{"id":13241,"date":"2020-11-23T07:08:42","date_gmt":"2020-11-23T05:08:42","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13241"},"modified":"2020-11-22T14:14:14","modified_gmt":"2020-11-22T12:14:14","slug":"scriitor-si-profesor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13241","title":{"rendered":"Scriitor. \u0218i profesor"},"content":{"rendered":"

Republic\u0103m (cu acordul autoarei) textul Martei Petreu din 23 g\u00e2nditori \u00een Autoprezent\u0103ri subiective <\/em>(Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, Bucure\u0219ti, 2020) pentru c\u0103 ni se pare un excelent material didactic pentru studen\u021bii de la Filosofie (\u0219i nu numai). Din multiplele idei care sunt relevate \u00een aceast\u0103 autoprezentare<\/em>, a\u0219 re\u021bine trei. Studiul istoriei e un pandant necesar al cercet\u0103rii filosofice: \u201e[T]ot ce fiin\u021beaz\u0103 … exist\u0103 \u00een timp … [A]tunci c\u00e2nd cercetezi o problem\u0103, e mai bine s\u0103 porne\u0219ti de la origine \u00eenspre prezent\u201c. Cum scriam \u00een alt\u0103 parte, sintetiz\u00e2nd dou\u0103 idei asimilate la seminarii de Filosofie de la Cluj \u0219i M\u00fcnchen, dac\u0103 pentru un filosof e esen\u021bial\u0103 istoria filosofiei, pentru cunoa\u0219terea istoriei filosofiei e dezirabil studiul istoriei (s\u0103 contextualizezi, de pild\u0103, rela\u021bia dintre Aristotel \u0219i Alexandru, cea dintre Montaigne \u0219i atmosfera nop\u021bii Sf. Bartolomeu sau, de ce nu, cea dintre Heidegger \u0219i Hitler). Or, filosofia trebuie combinat\u0103 cu istoria: \u201eSpun adesea despre filosofie c\u0103 este o cheie universal\u0103 cu care po\u021bi deschide orice domeniu \u0219i orice problem\u0103. Ea, ca atare, prin acumul\u0103rile ei istorice, nu aduce nici un adev\u0103r, nu aduce \u00abAdev\u0103rul\u00bb, pentru c\u0103 de fapt aduce adev\u0103rurile din epoca ei, din vremea c\u00eend a fost scris\u0103. Dar \u00ee\u021bi aduce intrumentele cu ajutorul c\u0103rora po\u021bi c\u0103uta adev\u0103rul-din-vremea-ta\u201c.<\/p>\n

Filosofia rom\u00e2neasc\u0103 este, dup\u0103 Marta Petreu, marea \u201enecunoscut\u0103 a culturii noastre\u201c. \u201eDup\u0103 p\u0103rerea mea, cultura rom\u00e2n\u0103 are la ea acas\u0103 un statut precar. Deoarece este cultura natal\u0103, toat\u0103 lumea care \u0219tie s\u0103 scrie se simte \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea cu p\u0103rerea \u00een scris despre ea, de\u0219i pu\u021bin\u0103 lume are \u0219i curiozitatea s\u0103 o \u0219i cerceteze. Iar speciali\u0219tii \u00een filosofie, pentru c\u0103 se ocup\u0103, cei mai mul\u021bi, de autori universali, se cred la r\u00eendul lor universali \u0219i trateaz\u0103 cultura de origine, inclusiv filosofia rom\u00e2neasc\u0103, de sus … A\u0219 ad\u0103uga c\u0103 filosofia rom\u00e2neasc\u0103 reprezint\u0103 cea mai mare necunoscut\u0103 a culturii noastre \u0219i c\u0103 ea \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 cercet\u0103torii, pe cei necomplezen\u021bi cu ceea ce descoper\u0103 \u00een cercet\u0103rile lor, neumili fa\u021b\u0103 de condi\u021bia de apar\u021bin\u0103tori la aceast\u0103 cultur\u0103, \u0219i care totodat\u0103 au asimilat \u0219i o paradigm\u0103 critic\u0103 extrem-contemporan\u0103<\/em>\u201c. Recunosc c\u0103 m\u0103 simt mai apropiat de anumi\u021bi filosofi germani \u0219i de anumi\u021bi poe\u021bi englezi sau francezi dec\u00e2t de autorii rom\u00e2ni (mai ales pentru c\u0103 m\u0103 intereseaz\u0103, de pild\u0103, originile romantismului \u0219i ale existen\u021bialismului, care nu pot fi plasate \u00een cultura noastr\u0103). Dar Marta Petreu pune degetul pe ran\u0103: universalismul f\u0103r\u0103 cunoa\u0219terea (\u0219i acceptarea) culturii proprii este snobism \u0219i incompletitudine. \u0218i poate chiar disociere \u0219i bovarism.<\/p>\n

\u00centr-un context \u00een care hydrele fascismului \u0219i ale comunismului scot mii de capete noi, ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim la victimele noastre<\/em> nu numai de la Canal, ci \u0219i de la Holocaust. Chestiunea vinov\u0103\u021biei rom\u00e2ne<\/em> ar trebui rescris\u0103 mereu, dar prefer\u0103m deseori negarea \u0219i autoiluzion\u0103rile patriotarde: un popor ospitalier, inimos, care nu a dus r\u0103zboaie de expansiune etc. Or, umbra Rom\u00e2niei este considerabil\u0103: Codreanu, Antonescu, Gheorghiu-Dej, Ceau\u0219escu, Vadim, Iliescu… \u201eCel mai mare succes al textelor mele ar fi \u00een ziua c\u00eend noi, rom\u00e2nii, ne vom\u00a0 g\u00eendi la evreii no\u0219tri pierdu\u021bi \u00een Holocaust a\u0219a cum ne g\u00eendim la victimele noastre de la Canal<\/em>. Cu tot at\u00eeta compasiune. Poate \u0219i cu asumat\u0103 vinov\u0103\u021bie. A\u0219tept.\u201c (\u0218.B.)<\/strong><\/p>\n

