distrug\u00e2nd societatea \u0219i aduc\u00e2nd crea\u021bia la haosul primordial. <em>naturale\u021bea<\/em> nu constituie echivalentul purit\u0103\u021bii, fie ea \u0219i p\u0103truns\u0103 de pietate; \u201c\u00een \u00abnaturale\u021be\u00bb se ascunde ceea ce este nenatural, \u0219i care de fapt contrazice natura. acest factor contradictoriu nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 a\u0219tepte momentul \u00een care s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u021b\u0103.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 52]. acesta este momentul \u00een care natura \u0219i dumnezeu se confund\u0103, necesitatea naturii devenind caricatura demonic\u0103 a necesit\u0103\u021bii lui dumnezeu. \u201ctotul devine <em>libido<\/em>: via\u021ba devine \u00een \u00eentregime erotic\u0103.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 53].<\/li>\n<\/ul>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><u>B. judecata <\/u><u>lui dumnezeu fa\u021b\u0103 de evrei<\/u> [2,1 \u2013 3, 20]<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">f\u0103r\u0103 hristos lumea este divizat\u0103 de <em>nomos<\/em>.<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>criteriul judec\u0103\u021bii eschatologice<\/em> [2, 1-11]:<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201coamenii r\u00e2vnesc mereu dup\u0103 siguran\u021b\u0103. ace\u0219tia \u00eencearc\u0103 s\u0103 o ob\u021bin\u0103 prin moral\u0103, adorarea zeilor, ori prin \u00eencrederea \u00een bun\u0103tatea divin\u0103. totu\u0219i, domnul cunoscut ca judec\u0103tor nu e un garant al securit\u0103\u021bii; acesta o distruge.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 55].\u00a0 <em>\u1f21\u03bc\u03ad\u03c1\u1fb3<\/em> <em>\u1f40\u03c1\u03b3\u1fc6\u03c2<\/em> <em>\u03ba\u03b1\u1f76<\/em> <em>\u1f00\u03c0\u03bf\u03ba\u03b1\u03bb\u03cd\u03c8\u03b5\u03c9\u03c2<\/em> <em>\u03b4\u03b9\u03ba\u03b1\u03b9\u03bf\u03ba\u03c1\u03b9\u03c3\u03af\u03b1\u03c2<\/em> <em>\u03c4\u03bf\u1fe6<\/em> <em>\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6<\/em>: \u201cziua m\u00e2niei \u015fi a ar\u0103t\u0103rii dreptei judec\u0103\u0163i a lui dumnezeu\u201d [2, 5]. \u201cdestinul istoriei, \u00een totalitatea ei, se \u00eendreapt\u0103 nu doar \u00eenspre s\u0103v\u00e2r\u0219irea ei, ci \u0219i \u00eenspre o descoperire a semnifica\u021biei ei, altfel spus, al voin\u021bei care lucreaz\u0103 \u00eentru aceasta.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 56]. revela\u021bia m\u00e2niei, \u00een dimensiunea temporal\u0103 a acesteia, constituie ceva care trebuie \u00eendurat dar al c\u0103rei caracter real nu este \u00eenc\u0103 \u00een\u021beles.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u201cchiar \u0219i credin\u021ba, dac\u0103 provine din altceva dec\u00e2t dintr-un vid, este necredin\u021b\u0103&#8230;\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 57].<\/li>\n<li>\u201comul lui dumnezeu \u0219tie c\u0103 de fapt credin\u021ba este credin\u021b\u0103 doar atunci c\u00e2nd nu este produsul unei realiz\u0103ri istorice sau spirituale. el \u0219tie c\u0103 de fapt <em>credin\u021ba<\/em> constituie realitatea inefabil\u0103 a lui dumnezeu, c\u0103 claritatea vederii nu este un sistem, nici descoperire sau studiu, ci <em>fundamentul etern al percep\u021biei<\/em>.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 58].<\/li>\n<li>via\u021ba \u201creligioas\u0103\u201d nu reprezint\u0103 nimic altceva dec\u00e2t o \u201cnecredin\u021b\u0103 romantic\u0103\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 60].<\/li>\n<li>\u201cadev\u0103rata credin\u021b\u0103 reprezint\u0103 singura realitate uman\u0103 care nu tr\u0103ie\u0219te \u00een iluzie.