{"id":13272,"date":"2020-12-15T07:06:19","date_gmt":"2020-12-15T05:06:19","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13272"},"modified":"2020-12-13T21:09:25","modified_gmt":"2020-12-13T19:09:25","slug":"michael-morpurgo-calul-de-razboi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13272","title":{"rendered":"Michael Morpurgo, “Calul de r\u0103zboi”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

Sir Michael Andrew Bridge Morpurgo<\/strong> (n. 1943) este un scriitor, poet \u0219i scenarist de origine englez\u0103, cunoscut pentru romanul pentru tineret \u0219i copii, Calul de r\u0103zboi<\/em> (1982). Premiat pentru opera sa \u00eentre 2003 \u0219i 2005, scriitura sa a fost categorisit\u0103 ca fiind \u201emagic\u0103\u201d datorit\u0103 temelor abordate \u0219i decorului viu. Cu toate c\u0103 \u0219i-a descoperit t\u00e2rziu voca\u021bia, opera sa a fost influen\u021bat\u0103 de Ted Hughes, Paul Gallico \u0219i Ernest Hemingway. Dintre operele sale amintim: Nu a plouat niciodat\u0103. Cinci pove\u0219ti<\/em> (tr.m., 1974), Dragoste la prima vedere<\/em> (tr.m., 1979), Prietenul meu, Walter<\/em> (tr.m., 1988), \u00centrebarea Mozart<\/em> (tr.m., 2007) \u0219i Ziua \u00een care lumea s-a oprit <\/em>(tr.m., 2019).<\/p>\n

<\/p>\n

Calul de r\u0103zboi<\/em><\/strong> (Editura RAO, 2012) este un roman de r\u0103zboi \u00eencadrat \u00een stilul func\u021bional beletristic \u0219i apar\u021bin\u00e2nd curentului modernist, deoarece exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 spre progres \u0219i opera rupe leg\u0103turile cu tradi\u021bia. Mai mult, romanul este caracterizat de o serie de elemente, incluz\u00e2nd procesul con\u0219tiin\u021bei (romanul p\u0103trunz\u00e2nd ad\u00e2nc \u00een psihologia naratorului \u2013 \u00een acest caz, arm\u0103sarul Joey \u2013 \u0219i a personajelor principale \u0219i secundare), sincronismul, \u0219i tematica Marelui R\u0103zboi. Cu toate c\u0103 ac\u021biunea este narat\u0103 de Joey, sincronismul reiese din interven\u021biile celorlalte personaje care adaug\u0103 la povestea calului propriile lor pove\u0219ti. De exemplu, de la c\u0103pitanul Nicholls afl\u0103m \u00een debutul romanului c\u0103 el \u0219i Joey au multe \u00een comun: \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, nici mie nu prea-mi place pe aici \u0219i mi-a\u0219 dori s\u0103 fiu oriunde \u00een alt\u0103 parte. Apoi, nici unul din noi nu a mai fost la r\u0103zboi p\u00e2n\u0103 acum \u2013 n-am auzit nici m\u0103car un foc de arm\u0103 tras la m\u00e2nie, nu? Sper numai c\u0103 o s\u0103 m\u0103 descurc c\u00e2nd va veni vremea, asta m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t orice, Joey. Pentru c\u0103, pot s\u0103-\u021bi spun, nici m\u0103car lui Jamie nu i-am spus asta, sunt absolut \u00eengrozit, a\u0219a c\u0103 ai face bine s\u0103 fii viteaz pentru am\u00e2ndoi.\u201d (p. 31). Nu descoperim numai temerile personajelor prin simultaneitate, ci \u0219i alte ac\u021biuni care s-au \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 cu cele narate de Joey de-a lungul romanului, ac\u021biuni despre care nu am \u0219ti nimic dac\u0103 diferite personaje nu s-ar confesa arm\u0103sarului: \u201eMaisie Cobbledick o cheam\u0103, Joey. Lucreaz\u0103 ca mulg\u0103toare la ferma lui Anstey. \u0218i coace p\u00e2ine. Vai, Joey, coace o p\u00e2ine cum n-ai gustat \u00een via\u021ba ta \u0219i chiar \u0219i mama spune c\u0103 pateurile ei sunt cele mai bune din toat\u0103 regiunea. Tata zice c\u0103 nu e de nasul meu, dar nu cu r\u0103utate. Zice a\u0219a, s\u0103-mi fac\u0103 pl\u0103cere. \u0218i are ni\u0219te ochi alba\u0219tri, alba\u0219tri ca alb\u0103strelele, p\u0103r de aur ca gr\u00e2ul copt \u0219i pielea \u00eei miroase a caprifoi \u2013 mai pu\u021bin c\u00e2nd iese de la l\u0103pt\u0103rie, atunci m\u0103 \u021bin departe de ea. I-am povestit totul despre tine, Joey. \u0218i a fost singura, \u021bine minte, singura care a spus c\u0103 am dreptate s\u0103 vin \u00eencoace s\u0103 te caut.\u201d (p. 109). Cu referire la tematica Marelui R\u0103zboi, aceasta este pres\u0103rat\u0103 \u00een nenum\u0103rate scene ale romanului pentru construirea atmosferei, \u00eens\u0103 scena care red\u0103 atrocit\u0103\u021bile r\u0103zboiului \u0219i similitudinile dintre cele dou\u0103 tabere adverse este cea \u00een care calul de r\u0103zboi ajunge \u00een \u021bara nim\u0103nui, fiind c\u00e2\u0219tigat de britanici \u00een urma unui joc de noroc, dup\u0103 ce nefericitul arm\u0103sar \u00eel pierduse pe prietenul s\u0103u, Topthorn.<\/p>\n