#<\/p>\n

de\u00a0Marta Petreu<\/p>\n

Eu spun despre mine c\u0103 s\u00eent profesor \u0219i scriitor. Profesor de istoria filosofiei \u0219i culturii rom\u00e2ne\u0219ti. Dup\u0103 criteriile occidentale, filosof este acela care se \u00eendeletnice\u0219te cu studierea filosofiei, de preferin\u021b\u0103 \u00eentr-o universitate sau \u00eentr-un centru de cercet\u0103ri. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, filosof este acela care creeaz\u0103 o concep\u021bie filosofic\u0103 original\u0103. Eu s\u00eent profesor \u0219i cercet\u0103tor al filosofiei \u0219i culturii rom\u00e2ne\u0219ti, folosindu-m\u0103 de instrumentele bune pe care mi le pune la dispozi\u021bie specializarea mea dubl\u0103, filosofia \u0219i istoria. Am absolvit Facultatea de Istorie \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj, cu dubl\u0103 specializare, filosofie \u0219i istorie. Istoria, care a fost introdus\u0103 \u00een programa noastr\u0103 \u0219colar\u0103 la mijlocul anului \u00eent\u00eei, \u0219i pe care am privit-o ini\u021bial cu rezerve, ca s\u0103 nu spun cu m\u00eenie, s-a dovedit, pentru mine, important\u0103. Studiul istoriei m-a deprins, \u00eencet \u0219i pe neb\u0103gate de seam\u0103, cu ideea c\u0103 tot ce fiin\u021beaz\u0103, inclusiv universul \u00eensu\u0219i, exist\u0103 \u00een timp, c\u0103 tot ce exist\u0103 are o origine, un \u00eenceput, \u0219i c\u0103, atunci c\u00eend cercetezi o problem\u0103, e mai bine s\u0103 porne\u0219ti de la origine \u00eenspre prezent. Poate a contribuit \u0219i psihanaliza la punctul \u0103sta de vedere, care mie mi-a intrat \u00een reflex. Oricum, de lec\u021bia asta, s\u0103 pornesc cu \u00eenceputul, pe care nu mi-a predat-o nimeni \u00een mod explicit, ci am asimilat-o aproape f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eemi dau seama, au beneficiat toate textele mele, fie de cercetare, fie eseistice.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosofia mi-a dat, cum le d\u0103 tuturor absolven\u021bilor ei, curajul de m\u0103 apropia, cu intrumentele ei, de orice problem\u0103. Spun adesea despre filosofie c\u0103 este o cheie universal\u0103 cu care po\u021bi deschide orice domeniu \u0219i orice problem\u0103. Ea, ca atare, prin acumul\u0103rile ei istorice, nu aduce nici un adev\u0103r, nu aduce \u201eAdev\u0103rul\u201d, pentru c\u0103 de fapt aduce adev\u0103rurile din epoca ei, din vremea c\u00eend a fost scris\u0103. Dar \u00ee\u021bi aduce intrumentele cu ajutorul c\u0103rora po\u021bi c\u0103uta adev\u0103rul-din-vremea-ta. Combinat\u0103 cu istoria \u0219i privit\u0103 \u00een relativitatea ei marcat\u0103 de timp, ea ne poate ajuta s\u0103 cuprindem cu \u00een\u021belegerea (\u00een\u021belegerea nu este aprobare, ci reconstituire a mecanismelor de existen\u021b\u0103 \u0219i ac\u021biune ale unui fapt) orice epoc\u0103, orice fapt istoric, orice personalitate, orice crea\u021bie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De c\u00eend am terminat facultatea, \u00een 1980, \u0219i p\u00een\u0103 acum, am fost mereu profesor. Cu o singur\u0103 \u00eentrerupere, \u00een anul \u0219colar 1990-1991, c\u00eend am fost numai redactorul-\u0219ef al lunarului Apostrof<\/em>, revist\u0103 a Uniunii Scriitorilor. A fost o pauz\u0103 bun\u0103, pentru c\u0103 \u00een septembrie 1990, c\u00eend toate cuno\u0219tin\u021bele mele \u0219i to\u021bi prietenii mei se preg\u0103teau s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103, iar eu ba, mi-am dat seama c\u0103 mie, de fapt, \u00eemi place s\u0103 \u021bin lec\u021bii, mai mult, c\u0103 am nevoie de \u201eelevi\u201d, de \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei de orice v\u00eerst\u0103, deci de studen\u021bi. A\u0219a c\u0103 m-am \u00eentors c\u00eet am putut de repede la \u201e\u0219coal\u0103\u201d, am intrat \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eentul superior, \u00eent\u00eei colaborator extern, apoi titular. Am \u00eenceput ca lector.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eram deja doctor \u00een filosofie c\u00eend am intrat \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eentul universitar. Mi-am dat doctoratul cu o tez\u0103 interdisciplinar\u0103, Valen\u021bele estetice ale anamorfozei logice<\/em>, la Universitatea din Bucure\u0219ti, \u0219i am avut un conduc\u0103tor de doctorat aparte, pe profesorul Ion Iano\u0219i, cu care m-am \u00eemprietenit. Mai precis, a fost o prietenie de familie. Eu \u0219i Ion Vartic \u00a0am avut, \u00een Janina \u0219i Ion Iano\u0219i, prieteni buni \u0219i parteneri ie\u0219i\u021bi din comun de colocvii pe orice tem\u0103, filosofic\u0103, literar\u0103, moral\u0103, muzical\u0103, politic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiindc\u0103 am adus vorba despre profesori, e cazul s\u0103 spun c\u0103, dup\u0103 cei \u0219apte ani de-acas\u0103, care mi-au impregnat Biblia \u00een minte, pe mine m-au format profesorii. \u00cent\u00eei, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torea mea, Maria Runcu, care mi-a f\u0103cut cadou primele c\u0103r\u021bi \u0219i din a c\u0103rei bibliotec\u0103 m-am hr\u0103nit ani \u00eentregi. \u0218i-apoi profesorii mei de la \u0218coala general\u0103 din satul meu, din Jucu, naveti\u0219ti aproape to\u021bi, tineri \u0219i frumo\u0219i, care mi-au adus, a\u0219a, mie anume, cu un fel de elan tineresc \u0219i pedagogic, c\u0103r\u021bi de citit din bibliotecile lor. Le c\u0103rau din Cluj pentru mine. Din liceu, pe care l-am f\u0103cut la Media\u0219, apoi la Cluj, memoria mea afectiv-intelectual\u0103 a re\u021binut numai figura profesoarei de rom\u00e2n\u0103, doamna B\u00eerlogeanu. La facultate, figura cea mai interesant\u0103 a fost un profesor de istorie: Pompiliu Teodor, apoi asistentul lui, Nicolae Boc\u0219an, apoi un sociolog atipic precum Ioan Alua\u0219, profesorul de estetic\u0103, Tudor C\u0103tineanu, al\u021bii. Pentru c\u0103 \u00een timpul anilor mei de studiu fusese plecat \u00een America, dup\u0103 facultate am frecventat vreo doi ani, de capul meu, cursurile altui sociolog, Achim Mihu… Pe Marga nu l-am prins, c\u00eend eu eram student\u0103, el era cu o burs\u0103 \u00een Germania, am beneficiat \u00eens\u0103 de felul lui de a pune problemele c\u00eend am ajuns eu \u00eens\u0103mi \u00een facultate \u0219i am lucrat de nu pu\u021bine ori \u00een echipa lui. \u0218i al\u021bii, fire\u0219te. A fost o facultate bun\u0103, pentru c\u0103 m-a \u00eenzestrat nu doar cu instrumentarul filosofic \u0219i istoric, ci \u0219i cu un pic de sociologie, de psihologie, de statistic\u0103.<\/p>\n