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 58].<\/li>\n<\/ul>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>de\u021binerea torei nu constituie un privilegiu<\/em> [2, 12-16]<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">semnul distinctiv al legii \u00eel constituie faptul c\u0103 este scris\u0103. cu toate acestea, legea nu este ceva pe care \u00eel de\u021bin doar iudeii, deoarece de judecata universal\u0103 nu scap\u0103 nimeni. \u201elegea este revela\u021bia dat\u0103 de dumnezeu \u00een totalitatea ei. legea este amprenta revela\u021biei divine \u00een timp, \u00een istorie \u0219i \u00een vie\u021bile oamenilor&#8230;\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 65].<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>c\u0103lcarea legii de c\u0103tre iudei<\/em> [2, 17-24]<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eo capodoper\u0103 a retoricii\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 69]; pavel preia formule existente \u00een sinagogile din diaspora [vezi <em>iosif flaviu<\/em> \u0219i <em>filon din alexandria<\/em>]. \u201ca fi iudeu \u0219i a te numi iudeu nu constituie acela\u0219i lucru.\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 136]. cre\u0219tinul devine \u201cadev\u0103ratul iudeu prin credin\u021ba \u00een hristos&#8230;\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 139].<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>circumcizia nu justific\u0103 <\/em>[2, 25-29]<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201cla fel cum limbajul textului este interpretat printr-o lectur\u0103 alegoric\u0103 ca un trup spiritual, a\u0219a \u0219i trupul credinciosului este interpretat \u00een afara statutului etnic ca un trup spiritual&#8230;\u201d [daniel boyarin, <em>a radical jew: paul and the politics of identity<\/em>], asta spre deosebire de interpretarea midra\u0219ic\u0103 care vorbe\u0219te despre circumcizie ca despre transformarea trupului \u00eentr-un obiect sacru. alegoria nu este un instrument retoric al limbajului, ci revelarea structurii realit\u0103\u021bii. \u201ccarnea este penisul \u0219i \u00eenrudirea fizic\u0103, este locul sexualit\u0103\u021bii, \u00een care se afl\u0103 originea p\u0103catului; este de asemenea locul genealogiei, pe care se fundamenteaz\u0103 etnocentrismul iudaismului c\u0103ruia pavel i s-a \u00eempotrivit.\u201d [daniel boyarin, <em>a radical jew: paul and the politics of identity<\/em>]. cele mai tulbur\u0103toare elemente ale existen\u021bei umane pentru pavel sunt <em>dorin\u021ba<\/em> \u0219i <em>etnia<\/em>. \u201copozi\u021bia semantic\u0103 \u00eentre \u00ab\u00een duh\u00bb \u0219i \u00ab\u00een liter\u0103\u00bb are semnifica\u021bia de \u00een duhul limbajului, ca opus literei&#8230;este posibil s\u0103 \u00eempline\u0219ti legea f\u0103r\u0103 s\u0103 ai o lege. cum poate fi posibil a\u0219a ceva, de vreme ce legea solicit\u0103 practici precum circumcizia de care nimeni nu ar \u0219ti f\u0103r\u0103 o lege? acest lucru poate fi posibil pentru simplul fapt c\u0103 adev\u0103rata interpretare a circumciziei este una alegoric\u0103, disponibil\u0103 pentru to\u021bi, b\u0103rba\u021bi sau femei, evrei sau greci, \u0219i nu doar un semn scris \u00een carne&#8230;\u201d [daniel boyarin, <em>a radical jew: paul and the politics of identity<\/em>]. adev\u0103ratul iudeu este cel care particip\u0103 la alegorie [adic\u0103 la universalism].