{"id":13217,"date":"2021-01-02T07:39:19","date_gmt":"2021-01-02T05:39:19","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13217"},"modified":"2020-11-13T21:41:42","modified_gmt":"2020-11-13T19:41:42","slug":"vointa-si-inconstient","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13217","title":{"rendered":"Voin\u021b\u0103 \u0219i incon\u0219tient"},"content":{"rendered":"

\u00c0 propos de teoriile lui Schopenhauer \u0219i Freud<\/strong><\/p>\n

de David M\u00e2ndru\u021b<\/p>\n

\n

\u00cen\u00a0 aceste \u00a0r\u00eenduri dorim s\u0103 \u00a0afirm\u0103m rela\u021bia dintre voin\u021ba de a tr\u0103i \u0219i incon\u0219tient. \u00cenc\u0103 nu ne permitem s\u0103 delimit\u0103m care dintre aceste dou\u0103 componente este primordial\u0103 \u00een complexul psiho-fiziologic uman, de aceea dorim s\u0103 afirm\u0103m doar c\u0103 \u00eentre voin\u021ba de a tr\u0103i, pe care o vom numi mai simplu Voin\u021b\u0103, \u0219i incon\u0219tient, exist\u0103 un raport de superioritate reciproc\u0103. \u00centre cele dou\u0103 exist\u0103 un raport de interac\u021biune \u0219i inter-rela\u021bionare continu\u0103. Schopenhauer ar sus\u021bine c\u0103 Voin\u021ba are primordialitate, \u00een timp ce autori ca Hartmann \u0219i Freud ar pune mai mult\u0103 greutate pe incon\u0219tient. Putem afirma c\u0103 Voin\u021ba este cel mai adesea incon\u0219tient\u0103, \u00een timp ce o func\u021bie a incon\u0219tientului ar fi chiar aceea de a ne \u021bine \u00een via\u021b\u0103, de a ne men\u021bine existen\u021ba si integralitatea. Pentru Hartmann, ideea \u0219i voin\u021ba erau ireductibile una la alta, pentru noi con\u0219tiin\u021ba e un epifenomen al incon\u0219tientului. Trecerea de la incon\u0219tien\u021b\u0103 la con\u0219tien\u021b\u0103 are, dup\u0103 Kierkegaard, loc printr-un salt, ori ce este acest salt dac\u0103 nu Clipa, un nunc fluens.<\/p>\n

Prima observa\u021bie foarte important\u0103 pe care vrem s\u0103 o facem este c\u0103 noi ne situ\u0103m \u00een paradigma cogni\u021biei \u00eencorporate, doar c\u0103 dorim s\u0103 oferim o alt\u0103 turnur\u0103 acestei paradigme, \u00een sensul \u00een care nu mintea va fi \u00eencorporat\u0103 \u00eentr-un trup tr\u0103it, ci Voin\u021ba. Incon\u0219tientul ar avea \u00een acest sens rolul de a face leg\u0103tura dintre Voin\u021b\u0103 \u0219i corp. Vorbim, bine\u00een\u021beles, de un corp tr\u0103it, cu toate durerile \u0219i pl\u0103cerile pe care le presupune, nu de corpul biologului care poate fi divizat, anexat etc.<\/p>\n

Voin\u021ba \u0219i incon\u0219tientul ac\u021bioneaz\u0103 mereu \u00eentr-un corp sexuat. \u0218tim deja de la maestrul Schopenhauer c\u0103 instinctul sexual e cel mai puternic \u0219i cel mai intens \u00een fiin\u021ba animal\u0103, iar Freud va construi o \u00eentreag\u0103 teorie, \u0219i aici ne referim la cea de a doua topic\u0103, \u00een care putem vorbi de instinctele Se-ului, dintre care pulsiunile vie\u021bii, respectiv pulsiunile mor\u021bii, au prioritate.<\/p>\n