Iar paralel cu facultatea a fost cealalt\u0103 facultate, revista Echinox<\/em>, o \u0219coal\u0103 vesel\u0103, subversiv\u0103, unde nimeni nu explica nimic, a\u0219a c\u0103 trebuia s\u0103 prind totul din zbor, \u0219i criteriile etice, \u0219i pe cele estetice. Acolo am \u00eenceput s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 scriu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 nu c\u0103dea socialismul real rom\u00e2nesc, a\u0219 fi scris probabil numai literatur\u0103 \u0219i eseistic\u0103 literar-filosofic\u0103, a\u0219a cum am f\u0103cut \u00een prima mea carte de eseuri, \u00een Teze neterminate<\/em>, care a a\u0219teptat la editur\u0103 vreo patru ani p\u00een\u0103 c\u00eend, \u00een sf\u00eer\u0219it, \u00een 1991 a putut s\u0103 apar\u0103. Acolo am texte tipice pentru un absolvent de filosofie din Rom\u00e2nia socialismului real dup\u0103 model sovietic: scriu despre filosofie folosind ilustra\u021bie literar\u0103 \u0219i despre literatur\u0103 utiliz\u00eent chei filosofice de interpretare; pe deasupra, m\u0103 ocup de logic\u0103… \u0219i anume, de sofisme. Sofismele erau juc\u0103relele mele concepute \u0219i executate pentru elevii mei de la Liceul de matematic\u0103-fizic\u0103 \u201eEmil Racovi\u021b\u0103\u201d din Cluj, un liceu important \u00een via\u021ba mea, c\u0103ci acolo am absolvit \u0219i acolo m-am \u00eentors, prin reparti\u021bie guvernamental\u0103, \u00een toamna anului 1980. Ei bine, eu am f\u0103cut pentru elevii mei un curs despre sofisme, pretext s\u0103 \u00eei \u00eenv\u0103\u021b un pic de logic\u0103, de literatur\u0103, de filosofie, chiar \u0219i un pic de psihanaliz\u0103. \u0218i a\u0219a mai departe… Exact ce se vede \u00een carte, \u00een Teze neterminate<\/em>. Abia dup\u0103 ce am ajuns la universitate mi-am dat seama c\u0103 la Liceul \u201eRacovi\u021b\u0103\u201d din Cluj am lucrat cu elevi geniali.<\/p>\n

Da, dac\u0103 nu c\u0103dea socialismul… \u00cen 1990, am crezut c\u0103 \u00eencepe o epoc\u0103 fericit\u0103 nu numai din via\u021ba mea, ci \u0219i din istoria Rom\u00e2niei, cu cultura ei cu tot. Am crezut c\u0103 pot studia orice \u0219i c\u0103, de asemenea, pot \u0219i am dreptul, mai mult, am obliga\u021bia s\u0103 scriu f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 cenzurez, spun\u00eend, adic\u0103 descriind, starea de fapt, adev\u0103rul. C\u0103r\u021bile pe care le-am scris dup\u0103 1990 au fost, toate, rezultatul acestei credin\u021be \u2013 cam naive, recunosc eu ast\u0103zi \u2013, pe care-am avut-o.<\/p>\n