<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>iudaismul este atacat \u00een fundamentele lui. salvarea sacramental\u0103 care nu deschide calea supunerii este una iluzorie. iudeul ideal este cel eliberat pentru a deveni o adev\u0103rat\u0103 fiin\u021b\u0103 uman\u0103 [anton fridrichsen]. acesta devine o realitate \u00een persoana cre\u0219tinului dintre neamuri, care prime\u0219te prin duhul t\u0103ierea \u00eemprejur a inimii [o radicalizare a termenului de iudeu]. cei dintre neamuri \u201cpot deveni evrei \u0219i s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 circumcizia potrivit unei semnifica\u021bii mistice.\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 166].<\/li>\n<li>\u201c<em>\u03b3\u03c1\u03ac\u03bc\u03bc\u03b1<\/em> este lucrul lipsit de via\u021b\u0103 pe care persoana uman\u0103, ca fiin\u021b\u0103 spiritual\u0103, nu \u00eel poate asimila \u0219i nu \u00eel poate integra \u00een fiin\u021ba sa esen\u021bial\u0103. prin urmare, este ceva care r\u0103m\u00e2ne exterior \u0219i contingent.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 76].<\/li>\n<\/ul>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>obiec<\/em><em>\u021bii<\/em> [3, 1-8]<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">dou\u0103 obiec\u021bii: (i) dac\u0103 \u00eent\u00e2ietatea iudeilor \u00een istoria salv\u0103rii este complet anulat\u0103 \u0219i (ii) dac\u0103 doctrina paulin\u0103 a \u00eendrept\u0103rii \u00eel transform\u0103 pe dumnezeu \u00eentr-un dumnezeu nedrept, conduc\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 la libertinaj. cel mai probabil acuzele sunt unele concrete, apar\u021bin\u00e2nd iudeo-cre\u0219tinilor.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u00eent\u00e2ietatea iudeilor rezid\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 \u00een faptul c\u0103 au \u00abcuvintele lui dumnezeu\u00bb [v. 2], adic\u0103 revela\u021bia lui dumnezeu din scripturi, ca tradi\u021bie sacr\u0103. \u201cavantajul iudeilor \u0219i al t\u0103ierii \u00eemprejur nu este nimicit de faptul c\u0103 unii nu au crezut. este suficient c\u0103 unii au crezut \u0219i c\u0103 prin credin\u021ba lor f\u0103g\u0103duin\u021ba lui dumnezeu a fost primit\u0103 \u0219i \u00eemplinit\u0103.\u201d [luther, <em>lectures on romans<\/em>, p. 62]. origen distinge \u00eentre <em>scrierile<\/em> \u00eencredin\u021bate iudeilor \u0219i<em> \u00een\u021belegerea<\/em> acestor scrieri. acesta ofer\u0103 exemplul multor iudei care le studiaz\u0103 de mici f\u0103r\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la cunoa\u0219terea adev\u0103rului. astfel, origen trage concluzia c\u0103 \u00ab\u00eent\u00e2ietatea\u00bb vizat\u0103 de apostol ar apar\u021bine de fapt lui moise, profe\u021bilor \u0219i celor asemenea lor [\u00abr\u0103m\u0103\u0219i\u021ba\u00bb]. \u201cdac\u0103 \u00een privin\u021ba legii \u0219i a scripturilor, evreii au \u00eent\u00e2ietate; \u00een ceea ce prive\u0219te <em>credin\u021ba<\/em> \u00eent\u00e2ietatea o au cei dintre neamuri.\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 168]. semnifica\u021bia legii [una spiritual\u0103, nu una potrivit literei] reprezint\u0103 ceea ce hristos nume\u0219te \u00een evanghelii \u00ab<em>\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui dumnezeu<\/em>\u00bb \u00eencredin\u021bat\u0103 acelora dintre neamuri care aduc prin credin\u021b\u0103 roadele duhului.