<\/p>\n

Intriga debuteaz\u0103 la pu\u021bin timp dup\u0103 cump\u0103rarea m\u00e2nzului Joey. \u00cen urma unui conflict \u00eentre Albert \u0219i tat\u0103l s\u0103u, acesta din urm\u0103 vinde arm\u0103sarul armatei britanice, iar Albert jur\u0103 c\u0103 \u00eel va c\u0103uta pe Joey atunci c\u00e2nd va putea s\u0103 se \u00eenroleze \u00een armat\u0103, acest jur\u0103m\u00e2nt constituind motivul central al romanului. Mai mult, temele principale pe care romanul le abordeaz\u0103 sunt prietenia \u0219i pierderea. Cu toate c\u0103 Joey se confeseaz\u0103 c\u0103 a avut un singur st\u0103p\u00e2n, de-a lungul romanului acesta va cunoa\u0219te diferi\u021bi oameni cu care se va \u00eemprieteni. \u00cens\u0103, cum r\u0103zboiul este adesea despre moarte, el va pierde pe cei mai mul\u021bi dintre ace\u0219tia, inclusiv pe Albert, pe care \u00eel va reg\u0103si spre sf\u00e2r\u0219itul conflagra\u021biei. Romanul este, astfel, un omagiu adus tuturor pierderilor omene\u0219ti, c\u0103ci autorul red\u0103 atrocitatea r\u0103zboiului prin scene vii, emo\u021bionante, care construiesc o lume \u00eennegurat\u0103 \u0219i \u00eens\u00e2ngerat\u0103, un fundal pe care se desf\u0103\u0219oar\u0103 prietenia dintre om \u0219i animal, o prietenie abordat\u0103 de at\u00e2tea opere clasice, al\u0103turi de care Calul de r\u0103zboi<\/em> poate fi pus, c\u0103ci romanul are toate calit\u0103\u021bile necesare: psihologia personajelor este congruent\u0103 cu ac\u021biunile lor, dialogurile sunt elaborate cu migal\u0103, nara\u021biunea curge liniar, iar scriitura simpl\u0103, pres\u0103rat\u0103 pe alocuri cu figuri de stil, este potrivit\u0103 pentru un roman de r\u0103zboi.<\/p>\n