Cred despre mine c\u0103 s\u00eent un autor tipic pentru cultura rom\u00e2n\u0103, \u0219i asta nu numai fiindc\u0103 am debutat, precum cei mai mul\u021bi dintre filosofii rom\u00e2ni, cu o cercetare de logic\u0103, ci \u0219i pentru c\u0103 \u00eembin \u00een scrisul meu filosofia cu literatura: am debutat ca poet\u0103, am continuat ca eseist\u0103, iar acum, dac\u0103 m\u0103 uit \u00eenapoi, \u00eemi dau seama c\u0103 partea cea mai mare a scrisului meu e format\u0103 din studii. Studii de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Am f\u0103cut o pasiune pentru cultur\u0103, pentru aceea rom\u00e2n\u0103 \u00een particular.<\/p>\n

Dup\u0103 p\u0103rerea mea, cultura rom\u00e2n\u0103 are la ea acas\u0103 un statut precar. Deoarece este cultura natal\u0103, toat\u0103 lumea care \u0219tie s\u0103 scrie se simte \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea cu p\u0103rerea \u00een scris despre ea, de\u0219i pu\u021bin\u0103 lume are \u0219i curiozitatea s\u0103 o \u0219i cerceteze. Iar speciali\u0219tii \u00een filosofie, pentru c\u0103 se ocup\u0103, cei mai mul\u021bi, de autori universali, se cred la r\u00eendul lor universali \u0219i trateaz\u0103 cultura de origine, inclusiv filosofia rom\u00e2neasc\u0103, de sus. Mie, cultura natal\u0103 \u00eemi apare nu mic\u0103, cum se tot pl\u00eeng unii \u0219i al\u021bii, ci o bun\u0103 cultur\u0103 mijlocie, dar \u00een mare parte necunoscut\u0103 nou\u0103 \u00een\u0219ine, c\u0103ci evaluat\u0103 prin locuri comune rostogolite de la o genera\u021bie de comentatori la alta. Prin cli\u0219ee. Lipsa mare a culturii noastre \u00een momentul de fa\u021b\u0103 este con\u0219tiin\u021ba-critic\u0103-de-sine<\/em>. A\u0219 ad\u0103uga c\u0103 filosofia rom\u00e2neasc\u0103 reprezint\u0103 cea mai mare necunoscut\u0103 a culturii noastre \u0219i c\u0103 ea \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 cercet\u0103torii, pe cei necomplezen\u021bi cu ceea ce descoper\u0103 \u00een cercet\u0103rile lor, neumili fa\u021b\u0103 de condi\u021bia de apar\u021bin\u0103tori la aceast\u0103 cultur\u0103, \u0219i care totodat\u0103 au asimilat \u0219i o paradigm\u0103 critic\u0103 extrem-contemporan\u0103<\/em>. De ce spun asta: noi am trecut prin experimentul socio-politic al totalitarismului, \u0219i al celui de extrema dreapt\u0103 (vreme scurt\u0103), \u0219i al celui de extrema st\u00eeng\u0103 (vreme lung\u0103 de aproape o jum\u0103tate de secol), a\u0219a c\u0103 \u0219tim ce \u201ebinefaceri\u201d ne aduce regimul totalitar. Cu un asemenea trecut istoric, m\u0103 mir c\u00eend citesc texte recente \u00een care autorii \u00eei elogiaz\u0103 pe filosofii autohtoni de dreapta, teoreticieni pe fa\u021b\u0103 ai totalitarismului, pentru c\u0103 ar fi fost patrio\u021bi \u0219i anticomuni\u0219ti. M\u0103car at\u00eet, extrema st\u00eeng\u0103 n-o elogiaz\u0103 mai nimeni, dar nu exclud ca \u00eentr-o zi s\u0103 citesc reabilitarea comuni\u0219tilor pentru c\u0103 au fost antifasci\u0219ti. De parc\u0103 nu s-ar \u0219ti c\u0103 cele dou\u0103 extreme gemene se du\u0219m\u0103neau precum Cain \u0219i Abel \u0219i c\u0103, pe deasupra, voiau, fiecare, s\u0103 elimine democra\u021bia \u00een favoarea propriei formule totalitare. Dac\u0103 m\u0103 iau dup\u0103 asemenea autori, insist: de ast\u0103zi, s-ar p\u0103rea c\u0103 regimurile de for\u021b\u0103 pe care le-am avut, din decembrie 1937 p\u00een\u0103-n decembrie 1989, nu ne-au fost de-ajuns… Din cauza asta \u2013 dar nu numai \u2013 cred c\u0103 filosofia rom\u00e2neasc\u0103 are nevoie, acum, de cercet\u0103ri necomplezente, totodat\u0103 neumile pentru apartenen\u021ba la aceast\u0103 cultur\u0103, f\u0103cute \u00eentr-o paradigm\u0103 critic\u0103 extrem-contemporan\u0103. Mai simplu spus, eu tot a\u0219tept ca ideile \u0219i operele filosofice s\u0103 fie numite drept ce s\u00eent, iar proiectele totalitare din anii treizeci s\u0103 nu mai fie jovial reabilitate, pe motiv c\u0103 ar fi opere de… morali\u0219ti.<\/p>\n