<\/li>\n<li>dreptatea lui dumnezeu nu se manifest\u0103 prin re\u00eenoirea vechiului leg\u0103m\u00e2nt, ci prin \u00eentemeierea unuia nou, astfel c\u0103 \u201eatunci c\u00e2nd apostolul se g\u00e2nde\u0219te la noul leg\u0103m\u00e2nt nu mai sunt viza\u021bi moise \u0219i muntele sinai, ci printr-un transfer de sens este vizat\u0103 o nou\u0103 crea\u021bie. suportul pentru aceast\u0103 perspectiv\u0103 poate fi g\u0103sit \u00een literatura apocaliptic\u0103 iudaic\u0103 \u00een care legea este \u00een\u021beleas\u0103 din punctul de vedere al ordinii crea\u021biei, ca manifestare a ordinii cosmice ce determin\u0103 \u00eentreaga realitate, direc\u021bioneaz\u0103 istoria \u0219i reflect\u0103 raporturi cere\u0219ti. doar \u00een acest fel salvarea poate fi pentru pavel a doua \u0219i ultima crea\u021bie, un leg\u0103m\u00e2nt valabil pentru to\u021bi oamenii. dreptatea lui dumnezeu este puterea care \u00ee\u0219i are titlul legal \u00een acest prim leg\u0103m\u00e2nt complet al crea\u021biei care este restabilit eschatologic \u0219i a c\u0103rui lege este impus\u0103 ca sfer\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii sale.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 80]. \u00een acest sens trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00abcredincio\u0219ia lui dumnezeu\u00bb [ 3] care nu este afectat\u0103 de necredin\u021ba iudeilor. \u201cjudecata lui dumnezeu constituie <em>sf\u00e2r\u0219itul istoriei<\/em>, \u0219i nu \u00eenceputul unei noi epoci&#8230;descoperirea non-sensului este revela\u021bia sensului. ceea ce este nou reprezint\u0103 de fapt adev\u0103rul profund pentru ce e vechi. sf\u00e2r\u0219itul radical al istoriei, nega\u021bia sub pecetea c\u0103reia st\u0103 tot ce-i carnal, judecata absolut\u0103, ca semnifica\u021bie dumnezeiasc\u0103 pentru lumea uman\u0103, pentru timp \u0219i pentru tot, constituie de asemenea firul ro\u0219u care se \u00eentinde \u00een mod inevitabil pe tot parcursul lumii&#8230;subiectul final al m\u00e2niei lui dumnezeu este credin\u021ba care se \u00eendrept\u0103\u021be\u0219te pe sine: abia atunci dumnezeu va fi cunoscut ca <em>dumnezeul necunoscut<\/em>. acesta nu este un \u00ablucru-\u00een-sine\u00bb, nici o substan\u021b\u0103 metafizic\u0103 \u00eentre alte substan\u021be, nu este un alter, un str\u0103in al\u0103turi de cei a c\u0103ror existen\u021b\u0103 este independent\u0103 de a lui. din contr\u0103, el este originea ve\u0219nic\u0103, pur\u0103 a tuturor lucrurilor. ca non-existen\u021b\u0103 a lor, acesta este fiin\u021ba lor adev\u0103rat\u0103.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 77-78].<\/li>\n<li>\u201cideea directoare potrivit c\u0103reia dumnezeu nu poate \u00abdeveni\u00bb, ci poate fi doar \u00abconfirmat\u00bb este una foarte modern\u0103 \u0219i care nu \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te corespondent \u00een viziunea apocaliptic\u0103. iat\u0103 de ce dumnezeirea acestuia \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 revela\u021bia final\u0103, spre ea trebuind \u00eendreptat\u0103 rug\u0103ciunea de fapt.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 80]. \u201e\u00een sine, cuvintele lui dumnezeu sunt drepte \u0219i adev\u0103rate. dar nu devin la fel \u0219i \u00een noi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een\u021belepciunea \u0219i cunoa\u0219terea noastr\u0103 nu li se supun \u0219i nu le primesc \u0219i accept\u0103 prin credin\u021b\u0103&#8230;doar prin aceast\u0103 \u00ab\u00eendrept\u0103\u021bire a lui dumnezeu\u00bb suntem \u0219i noi \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi. \u0219i aceast\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire pasiv\u0103 a lui dumnezeu, prin care \u00eel declar\u0103m drept, constituie \u00eendrept\u0103\u021birea noastr\u0103 activ\u0103 din partea lui dumnezeu.\u201d [luther, <em>lectures on romans<\/em>, p. 77].