Voin\u021ba caut\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 corpul pe care \u00eel (posed\u0103) \u00eentr-o form\u0103 integral\u0103. Deoarece cu c\u00e2t ne este corpul mai s\u0103n\u0103tos \u0219i mai \u00eentreg, cu at\u00e2t exist\u0103 \u0219anse mai mari de supravie\u021buire. De aceea putem vorbi de puterile regenerative ale voin\u021bei\/incon\u0219tientului, cum ar fi coagualrea s\u00e2ngelui \u0219i \u00eenchiderea unei r\u0103ni \u00eentr-un mod automat, f\u0103r\u0103 efort voluntar, care are loc ce-i drept, \u00een timp. Un alt exemplu concludent al felului \u00een care Voin\u021ba are puteri regenerative, acestea av\u00e2nd rolul de a p\u0103stra corpul integral, este momentul \u00een care unei \u0219op\u00e2rle \u00eei este t\u0103iat\u0103 coada, aceasta regener\u00e2ndu-se treptat ca \u00een cazul r\u0103nii.<\/p>\n

Se poate \u00a0observa c\u0103, spre deosebire de Schopenhauer, noi nu \u00eei atribuim voin\u021bei un statut metafizic, ci unul psiho-fiziologic. De aceea vom vorbi despre manifest\u0103rile Voin\u021bei, respectiv ale incon\u0219tientului, la nivel psihologic \u0219i apoi fiziologic. Dorim s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 nu suntem psihologi sau fiziologi, deci observa\u021biile noastre se vor m\u0103rgini la ce se poate vedea \u00een via\u021ba de zi cu zi ca o manifestare ale acestor for\u021be fundamentale din pieptul omului, care au rolul de a ne men\u021bine \u00een via\u021b\u0103 cu orice pre\u021b.<\/p>\n

De asemenea, noi, fa\u021b\u0103 de Freud, dorim s\u0103 oferim o caracterizare mai larg\u0103 a incon\u0219tientului, nu numai a acelui loc \u00een care sunt depozitate memoriile, emo\u021biile sau sentimentele refulate. Incon\u0219tientul este cel mai profund \u0219i cel mai larg strat al psihicului uman, care are o dinamic\u0103 proprie \u0219i func\u021bii proprii, toate av\u00e2nd \u00a0rolul de a ne men\u021bine existen\u021ba \u0219i de a o facilita. Putem aici s\u0103 ne g\u00e2ndim la func\u021bia compensatorie a incon\u0219tientului din psihologia analitic\u0103 a lui Jung.<\/p>\n

Incon\u0219tientul, prim urmare, ar fi legat de opera\u021bii cum sunt refularea sau fantazarea, dar nu numai, de aceea noi din start dorim s\u0103 sus\u021binem faptul c\u0103 incon\u0219tientul realizeaz\u0103 opera\u021bii de sintez\u0103 ale informa\u021biei din timpul zilei prin intermediul somnului cel mai adesea, dar realizeaz\u0103 de asemenea \u0219i opera\u021bii temporale, incon\u0219tientul av\u00e2nd rolul de a sintetiza \u0219i de \u00a0a integra trecutul \u00een prezent, un fel de acumulare bergsonian\u0103. \u00a0Spre deosebire de \u00a0Freud, pentru care \u00a0incon\u0219tientul este atemporal, la fel ca voin\u021ba schopenhauerian\u0103,\u00a0 \u00a0noi sus\u021binem \u00a0c\u0103 incon\u0219tientul, la fel ca \u0219i Voin\u021ba, \u00a0au o dimensiune triplu ecstatic\u0103, care se \u00eentinde \u00een trecut, prezent \u0219i viitor, ceea ce poate p\u0103rea surprinz\u0103tor. Voin\u021ba \u0219i incon\u0219tientul nu scap\u0103 de influen\u021ba timpului, mai mult, incon\u0219tientul, dup\u0103 cum am precizat deja, opereaz\u0103 sinteze temporale de memorii \u0219i evenimente din trecut, adapt\u00e2ndu-le la prezent, iar tot incon\u0219tientul poate re\u021bine \u00eentr-un mod reten\u021bional \u0219i o traum\u0103.<\/p>\n