Tipologia personajelor este variat\u0103. Eroul principal, Albert, este un t\u00e2n\u0103r iubitor, curajos \u0219i loial, asemenea calului care este narator autodiegetic. Avem de-a face \u0219i cu un b\u0103rbat tem\u0103tor, c\u0103pitanul Nicholls, dar \u0219i cu un caporalul Perkins, care \u201eera un omule\u021b dur \u0219i \u00eencr\u00e2ncenat, un fost jocheu a c\u0103rui unic\u0103 pl\u0103cere p\u0103rea a fi puterea pe care \u0219i-o exercita asupra cailor. Se temeau de el \u0219i caii, \u0219i solda\u021bii deopotriv\u0103.\u201d (p. 29). Un strop de lumin\u0103 \u00een \u00eentunericul l\u0103sat de r\u0103zboi \u00eel reprezint\u0103 micu\u021ba Emilie, care va \u00ee\u0219i va pierde dorin\u021ba de a tr\u0103i dup\u0103 ce calul ei cel drag va fi luat de un convoi nem\u021besc.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere toate elementele amintite, romanul, tradus impecabil, este recomandat adolescen\u021bilor \u0219i tinerilor, dar \u0219i iubitorilor de istorie.<\/p>\n

\n

Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Romanul a fost adaptat \u00eentr-o pies\u0103 de teatru de c\u0103tre Nick Stafford, aceasta fiind pus\u0103 \u00een scen\u0103 la Teatrul Na\u021bional din Londra \u00een 2007. Piesa a fost aclamat\u0103 de critici, fiind apoi jucat\u0103 \u00een Statele Unite, Canada, Australia, Africa de Sud, Olanda \u0219i Japonia.<\/p>\n

Trei ani mai t\u00e2rziu, Steven Spielberg a anun\u021bat c\u0103 va regiza un film al c\u0103rui scenariu urma s\u0103 fie realizat de Richard Curtis \u0219i Lee Hall.<\/p>\n

Pelicula urm\u0103re\u0219te firul epic al romanului, cu toate c\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva denatur\u0103ri pentru amplificarea impactului afectiv (de exemplu, povestea celor doi fra\u021bi germani dezertori care sunt prin\u0219i \u0219i executa\u021bi de armata nem\u021beasc\u0103).<\/p>\n

De asemenea, momentele emo\u021bionale (precum desp\u0103r\u021birea dintre Joey \u0219i Albert ori reg\u0103sirea lor) sunt marcate de treceri de la scene ample la stop cadru pe diverse personaje, iar astfel de scene redau \u0219i calitatea jocului actoricesc care, de cele mai multe ori, se ridic\u0103 la nivelul a\u0219tept\u0103rilor. Roluri excep\u021bionale sunt f\u0103cute de Peter Mullan \u00een rolul lui Ted Narracott sau Emily Watson \u00een rolul lui Rose Narracott, iar apari\u021biile fugitive ale lui Tom Hiddleston \u0219i Benedict Cumberbatch adaug\u0103 plusvaloare la interpretarea unor unor personaje militare. Jeremy Irvine, care \u00eel joac\u0103 pe Albert Narracott, face \u0219i el un rol bun, adapt\u00e2ndu-se verosimil \u0219i adolescentului naiv de la ferm\u0103, \u0219i b\u0103rbatului hot\u0103r\u00e2t de pe front.<\/p>\n

Film\u0103rile au avut loc de-a lungul a \u0219aizeci \u0219i patru de zile \u00een mai multe locuri, cum ar fi: Devon, Meavy, Sheepstor sau Burrator Reservoir. Peisajele pitore\u0219ti sunt \u00eembinate cu priveli\u0219ti ce\u021boase, gri ce scot \u00een eviden\u021b\u0103 suferin\u021bele \u0219i pierderile, unele dintre motivele peliculei. Cu toate c\u0103 avem de-a face cu un film de r\u0103zboi, exist\u0103 \u0219i por\u021biuni de comic relief<\/em> \u00een povestea lui Joey, cum ar fi scenele \u00een care Emilie (jucat\u0103 de Celine Buckens) antreneaz\u0103 cei doi arm\u0103sari.<\/p>\n