<\/li>\n<li>\u201cpavel vede <em>istoria<\/em> drept <em>judecata lui dumnezeu cu lumea<\/em> al c\u0103rei deznod\u0103m\u00e2nt \u00eel va constitui judecata de apoi \u00een care doar una dintre tabere poate ie\u0219i \u00eenving\u0103toare&#8230;cum pavel \u0219tie deja rezultatul acestei confrunt\u0103ri, dorin\u021ba lui se \u00eendreapt\u0103 spre el \u00eentr-o manier\u0103 aproape incantatorie. pentru el adev\u0103rul lui dumnezeu nu reprezint\u0103 un <em>a priori<\/em> metafizic, ca axiom\u0103 principal\u0103 a \u00eentregii filosofii cre\u0219tine, ci se manifest\u0103 eschatologic, iar lupta pentru adev\u0103r este con\u021binutul, centrul \u0219i semnifica\u021bia istoriei lumii.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 81]. pasajul trebuie privit drept unul cheie pentru doctrina paulin\u0103 a justific\u0103rii, \u00een el fiind transparente semnifica\u021biile apocaliptice \u0219i cosmice ale acesteia. \u201ctimpul poart\u0103 cu sine ve\u0219nicia prin care totul este dizolvat. judecata nu este anihilare; prin ea sunt f\u0103cute toate. purificarea nu constituie un proces de golire; este un act de \u00eemplinire.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 79].<\/li>\n<li><em>salvarea<\/em> = victoria lui dumnezeu. \u00een absen\u021ba orizontului apocaliptic, cu \u00eendrept\u0103\u021birea \u00een\u021beleas\u0103 doar ca un dar divin, textul devine incomprehensibil. \u201cdumnezeu distruge omul \u00een ceea ce acesta are uman, pentru a-l putea face un dumnezeu mai apoi, c\u00e2nd dumnezeu va fi totul \u00een to\u021bi.\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 184].<\/li>\n<li>exemplul entuzia\u0219tilor din corint ne arat\u0103 c\u0103 doctrina paulin\u0103 a justific\u0103rii a putut conduce la idei libertine [ceea ce pretind, \u00eens\u0103, adversarii acestuia este c\u0103 aceste consecin\u021be sunt inevitabile]. dac\u0103 versetul 4 \u00eencepea aproape incantatoriu [ca o \u00abproclama\u021bie\u00bb, interpreteaz\u0103 origen, ori ca o \u00abm\u0103rturisire\u00bb, comenteaz\u0103 luther], versetul 8 se \u00eencheie cu un blestem. \u201cdoar din perspectiva evreului ca reprezentant al persoanei religioase poate fi proclamat\u0103 lipsa de dumnezeire universal\u0103.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, 85]. \u201c\u00een pofida nenum\u0103ratelor avertismente, logica uman\u0103 are mereu tendin\u021ba de a-\u0219i ordona propozi\u021biile \u00een serii care exclud ceea ce nu este pro-pus, \u0219i care reprezint\u0103 de fapt pre-supozi\u021bia tuturor pro-pozi\u021biilor.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 82].<\/li>\n<\/ul>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>concluzie<\/em> [3, 9-20]<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201etoat\u0103 lumea poate fi pronun\u021bat\u0103 ca fiind vinovat\u0103 dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i persoana religioas\u0103 este vinovat\u0103.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 85]. realitatea lumii este determinat\u0103 de faptul c\u0103 este subiectul puterii p\u0103catului \u0219i astfel predat\u0103 judec\u0103\u021bii lui dumnezeu. \u201ecuv\u00e2ntul \u00abumanitate\u00bb \u00eenseamn\u0103 b\u0103rba\u021bi \u0219i femei neizb\u0103vi\u021bi; cuv\u00e2ntul \u00abistorie\u00bb se refer\u0103 la limitare \u0219i corup\u021bie; pronumele \u00abeu\u00bb aduce judecata.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 85]. pentru karl barth <em>doctrina p\u0103catului originar<\/em> apare cu necesitate din studiul istoriei umane. apare aici problema concep\u021biei pauline despre <em>lege <\/em>[scripturile ca un \u00eentreg, cu tora ca centru material al ei] pe care se fundamenteaz\u0103 radicalismul teologiei acestuia, prin care se distinge \u00eentre <em>lucr\u0103rile legii<\/em> \u0219i <em>lucrarea lui hristos<\/em>. legea nu este capabil\u0103 s\u0103 genereze ascultarea adev\u0103rat\u0103, persoana religioas\u0103 transform\u00e2nd-o \u00een cele din urm\u0103 \u00een fundamentul m\u00e2ndriei, un sacrilegiu ce se manifest\u0103 permanent \u00een lucr\u0103rile legii.