Pentru mine, filosofia trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 la ceva. Nu numai la devenirea individual\u0103, la evolu\u021bia insului ca individualitate, de\u0219i nici asta nu ar fi pu\u021bin. Ci la mai mult. De pild\u0103, la sentimentul de \u201eacas\u0103\u201d \u00een lume, cum spunea un filosof. La clarificarea lumii din jur \u2013 sau din trecut. Ast\u0103zi, la a g\u00eendi asupra prezentului pentru a preveni distrugerea viitorului, de pild\u0103. Fiecare din aceste demersuri e condi\u021bionat, cred eu, de \u00eentemeierea pe \u00a0adev\u0103r, pe adev\u0103rul formulat \u0219i reformulat la nivelul zilelor noastre. Filosofia poate fi folosit\u0103 ca un bun instrument \u00een crearea con\u0219tiin\u021bei-de-sine-critice a culturii noastre, una care s\u0103 ne dea nou\u0103, ca na\u021biune, sentimentul \u00eentemeiat al demnit\u0103\u021bii, \u0219i, p\u00een\u0103 la urm\u0103, certitudinea demnit\u0103\u021bii noastre ca na\u021biune.<\/p>\n

Eu cred despre mine c\u0103 la asta am lucrat. C\u0103 asta am f\u0103cut.<\/p>\n

Am predat lec\u021bii. \u0218i am scris c\u0103r\u021bi. Multe. Poezie, romane, eseuri, cercet\u0103ri interdisciplinare de logic\u0103, cercet\u0103ri de asemenea interdisciplinare asupra culturii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een care filosofia \u0219i istoria \u0219i-au fost de egal folos.<\/p>\n

Evident, fiind noi o cultur\u0103 literaturocentric\u0103 \u2013 viciu de structur\u0103 pe care \u00eel mo\u0219tenim de la Maiorescu \u2013 \u00a0volumele mele de cercetare asupra filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti au fost receptate mai ales de criticii literari. Filosofia, bag eu de seam\u0103, nu a fost \u00een stare s\u0103 \u00ee\u0219i creeze un sector al recept\u0103rii, comentatorii de texte\/ idei filosofice cu o calificare de specialitate pot fi num\u0103ra\u021bi pe degete. Asta e.<\/p>\n

A\u0219 ad\u0103uga \u0219i c\u0103 la noi a scrie mult nu este neap\u0103rat un avantaj. Dimpotriv\u0103: criticii literari, prin tradi\u021bie local\u0103 competen\u021bi \u00een toate, inclusiv \u00een filosofie \u0219i istorie (dar nu e de mirare c\u0103 au ocupat un teren gol!) prefer\u0103 operele mici, care pot fi citite \u00eentr-o noapte. Nu m\u0103 \u00eencadrez \u00een dimensiunea preferat\u0103 de ei. \u0218i, nu numai c\u0103 am scris prea mult, dar pe deasupra am \u00a0\u00eenc\u0103lcat, \u00een cercet\u0103rile mele, tabu-urile locului. M-am ocupat nu numai de simpaticele modalit\u0103\u021bi \u00een care poate fi anamorfozat\u0103 logica, ci \u0219i de anamorfozele realit\u0103\u021bii istorice rom\u00e2ne\u0219ti. De chestiuni care produc antipatia instantanee a cititorului rom\u00e2n, fie el oric\u00eet de instruit: de problema evreiasc\u0103 din Rom\u00e2nia, de legionarism, de comunism, la nivelul elitelor filosofice \u0219i literare. Am f\u0103cut-o \u00een felul meu, \u00eencerc\u00eend de fiecare dat\u0103 s\u0103 prind fenomenul descris \u0219i analizat dinspre origini, \u00een devenirea lui \u0219i \u00een leg\u0103turile lui cu mediul istoric existent. Mai mult, printr-un efort de imagina\u021bie \u2013 imagina\u021bia este activitatea intelectual-afectiv\u0103 care st\u0103 la baza empatiei \u2013 am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 pun \u00een pielea autorilor despre care am scris; \u0219i, totdeauna, am \u00eencercat s\u0103 citesc tot ce a scris un autor, inclusiv documentele personale de genul scrisori, jurnale etc., pentru a-i \u00een\u021belege resorturile interioare. A\u0219a am f\u0103cut cu to\u021bi, de la Cioran, Eugen Ionescu, Sebastian, Eliade, la to\u021bi autorii pe care i-am cercetat. \u00cen inten\u021bie, am citit tot ce a scris autorul respectiv \u0219i foarte mult din ce s-a scris despre el. Subliniez: \u00een inten\u021bie. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 identific, s\u0103 zicem, toate scrisorile unui autor publicate prin reviste sau toate jurnalele ori memoriile \u00een care s-a scris despre el. Inten\u021bia, \u00eens\u0103, a existat. Nu m-am blocat \u00een explica\u021biile de-a gata, nici \u00een diagnosticurile prefabricate, ci m-am luat dup\u0103 ce spun\/ ce con\u021bin textele autorului cu pricina.<\/p>\n

Iar c\u00eend a fost vorba despre problema evreiasc\u0103 ori despre celebrii no\u0219tri tineri filosofi filolegionari, m-am g\u00eendit \u0219i la victime<\/em>, nu numai la sclipitoarele \u00eenl\u0103n\u021buiri de idei ale unuia sau altuia… Cel mai mare succes al textelor mele ar fi \u00een ziua c\u00eend noi, rom\u00e2nii, ne vom \u00a0g\u00eendi la evreii no\u0219tri pierdu\u021bi \u00een Holocaust a\u0219a cum ne g\u00eendim la victimele noastre de la Canal<\/em>. Cu tot at\u00eeta compasiune. Poate \u0219i cu asumat\u0103 vinov\u0103\u021bie. A\u0219tept.<\/p>\n