Eroarea pe care o face Schopenhauer este aceea de a considera c\u0103 Voin\u021ba, a\u0219a-zis metafizic\u0103, ar fi aceea\u0219i \u00een toate fiin\u021bele vii, de la animale la oameni, p\u00e2n\u0103 la plante, cristale, ap\u0103 \u0219i fulger. Or, ce rateaz\u0103 Schopenhauer, este faptul c\u0103 voin\u021ba de a tr\u0103i este tr\u0103it\u0103 la intensit\u0103\u021bi diferite, \u00een func\u021bie de s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 psihologic\u0103 \u0219i corporal\u0103. De aceea vom putea vorbi \u0219i de un continuum psyche-soma<\/em>, pe urmele lui Winnicott. Cu c\u00e2t este mai solid\u0103 s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 psihic\u0103 \u0219i cea corpoal\u0103, cu at\u00e2t voin\u021ba de a tr\u0103i este mai puternic\u0103 \u00een noi. Vom exemplifica aceast\u0103 afirma\u021bie prin dou\u0103 fapte, unul psihologic, iar cel\u0103lalt anatomic.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u00een depresia catatonic\u0103, primul lucru care se pierde este voin\u021ba de a tr\u0103i,\u00a0 de aceea orice terapie reu\u0219it\u0103, sau psihanaliz\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la voin\u021ba de a tr\u0103i. Depresivul catatonic imobilizat de durere \u0219i suferin\u021b\u0103 nu are acelea\u0219i reac\u021bii \u0219i reflexe ca \u0219i omul s\u0103n\u0103tos psihic. Ursul poate s\u0103 vin\u0103 spre el alerg\u00e2nd, iar el\u00a0 r\u0103m\u00e2ne pe loc. Al doilea exemplu este \u0219i mai sugestiv: se refer\u0103 la un om, de exemplu, cu membre amputate, c\u0103ruia supravie\u021buirea \u00eei va fi \u00eengreunat\u0103 de faptul c\u0103 nu are acces la capacitatea total\u0103 a corpului s\u0103u.<\/p>\n

Un alt argument care\u00a0 sus\u021bine aser\u021biunea noastr\u0103 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 orice manifestare fizic\u0103 las\u0103 o urm\u0103 psihologic\u0103, iar orice manifestare psihologic\u0103 are o concrete\u021be la nivelul corpului. Pe scurt nu mai putem vorbi de acel dualism cartezian, cu tentative de interac\u021bionism, ci de un pur continuum psyche-soma.<\/p>\n

Un concept adiacent temei de fa\u021b\u0103 este cel de Simptom, intr-un sens complet opus patologicului. Simptomul ar fi acea acumulare de experien\u021b\u0103 personal\u0103 tr\u0103it\u0103, care individualizeaz\u0103 fiecare persoan\u0103 \u0219i o face s\u0103 fie o unicitate. Vom observa, deci, cum Simptomul este cel care ne ghideaza alegerile, de partener de exemplu, dar este definitoriu \u0219i pentru stilul personal. Pe scurt, nu exist\u0103 dou\u0103 persoane la fel, fiindc\u0103 nu exist\u0103 dou\u0103 acumul\u0103ri de experien\u021be care s\u0103 fie exact identice; astfel, \u00a0fluxul vie\u021bii fiec\u0103rui om este diferit, deosebit \u0219i unic. Simptomul \u00ee\u0219i trage originile din experien\u021ba celei mai timpurii copil\u0103rii.<\/p>\n

Un alt alt concept susceptibil de interes, din aceea\u0219i perspectiv\u0103,\u00a0 este voin\u021ba de posesie, \u00een sensul \u00een care, de-a lungul istoriei, supravie\u021buirea a fost asigurat\u0103 de posesia a c\u00e2t mai multe bunuri; de aceea exist\u0103 o voracitate de a avea c\u00e2t mai mult, o voin\u021b\u0103 de posesie, care se poate transforma \u00eentr-o patologie, hoarding disorder<\/em>, dar poate \u0219i s\u0103 explice apari\u021bia capitalismului de exemplu.<\/p>\n