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u00abprin lege vine cuno\u0219tin\u021ba deplin\u0103 a p\u0103catului\u00bb [v. 20], pavel nu are \u00een vedere un scop pedagogic al legii. \u00abcuno\u0219tin\u021ba\u00bb aceasta \u201enu este dob\u00e2ndit\u0103 progresiv, ci la cap\u0103tul unei c\u0103i prin care un abis insurmontabil se deschide.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, p. 89]. chem\u0103rile veterotestamentare la poc\u0103in\u021b\u0103, ca urmare a c\u0103lc\u0103rilor de lege, o lege care nu \u00eel poate \u00eendrepta cu adev\u0103rat pe p\u0103c\u0103tos, nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 cercul vicios al poruncii \u0219i \u00eencerc\u0103rii de a respecta aceast\u0103 porunc\u0103, unul de care pavel se desparte definitiv. \u201cc\u00e2nd legea \u0219i pietatea nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 p\u0103catul, hristos singur poate realiza un nou \u00eenceput.\u201d [ernst k\u00e4semann, <em>commentary on romans<\/em>, 90].<\/li>\n<li>\u201cnu a existat niciun drum c\u0103tre semnifica\u021bia etern\u0103 a lumii create, \u00een afara drumului nega\u021biei.\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 87]. ce-i ce au legea, ideali\u0219tii, religio\u0219ii \u0219i pio\u0219ii, \u201castfel de oameni se \u00eendreapt\u0103 spre dumnezeu; dar chiar din acest motiv nu sunt \u00eendrepta\u021bi de dumnezeu\u2026adev\u0103rata credin\u021b\u0103 este goal\u0103, o plec\u0103ciune \u00een fa\u021ba celui care nu putem fi\u2026\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 87-88].<\/li>\n<li>origen leag\u0103 <em>culpabilitatea universal\u0103<\/em> a umanit\u0103\u021bii, ceea ce luther numea \u201eparazitul depravat al voin\u021bei\u201d [luther, <em>lectures on romans<\/em>, p. 87], de<em> caracterul trupesc al existen\u021bei <\/em>acesteia: \u201cat\u00e2ta timp c\u00e2t o persoan\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een trup, aceasta nu poate fi justificat\u0103 sau declarat\u0103 dreapt\u0103, ci abia dup\u0103 ce se desparte de trup \u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te zbuciumul acestei vie\u021bi.\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 194]. \u201cceea ce consider\u0103 oamenii ca fiind drept \u0219i valoros nu este dec\u00e2t <em>carne<\/em>&#8230;\u201d [karl barth, <em>the epistle to the romans<\/em>, p. 89]. crima nu este doar una fizic\u0103, ca separare a trupului de suflet, ci mai ales una spiritual\u0103, cea a \u201ccriminalului care desparte sufletul de via\u021ba adev\u0103rat\u0103\u2026\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 200]. \u00een ceea ce prive\u0219te culpabilitatea celor dintre neamuri, \u201edup\u0103 cum nu este suficient s\u0103 \u00eenf\u0103ptuie\u0219ti din punct de vedere exterior lucr\u0103rile legii, nu este suficient\u0103 nici \u00eenf\u0103ptuirea lor l\u0103untric\u0103 dec\u00e2t pe baza justific\u0103rii prin hristos. dac\u0103 totu\u0219i, afirm\u0103m despre cineva c\u0103 \u00eenf\u0103ptuie\u0219te din punct de vedere l\u0103untric lucr\u0103rile legii, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103, a\u0219a cum afirm\u0103 scriptura (<em>facerea<\/em> 8, 21), cugetul inimii omului se pleac\u0103 mereu la r\u0103u&#8230;\u201d [luther, <em>lectures on romans<\/em>, p. 85]. \u201caceast\u0103 boal\u0103 este at\u00e2t de subtil\u0103 \u00eenc\u00e2t nici cel mai duhovnicesc om nu poate s\u0103 o \u00eenving\u0103.