Da. C\u00eend m-am apucat de scris despre probleme at\u00eet de dificile, de dureroase, nu mi-am \u00eenchipuit c\u0103 mentalul colectiv rom\u00e2nesc este fixat, \u0219i la nivel intelectual, pe idoli. Iar dac\u0103 despre comuni\u0219ti mi-am imaginat c\u0103 mai s\u00eent activi \u0219i insidio\u0219i, intervenind pe pia\u021ba \u2013 at\u00eeta c\u00eet\u0103 este \u2013 a ideilor intelectuale, \u00een nici un caz nu mi-am imaginat c\u0103 legionarismul \u0219i extrema dreapt\u0103 (nu se suprapun…) mai au aderen\u021bi. \u0218i nici nu am crezut \u00een conspira\u021bii.<\/p>\n

Acum s\u00eent la sf\u00eer\u0219it de carier\u0103. N-a\u0219 spune nici c\u0103 am avut succes cu ceea ce am scris, nici c\u0103 am e\u0219uat complet. Partea de e\u0219ec \u00eemi apare totu\u0219i mai mare dec\u00eet reu\u0219ita. Nu \u0219tiu nici ce anume voi mai apuca s\u0103 termin din studiile \u00eencepute \u0219i nefinisate.<\/p>\n

Dar acum, la sf\u00eer\u0219it de carier\u0103, \u0219tiu c\u0103 \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 adev\u0103rul este ultimul lucru care conteaz\u0103<\/em>.<\/p>\n

\u0218i mai \u0219tiu c\u0103, dac\u0103 intri, ca femeie, \u00een cercetarea unor probleme aflate \u00een atingere cu politicul, cu marele, sf\u00ee\u0219iatul domeniu al politicului din a doua jum\u0103tate a secolului XIX \u0219i mai ales din secolul XX, oricine se simte \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 te confunde cu un cui \u0219i s\u0103-\u021bi dea cu ciocanul \u00een cap, \u00eentocmai ca unui cui. \u0218i c\u0103 o face f\u0103r\u0103 scrupule, cu pl\u0103cere, cu r\u0103utate<\/em>, cum mi-a spus unul dintre agresori, \u00eent\u00eempl\u0103tor nu cel mai vinovat. Sau, de ce nu, cu nobila \u00a0convingere c\u0103 a\u0219a se cuvine s\u0103 fac\u0103. Cel mai tare m-a mirat pasiunea cu care s\u00eent scrise textele contra c\u0103r\u021bilor mele \u0219i contra mea: s\u00eent criticat\u0103 nu numai pe text, ci atacat\u0103 la persoan\u0103, insultat\u0103 public. \u00cen timp, mi-au fost f\u0103cute procese de inten\u021bie, atacatorii mei au c\u0103utat erorile cu lum\u00eenarea, de la virgul\u0103 la interpretare. Am fost batjocorit\u0103 \u00een v\u0103zul lumii, de la \u00eenalte tribune, \u00eencep\u00eend de la Vadim Tudor (culmea: pentru poezie!) p\u00een\u0103 la Gabriel Liiceanu & Andrei Ple\u0219u (culmea: pentru c\u0103 m-am atins de unul dintre idolii lor!). Pe urm\u0103, nu m-am mai mirat c\u00eend au ap\u0103rut debutan\u021bi de ambe sexe care s-au sim\u021bit \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi s\u0103 \u00eemi explice c\u0103 ei \u0219tiu mai mult \u0219i mai bine dec\u00eet mine despre tema pe care am cercetat-o eu. Am reu\u0219it performan\u021ba, uimitoare, s\u0103 coalizez de c\u00eeteva ori contra mea comuni\u0219ti \u0219i legionari, cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni neao\u0219i \u0219i cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni evrei, persoane private \u0219i institu\u021bii, urma\u0219i de autori \u0219i \u201efani\u201d de autori, al\u021bii, din Israel p\u00een\u0103-n Fran\u021ba ori America. Tuturor acestora, domni \u0219i doamne, le doresc tot binele, s\u0103n\u0103tate \u0219i, vorba aceea, tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00eene\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte. Datorit\u0103 lor cunosc nu numai zona \u00eentunecat-\u00eentortocheat\u0103 a lumii \u0219i firii rom\u00e2ne\u0219ti, ci \u0219i faptul c\u0103 adev\u0103rul are \u0219i ast\u0103zi un anumit pre\u021b.<\/p>\n

Dar. Dar, \u00een toat\u0103 povestea asta, am avut \u0219i un mare noroc: faptul c\u0103 am fost \u0219i mai s\u00eent angajata Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d, unde libertatea mea a fost deplin\u0103, unde nimeni nu s-a amestecat niciodat\u0103 \u00een ceea ce am f\u0103cut \u0219i fac ori \u00een ceea ce am scris \u0219i scriu. Plus o mare editur\u0103 care, de la un anumit moment, mi-a publicat c\u0103r\u021bile: Editura Polirom.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunosc: \u00eemi pare bine c\u0103 am scris c\u0103r\u021bile pe care le-am scris, exact a\u0219a cum le-am scris, f\u0103r\u0103 compromisuri. At\u00eeta vreme c\u00eet erau \u00een faz\u0103 de cercetare \u0219i scriere, mi-au adus mult\u0103 bucurie. Uneori, \u0219i dup\u0103. Cum a fost de pild\u0103 ecourile despre studiile mele \u00een exegeza american\u0103, italian\u0103, francez\u0103, austriac\u0103.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 am fost \u0219i s\u00eent un om norocos.<\/p>\n