Ultimul concept asupra c\u0103ruia ne oprim este acela de dorin\u021b\u0103 de omnipoten\u021b\u0103. Voin\u021ba dore\u0219te omnipoten\u021ba si controlul absolut asupra a tot ce exist\u0103 pentru a \u00ee\u0219i asigura existen\u021ba \u0219i perpetuarea. Aici Voin\u021ba poate fi studiat\u0103 \u00een conjunc\u021bie cu voin\u021ba de putere \u0219i cu voin\u021ba de pl\u0103cere. Extinderea continu\u0103 datoriat\u0103 voin\u021bei de putere consolideaz\u0103 aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de omnipoten\u021b\u0103, iar aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 este strict legat\u0103 de voin\u021ba de pl\u0103cere, fiindc\u0103 aceasta dore\u0219te satisfacerea aici \u0219i acum, \u0219i cum poate fi aceasta ob\u021binut\u0103, dac\u0103 nu gra\u021bie omnipoten\u021bei. Pe scurt, voin\u021ba de a tr\u0103i tinde la omnipoten\u021b\u0103.<\/p>\n

Privitor la\u00a0 voin\u021ba de a tr\u0103i, este legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care este natura ei. Am putea s\u0103 o numim un \u00fcber-instinct<\/em>, dar vom r\u0103m\u00e2ne la conceptul de Voin\u021b\u0103, luat\u0103 dup\u0103 sensul ei original. Ne putem \u00eentreba, pe drept cuv\u00e2nt, care este rolul instinctului p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Instinctul are rolul de a ne \u021bine \u00een via\u021b\u0103 (instinctul sexual, al agresivit\u0103\u021bii, de hoard\u0103 etc.). Toate aceste instincte primare sunt subordonate voin\u021bei de a tr\u0103i. Instinctul, automatismul, reflexul sunt incon\u0219tiente. Memoria habitual\u0103, de asemenea. De exemplu, mersul.<\/p>\n

Religia \u00ee\u0219i are originea \u00een voin\u021ba de a tr\u0103i a individului. Omul creeaz\u0103 religia din cauza dorin\u021bei lui de via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103, izvor\u00e2t\u0103 din Voin\u021b\u0103.<\/p>\n

Dat fiind faptul c\u0103 noi ne situ\u0103m \u00eentr-o perspectiv\u0103 \u00eentrupat\u0103, \u00een care nu doar \u00a0mintea con\u0219tient\u0103, ci \u0219i incon\u0219tientul sunt \u00a0legate de corp este interesant de urm\u0103rit cum acesta este implicat \u00een procesul visului. Vis\u00e2nd, mintea \u0219i corpul fuzioneaz\u0103. O senza\u021bie poate trezi o imagine \u0219i invers. Sim\u021burile sunt fundamentale \u00een timpul vis\u0103rii, chiar dac\u0103 sunt estompate. De asemenea, \u00een vis revin memorii ale percep\u021biilor a\u0219a-zis subliminale din via\u021ba vigil\u0103. Visul are rolul de compensare. Visul ne poate \u00eencuraja sa facem ceva sau s\u0103 ne ferim de ceva. Visul influen\u021beaz\u0103 via\u021ba vigil\u0103 \u0219i invers. Fantasma preg\u0103te\u0219te visul. Fanstasma poten\u021beaza visul, dar \u0219i via\u021ba vigil\u0103.<\/p>\n

Fantasma \u0219i visul potenteaz\u0103 via\u021ba con\u0219tient\u0103. Visul ar fi un simulacru \u00een care ne lupt\u0103m \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne \u00eenvingem fricile. Fiecare viseaz\u0103 \u00een felul lui, de asta aplicarea unor simboluri universale este imposibil\u0103, doar o analiz\u0103 regresiv\u0103 a Simptomului de care am vorbit ar putea s\u0103 aduc\u0103 la lumin\u0103 con\u021binutul visului persoanei. Bebelu\u0219ul nu are doar fantasme, ci \u0219i halucina\u021bii incon\u0219tiente, depinz\u00e2nd de gradul de privare de hran\u0103. Toate sim\u021burile sunt subordonate voin\u021bei de a tr\u0103i, cu c\u00e2t acestea \u00ee\u0219i pierd din intensitate, cu at\u00e2t intensitatea voin\u021bei se pierde \u0219i ea. V\u0103zul ar fi cel mai nobil sim\u021b, dup\u0103 Kant, foarte important \u0219i \u00een supravie\u021buire. La oameni, definitiv pentru supravie\u021buire ar fi ca prin v\u0103z s\u0103 se disting\u0103 culorile din mediul ambiant \u0219i mi\u0219carea (posibilului pr\u0103d\u0103tor).<\/p>\n