Muzica, compus\u0103 de John Williams, este inspirat\u0103 de o vizit\u0103 f\u0103cut\u0103 de Williams la o ferm\u0103 de cai din California unde a stat s\u0103 observe comportamentul cailor, acesta afirm\u00e2nd: \u201eMi-am f\u0103cut obiceiul de a observa caii diminea\u021ba, \u0219i am avut ocazia s\u0103 v\u0103d cum se conectau unul cu altul \u0219i cum deveneau curio\u0219i \u00een ceea ce m\u0103 privea. Atunci am \u00een\u021beles c\u0103 ei sunt creaturi speciale.\u201d (tr.m.).<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00eencas\u0103ri de peste o sut\u0103 \u0219aptezeci de milioane de dolari, filmul a fost receptat pozitiv de critica de specialitate, Rex Reed de la The New York Observer <\/em>spun\u00e2nd: \u201eCalul de r\u0103zboi <\/em>este un clasic regizat de Spielberg ce nu trebuie ratat, acesta ating\u00e2nd adev\u0103rata perfec\u021biune.\u201d (tr.m.).<\/p>\n

\n

Despre autoare:<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie), critic literar \u0219i editor, fiind colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia <\/em>unde conduce dou\u0103 rubrici, Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul<\/em><\/a> (\u00een calitate de critic literar) \u0219i Lecturi potrivite \/ recomandate de Alexandra <\/em>(\u00een calitate de editor).<\/p>\n

A publicat un volum liric, Demoni \u0219i demiurgi<\/em><\/a> (Editura EIKON, 2017), poezie \u00een volumul Tramvaiul Poeziei <\/em>(Editura Paralela 45, 2019) \u0219i proz\u0103 \u00een antologiile Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em> (Ed. Millennium Books, 2015) \u0219i Centenarium StrING <\/em>(Editura Tornada, 2018).<\/p>\n

Are apari\u021bii de poezie, proz\u0103, studii critice, editoriale \u00een publica\u021biile Apostrof<\/em>, EgoPHobia<\/em>, Echinox<\/em>,\u00a0 O mie de semne<\/em>, Revista Online de SF&F Galaxia 42<\/em>, Revista de suspans<\/em>, Revista de povestiri<\/em>, Argos<\/em>, eCreator.ro<\/em>, Parnas XXI<\/em>, Postmodern<\/em>, Puterea – Cotidian Na\u021bional<\/em>, Select News<\/em> \u0219i pe platforma Queero<\/em>. Amintim c\u00e2teva lucr\u0103ri semnificative: P\u0103catul<\/em> (2013), \u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan <\/em>(2016), Gomes Leal \u2013 poet al Satanei sau al lui Hristos? <\/em>(2016), A fi sau a nu fi scriitor\u2026 <\/em>(2017), Fiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103 <\/em>(2017), Marea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be <\/em>(2018) sau Henrik Ibsen \u2013 \u201cPeer Gynt\u201d <\/em>(2019).<\/p>\n

\u00cen 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contraband\u0103-n alb \u0219i negru<\/em>.<\/p>\n

Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Sir Michael Andrew Bridge Morpurgo (n. 1943) este un scriitor, poet \u0219i scenarist de origine englez\u0103, cunoscut pentru romanul pentru tineret \u0219i copii, Calul de r\u0103zboi (1982). Premiat pentru opera sa \u00eentre 2003 \u0219i 2005, scriitura sa a fost categorisit\u0103 ca fiind \u201emagic\u0103\u201d datorit\u0103 temelor abordate \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1450],"tags":[1216,1215,1113,1451,1456],"class_list":["post-13272","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-65","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-65","tag-michael-morpurgo"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3s4","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13272","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13272"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13272\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13273,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13272\/revisions\/13273"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}