\u201d [luther, <em>lectures on romans<\/em>, p. 87]. cel care este drept cu adev\u0103rat \u00een\u021belege c\u0103 \u201cnu poate p\u0103trunde \u0219i \u00eempiedica r\u0103ul propriei voin\u021be. astfel, acesta crede c\u0103 este \u00een permanen\u021b\u0103 p\u0103c\u0103tos de parc\u0103 profunzimea voin\u021bei lui rele este nesecat\u0103.\u201d [luther, <em>lectures on romans<\/em>, p. 87]. din perspectiva lui luther vindecarea deplin\u0103 are loc doar \u00een momentul mor\u021bii.<\/li>\n<li>precum \u00een cazul evangheliei propov\u0103duit\u0103 de hristos \u0219i fiin\u021belor cere\u0219ti, perspectiva origenist\u0103 asupra p\u0103catului este tot una <em>cosmic\u0103<\/em> \u2013 precum orice fiin\u021b\u0103 ra\u021bional\u0103, \u0219i fiin\u021bele cere\u0219ti au o lege, iar unele dintre ele au \u00eenc\u0103lcat aceast\u0103 lege [fiind g\u0103site vinovate \u00eenaintea lui dumnezeu].<\/li>\n<li>asemeni lui hristos, cei uni\u021bi cu dumnezeu \u201cnu se mai supun legii, ci <em>sunt <\/em>\u201d [origen, <em>commentary on the epistle to the romans<\/em>, p. 205].<\/li>\n<li>cunoa\u0219terea pe care omul nu o are este cunoa\u0219terea credin\u021bei, \u201co \u00een\u021belegere t\u0103inuitoare&#8230;\u201d [luther, <em>lectures on romans<\/em>, p. 90].<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>c\u0103r\u021bile:<\/strong><\/p>\n<ol>\n<li style=\"text-align: justify;\">karl barth, <em>the epistle to the r<\/em><em>omans<\/em>, published by oxford university press, 1968.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">ernst k\u00e4semann, <em>commentary on r<\/em><em>omans<\/em>, published by william b. eerdmans publishing company, 1990.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">daniel boyarin, <em>a radical jew: paul and the politics of identity<\/em>, published by university of california press, 1997.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">origen, <em>commentary on the epistle to the r<\/em><em>omans<\/em>, published by catholic university of america press, 2001.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">luther, <em>lectures on r<\/em><em>omans<\/em>, published by westminster john knox press, 1961.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu II. necesitatea descoperirii drept\u0103\u021bii lui dumnezeu [1, 18 \u2013 3, 20] A. descoperirea m\u00e2niei lui dumnezeu fa\u021b\u0103 de neamuri [1, 18-32] \u201eversetul 18 ne ofer\u0103 tema acestei sec\u021biuni, versetele 19-21 caracterizeaz\u0103 vinov\u0103\u021bia celor dintre neamuri, iar versetele 22-32 portretizeaz\u0103 judecata lui dumnezeu.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans, p. 37]. conceptul m\u00e2niei [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1442,8,1450],"tags":[1443,1113,1451,60],"class_list":["post-13209","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-gnostice","category-critica","category-egophobia-65","tag-gnostice","tag-critica","tag-egophobia-65","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3r3","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13209","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13209"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13209\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13210,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13209\/revisions\/13210"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13209"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13209"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13209"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}