Omul este singura fiin\u021b\u0103 care poate nega voin\u021ba de a tr\u0103i, \u0219i asta \u00eel face cu adev\u0103rat om, uneori chiar sf\u00e2nt.<\/p>\n

Pl\u0103cerea \u0219i durerea sunt subordonate \u0219i ele Voin\u021bei, prin intermediul celor dou\u0103, Voin\u021ba se orienteaza \u00een mediul ambiant. Tonalitatea afectiv\u0103 a sim\u021burilor e definitorie pentru supravie\u021buiri.<\/p>\n

Voin\u021ba e egoist\u0103, iar egoismul e cel mai mare r\u0103u de pe lume. Dac\u0103 stam \u0219i medit\u0103m cum se cade, reiese cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 majoritatea actelor noastre au o natura egoist\u0103, au la baz\u0103 egoismul. Suntem egoi\u0219ti prin simplul fapt c\u0103 suntem un corp cu nevoi, dorin\u021be, pulsiuni. Prin urmare, corpul prezint\u0103 ni\u0219te mi\u0219c\u0103ri volitive care se orienteaz\u0103 spre satisfacerea unei nevoie, iar nevoia e mereu egoist\u0103.<\/p>\n

Suntem de acord cu Lacan care distinge nevoia de dorin\u021b\u0103,\u00a0 dar el nu a \u00een\u021beles faptul c\u0103 \u00eentre acestea exist\u0103 un raport de interac\u021biune, nevoile poten\u021beaz\u0103 dorin\u021ba \u0219i invers. Instinctele ar fi legate mai mult de nevoi, \u00een timp ce pulsiunile de dorin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0Schopenhauer\u00a0 sus\u021bine \u00een mod eronat c\u0103 odat\u0103 corpul distrus, voin\u021ba \u00eei supravie\u021buie\u0219te, ori noi am defenit voin\u021ba drept psiho-fiziologic\u0103, prin urmare \u00eencetarea din via\u021b\u0103 a corpului \u00eenseamn\u0103 \u0219i pieirea voin\u021bei de a tr\u0103i.<\/p>\n

Vom specula \u0219i noi o singur\u0103 dat\u0103 \u0219i vom sus\u021bine c\u0103 genera\u021bia spontan\u0103 este opera voin\u021bei.<\/p>\n

De asemenea, \u00a0Schopenhauer\u00a0 crede c\u0103 voin\u021ba este o entitate magic\u0103, dar \u00a0singurul act magic care i s-ar putea atribui voin\u021bei ar fi intui\u021bia, care este o percep\u021bie incon\u0219tient\u0103, \u00een care sunt surprinse \u00een mod incon\u0219tient \u0219i con\u021binuturile subliminale.<\/p>\n

Voin\u021ba se pripe\u0219te, ea ac\u021bioneaz\u0103 orbe\u0219te, are un sens \u0219i o direc\u021bie, voin\u021b\u0103 vectorial\u0103. Uneori voin\u021ba ac\u021bioneaz\u0103 violent \u0219i nu mai cump\u0103ne\u0219te ce face. De exemplu, atunci c\u00e2nd instinctul agresivit\u0103\u021bii izbucne\u0219te.<\/p>\n