Eu, care am fost \u0219i s\u00eent, la \u00eenceput prin hazard, care nu e dec\u00eet alt nume al destinului, apoi prin liber\u0103 alegere, scriitor \u0219i profesor.<\/p>\n

15 iunie 2020, Cluj<\/p>\n

#<\/p>\n

Marta Petreu<\/strong><\/p>\n

Nume legal: Rodica Marta Vartic<\/p>\n

Nume la na\u0219tere: Cri\u0219an<\/p>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een Jucu de Jos, jude\u021bul Cluj, fiica Mariei \u0219i a lui Augustin Cri\u0219an, \u021b\u0103rani mijloca\u0219i<\/p>\n

Locuie\u0219te \u00een: Cluj-Napoca, Rom\u00e2nia<\/p>\n

Marta Petreu este scriitor \u015fi profesor. S-a format \u00een ambian\u0163a intelectual\u0103 a mi\u015fc\u0103rii literare Echinox<\/em>, de la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c din Cluj. Este profesor de istoria filosofiei rom\u00e2ne\u015fti la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c \u015fi, din 1990, redactor-\u015fef la revista Apostrof<\/em>, publica\u0163ie mensual\u0103 editat\u0103 de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Din 2009, public\u0103 la editura Polirom, unde are o \u201eSerie de autor Marta Petreu\u201d.<\/p>\n

Poeme, \u00een \u021bar\u0103 <\/strong><\/p>\n

Aduce\u0163i verbele<\/em> (1981);<\/p>\n

Diminea\u0163a tinerelor doamne<\/em> (1983);<\/p>\n

Loc psihic<\/em> (1991);<\/p>\n

Poeme<\/em> neru\u015finate<\/em> (1993);<\/p>\n

Cartea m\u00eeniei<\/em> (1997);<\/p>\n

Apocalipsa dup\u0103 Marta<\/em> (1999), antologie de poezie religioas\u0103 cu 7 inedite; Falanga<\/em> (2001) antologie de poezie de dragoste cu 15 inedite;<\/p>\n

Scara lui Iacob<\/em> (2006);<\/p>\n

Apocalipsa dup\u0103 Marta<\/em> (integrala poeziei publicate p\u00een\u0103 atunci, 2011);<\/p>\n

Asta nu este via\u0163a mea<\/em> (2014).<\/p>\n

Romane, \u00een \u0163ar\u0103<\/strong><\/p>\n

Acas\u0103, pe C\u00eempia Armaghedonului<\/em> (2011, reeditare 2019);<\/p>\n

Supa de la miezul nop\u021bii<\/em> (2017).<\/p>\n

<\/p>\n

Eseuri \u015fi studii, \u00een \u0163ar\u0103<\/strong><\/p>\n

Teze neterminate<\/em> (eseuri, 1991);<\/p>\n

Jocurile manierismului logi <\/em>(1995, ed. a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 2013);<\/p>\n

Un trecut deocheat sau \u201eSchimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei\u201c<\/em> (1999; ed. a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 2004; edi\u0163ia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, cu titlul schimbat Cioran sau un trecut deocheat<\/em>,\u00a0 2011).<\/p>\n

Ionescu \u00een \u0163ara tat\u0103lui<\/em> (2001; edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103, 2002; edi\u0163ia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 2012);<\/p>\n

Filosofia lui Caragiale<\/em> (2003; edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 2012);<\/p>\n

Filosofii paralele <\/em>(2005; edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 2013);<\/p>\n

Despre<\/em> bolile filosofilor. Cioran <\/em>(2008; edi\u0163ia a II-a, 2010; edi\u021bia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, <\/em>2017);<\/p>\n

Diavolul \u015fi ucenicul s\u0103u: Nae Ionescu<\/em> \u2013 Mihail Sebastian<\/em> \u00a0(2009; ed. a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 2010; edi\u021bia a treia, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, 2016);<\/p>\n

De la Junimea la Noica. Studii de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (2011);<\/p>\n

O zi din via\u0163a mea f\u0103r\u0103 durere<\/em> (eseuri, 2012);<\/p>\n

Biblioteci \u00een aer liber<\/em> (eseuri, 2014);<\/p>\n

Genera\u0163ia \u201927 \u00eentre Holocaust \u015fi Gulag. Mircea Eliade \u015fi Klaus Mann despre genera\u0163ia t\u00een\u0103r\u0103<\/em> (2016).<\/p>\n

Domni \u0219i Doamne<\/em> (2020).<\/p>\n

Publicistic\u0103 (interviuri cu personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii intelecutale)<\/strong><\/p>\n

Conversa\u0163ii cu<\/em>\u2026 I, 2004;<\/p>\n

Conversa\u0163ii cu<\/em>\u2026 II, 2006.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

C\u0103r\u0163i g\u00eendite \u015fi alc\u0103tuite de Marta Petreu<\/strong><\/p>\n

Locatarii de la Ciucea<\/em>. Album Veturia \u0219i Octavian Goga<\/em> (1998);<\/p>\n

\u00cen lumea ta\u0163ilor<\/em> (2004);<\/p>\n

Cele<\/em> 10 porunci<\/em> (2007);<\/p>\n

Scriitorul \u015fi trupul s\u0103u<\/em> (2007);<\/p>\n

Volume \u00een colaborare<\/strong><\/p>\n

Ferestre \u00eentredeschise. Alexandru Vona \u0219i Ovidiu Constantinescu<\/em> (1997)<\/p>\n

Vlad Mugur, spectacolul mor\u0163ii<\/em> (2001);<\/p>\n

Sadovaia 302 bis<\/em> (2006);<\/p>\n

A prefa\u0163at \u015fi \u00eengrijit edi\u0163ii<\/strong> de carte de literatur\u0103 \u015fi filosofie (Nae Ionescu, Bucur \u0162incu, Arthur Dan, Constantin R\u0103dulescu-Motru, Radu Stanca, D. D. Ro\u015fca, Alexandru<\/p>\n

Vona, Zaharia Boil\u0103, Radu Petrescu, Z. Ornea, Mikl\u00f3s B\u00e1nffy, Farkas Jen\u0151, Mihail Sebastian, Petru Dumitriu \u015f.a.). A colaborat la multe volume colective \u0219i la reviste, din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate deopotriv\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Volume personale \u00een str\u0103in\u0103tate<\/strong><\/p>\n

Po\u00e8mes sans vergogne<\/em>, trad. par Odile Serre, Alain Paruit, Ed. Pastenague, Fran\u0163a, Editura \u201eLe Temps qu\u2019il Fait\u201c, 2005;<\/p>\n

An Infamous Past: E. M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania<\/em>, translated by Bogdan Aldea, Ivan R. Dee Publ. House, Chicago, 2005, S.U.A.;<\/p>\n

O<\/em> bolestima filozofa. Cioran<\/em>, tr. Djura Miocinovic, Serbia, V\u00eer\u0219e\u021b, Ed. KOB, 2008;<\/p>\n

Jonesko u o\u010devoj zemlji<\/em>, traducere de Djura Miocinovic, Serbia, V\u00eer\u0219e\u021b, Ed. KOB, 2011, Serbia;<\/p>\n

L\u2019Apocalypse selon Marta<\/em>, trad. de Linda Maria Baros, Paris, Ed. Caract\u00e8res, 2013;<\/p>\n

M\u00e1rta jelen\u00e9sei<\/em>, Ford\u00edtotta N\u00e9meti Rudolf, Az el\u00f6sz\u00f3t \u00edrta Szab\u00f3 Anna, Budapesta, Palamart Kiad\u00f3, 2014;<\/p>\n

The book of Anger<\/em>, translated from Romanian by Adam j. Sorkin, Christina Zarifopol-Illias and Liviu Bleoca, New Orleans, Di\u00e1logos Books, 2014;<\/p>\n

Notre maison, dans La Plaine de l\u2019Armageddon<\/em>, traduction du roumain et pr\u00e9face de Florica Courriol, Lausanne, Suisse, Editions l\u2019Age d\u2019Homme, 2014.<\/p>\n

Il passato scabroso di Cioran<\/em>, a cura di Giovanni Rotiroti, postfazione di Matia Luigi Pozzi, traduzione dal romeno di Magda Arhip e Amelia Natalia Bulboac\u0103, Napoli-Salerno, Editore Orthotes, 2015;<\/p>\n

Dall\u2019Olocausto al Gulag. <\/em>Studi di cultura romena<\/em>, a cura di Giovanni Rotiroti, traduzione e postfazione di Irma Carannante, Napoli-Salerno, Orthotes, 2016;<\/p>\n

L\u2019Apocalisse secondo Marta. Poesie 1981-2014<\/em>, Cura e traduzione di Roberto Merlo, Italia, Novi Ligure,\u00a0 Edizioni Joker, 2016;<\/p>\n

Il canto l\u00b4incanto il grido. Tre Poetesse dell\u00b4Europa centro-orientale: K. I\u0142\u0142akowicz<\/em>\u00f3<\/em>wna, K. Nekrasova, M. Petreu<\/em>, con testi e traduzione a fronte, a cura di Krystyna Jaworska, Massimo Maurizio, Roberto Merlo, testi di Kazimiera Illakowiczowna, Ksenia Nekrasova, Marta Petreu, Italia, Stilo Editrice & Universit\u00e0 di Torino, 2017;<\/p>\n

Apocalipsi segons Marta,\/ Apocalipsa dup\u0103 Marta<\/em>, Antologia po\u00e8tica,\u00a0 Pr\u00f2leg de D. Sam Abrams, Traducci\u00f3 de Jana Balacciu Matei i Xavier Montoliu Pauli, Barcelona, Pont del Petroli, Poesia, 2019;<\/p>\n

Marta Petreu, Sulle malattie dei filosofi: Cioran<\/em>, traduzione e a cura di Mattia Luigi Pozzi e Giovanni Rotiroti, Introduzione<\/em>: Mattia Luigi Pozzi, Postfazione<\/em>:\u00a0Giovanni Rotiroti, Milano, Criterion Editrice, 2019.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Republic\u0103m (cu acordul autoarei) textul Martei Petreu din 23 g\u00e2nditori \u00een Autoprezent\u0103ri subiective (Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, Bucure\u0219ti, 2020) pentru c\u0103 ni se pare un excelent material didactic pentru studen\u021bii de la Filosofie (\u0219i nu numai). Din multiplele idei care sunt relevate \u00een aceast\u0103 autoprezentare, a\u0219 re\u021bine trei. Studiul istoriei e un pandant […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1450],"tags":[1120,1451,1385],"class_list":["post-13241","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-65","tag-articole","tag-egophobia-65","tag-marta-petreu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3rz","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13241","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13241"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13241\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13244,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13241\/revisions\/13244"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13241"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13241"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13241"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}