Incon\u0219tientul este cea mai mare dimensiune a psihicului omenesc, care de\u021bine o dinamic\u0103 proprie. In incon\u0219tient g\u0103sim amintirile conservate, care au nevoie de un semnificant, care s\u0103 le aduc\u0103 la suprafa\u021b\u0103 printr-o asocia\u021bie de idei mai mult sau mai pu\u021bin con\u0219tient\u0103. Fantasmele sunt situate iara\u0219i \u00een incon\u0219tient. \u00cen schizofrenie, individul tr\u0103ie\u0219te la confuen\u021ba dintre dou\u0103 lumi, Eigenwelt<\/em>-ul inund\u0103 Mitwelt<\/em>-ul cu con\u021binurile psihice. Refularea nu este tot timpul o refulare originar\u0103. Putem inghiti in sec de mai multe ori nervii acumula\u021bi de-a lungul unei zile \u0219i la un punct s\u0103 r\u0103bufnim. Refularea ar avea, prin urmare,\u00a0 mai multe straturi, care vin ca o avanlan\u0219\u0103 la suprafa\u021b\u0103 prin re\u00eentoarcere.<\/p>\n

C\u00e2te pesoane cunoa\u0219tem, tot at\u00e2tea m\u0103\u0219ti purt\u0103m. Exist\u0103 o masc\u0103 colectiv\u0103, impersonalul Se, \u0219i o masc\u0103 personal\u0103, care se refer\u0103 la Seeming<\/em>, adic\u0103 contactul dintre un individ \u0219i altul.<\/p>\n

Distinc\u021biei \u00a0f\u0103cute de Kant dintre sublimul matematic \u0219i sublimul geometric,\u00a0 dorim s\u0103 \u00eei mai ad\u0103ug\u0103m dou\u0103, pornind de la \u00a0demonstra\u021bia lui \u00a0Schopenhauer, potrivit c\u0103reia, \u00a0sublimul \u0219i frumosul sunt tr\u0103i\u021bi la intensit\u0103\u021bi diferite, \u00een func\u021bie \u0219i de sim\u021burile noastre. Noi am dori s\u0103 propunem alte dou\u0103 tipuri de sublim, cel constructiv care ar corespunde sentimentului oceanic, care nu are vreun caracter patologic, ci e simpla uniune a misticului cu universul. Cel\u0103lalt ar fi sublimul distructiv, sublimul canonic \u00een fa\u021ba c\u0103ruia ne temem pentru via\u021ba noastr\u0103, fiindc\u0103 ne poate distruge.<\/p>\n

Con\u0219tiin\u021ba e inten\u021bional\u0103, \u00een timp ce incon\u0219tientul \u201erumeg\u0103\u201c (rumination<\/em>). Dorin\u021ba de nemurire e fantasma voin\u021bei de a tr\u0103i. Sinuciderea e paroxismul neg\u0103rii voin\u021bei.<\/p>\n

\u00cen cele prezente am \u00eencercat s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 exist\u0103 o rela\u021bie \u00eentre voin\u021b\u0103 \u0219i incon\u0219tient, propun\u00e2nd \u0219i o serie de concepte ajut\u0103torare pe care le vedem \u00eenrudite cu fenomenele descrise. Articolul a urm\u0103rit s\u0103 ofere, \u00een acela\u0219i timp, o critic\u0103, \u0219i o sintez\u0103 asupra doctrinelor lui Schopenhauer \u0219i al lui Freud, cu o influen\u021b\u0103 venit\u0103 \u0219i din partea unor autori ca Nietzsche \u0219i Bergson, bine\u00een\u021beles f\u0103r\u0103 inten\u021bia de a exclude al\u021bi autori, cum ar fi Hartmann sau Jung.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00c0 propos de teoriile lui Schopenhauer \u0219i Freud de David M\u00e2ndru\u021b \u00cen\u00a0 aceste \u00a0r\u00eenduri dorim s\u0103 \u00a0afirm\u0103m rela\u021bia dintre voin\u021ba de a tr\u0103i \u0219i incon\u0219tient. \u00cenc\u0103 nu ne permitem s\u0103 delimit\u0103m care dintre aceste dou\u0103 componente este primordial\u0103 \u00een complexul psiho-fiziologic uman, de aceea dorim s\u0103 afirm\u0103m doar c\u0103 \u00eentre voin\u021ba de a tr\u0103i, pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1452,27],"tags":[1398,1453,1117],"class_list":["post-13217","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-66","category-filosofie","tag-david-mandrut","tag-egophobia-66","tag-filosofie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3rb","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13217","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13217"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13217\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13218,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13217\/revisions\/13218"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13217"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13217"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13217"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}