\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen cercet\u0103rile sale, Jung a \u00eencercat s\u0103 caute explica\u021bia psihologic\u0103 a experien\u021belor numinoase pe care le-a \u00eent\u00e2lnit la pacien\u021bii s\u0103i prin prisma modelului psyche-ului<\/em> pe care acesta l-a construit, c\u0103ut\u00e2nd toate piesele sale lips\u0103. \u00cent\u00e2lnirea omului cu divinitatea este unul dintre cele mai complicate \u0219i greu de explicat fenomene, dar Jung a reu\u0219it s\u0103 formuleze o teorie baz\u00e2ndu-se pe arhetipul Sinelui. Dup\u0103 cum am men\u021bionat \u00een primul capitul, arhetipurile sunt categorii ale experien\u021belor ce ofer\u0103 doar structura modului \u00een care psyche-ul<\/em> este organizat. Jung a observat c\u0103 intensitatea experien\u021belor cre\u0219te odat\u0103 cu nivelul de profunzime al con\u021binutului psihic, iar cu c\u00e2t originea acestora este mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de incon\u0219tientul personal, cu at\u00e2t de apropie mai mult de o form\u0103 pur\u0103 a arhetipurilor ce \u00ee\u0219i are originea \u00een incon\u0219tientul colectiv. Cu alte cuvinte, cu c\u00e2t con\u021binutul este mai pu\u021bin personal \u0219i mai colectiv, cu at\u00e2t experien\u021ba acestuia va fi mai intens\u0103 \u0219i marcant\u0103, resim\u021bit\u0103 ca fiind un element divin. Jung \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice astfel at\u00e2t visele \u00een care apar elemente divine, c\u00e2t \u0219i viziunile \u0219i st\u0103rile de trans\u0103 \u00een care unele persoane au avut experien\u021ba de a se conecta cu fiin\u021be divine. F\u0103r\u0103 a interveni \u00een aria teologiei, Jung \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 locul din incon\u0219tientul colectiv unde se afl\u0103 divinul, iar cercet\u00e2nd at\u00e2t istoria religiilor c\u00e2t \u0219i cazurile pacien\u021bilor a ajuns la concluzia c\u0103 divinitatea este pentru psyche<\/em> totalitatea \u00eens\u0103\u0219i, cea mai mare putere pe care psihicul omului \u0219i-o poate imagina.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, Jung a formulat teoria unei Imago Dei<\/em>, modelul psihologic a lui Dumnezeu, a divinit\u0103\u021bii absolute a\u0219a cum apare \u00een psihicul uman. Jung recunoa\u0219te faptul c\u0103 studiind mintea uman\u0103 nu are posibilitatea de a ajunge s\u0103 cunoasc\u0103 lumea transcendent\u0103, dar poate cunoa\u0219te cum psyche\u00ad-ul<\/em> \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 lumea transcendent\u0103. Ob\u021bin\u00e2nd aceste detalii despre imaginea pe care mintea uman\u0103 o are despre Dumnezeu \u0219i analiz\u00e2nd modul \u00een care ea evolueaz\u0103 \u0219i se schimb\u0103 de-a lungul progresului civiliza\u021biilor \u0219i dezvolt\u0103rii religiilor, Jung sus\u021bine c\u0103 putem analiza incon\u0219tientul colectiv al unei culturi sau civiliza\u021bii. Aceast\u0103 imagine a incon\u0219tientului colectiv este o reprezentate a Sinelui, mai exact, o \u00eencercare de a reprezenta Sinele, iar limit\u0103rile ce apar \u00een aceast\u0103 reprezentare vor fi vizibile \u00een Eul fiec\u0103rui membru al acelei culturii sau civiliza\u021bii.<\/p>\n Imago Dei versus Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eEmpiric se poate stabili cu suficient\u0103 verosimilitate c\u0103 \u00een incon\u0219tient apare un arhetip al totalit\u0103\u021bii, (…) \u0219i c\u0103 exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 independent\u0103 de voin\u021ba con\u0219tient\u0103 de a include alte arhetipuri \u00een acest centru. Nu pare de aceea imposibil ca acest arhetip al totalit\u0103\u021bii s\u0103 posede \u00een sine o anumit\u0103 pozi\u021bie central\u0103 care s\u0103-l apropie de imaginea lui Dumnezeu. \u201d[2]<\/a><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru a formula aceast\u0103 teorie, Jung s-a folosit de propria sa experien\u021b\u0103 cu planul incon\u0219tient, de experien\u021bele pacien\u021bilor s\u0103i, dar \u0219i de istoria ideilor religioase, acestea av\u00e2nd ad\u00e2nc impregnate \u00een structura lor forma pe care incon\u0219tientul colectiv o ofer\u0103 imaginii lui Dumnezeu. Analiz\u00e2nd motivele din istoria religiilor \u0219i din mitologii, Jung a concluzionat faptul c\u0103 imaginea lui Dumnezeu este un fenomen universal \u0219i l-a plasat \u00een v\u00e2rful oric\u0103rei forma de organizare a psyche-ului<\/em>. Acesta este elementul dominant, ce are cea mai mare importan\u021b\u0103 \u0219i este \u00eentr-o o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu arhetipul Sinelui, iar \u00een unele fragmente Jung chiar identific\u0103 imaginea lui Dumnezeu cu Sinele. \u201eImaginea lui Dumnezeu nu coincide \u00eentocmai cu incon\u0219tientul, ci cu un anumit con\u021binut al acestuia, anume cu arhetipul Sinelui.\u201d[3]<\/a> Prin aceast\u0103 defini\u021bie a imaginii lui Dumnezeu s-ar putea interpreta faptul c\u0103 Jung reduce divinul la un fenomen psihic, ceea ce plaseaz\u0103 problematica lui Dumnezeu \u00eentr-o sub-diviziune a psihologiei, rup\u00e2nd-o complet din domeniul teologiei. Atunci c\u00e2nd Jung descrie divinitatea ca fiind cea mai puternic\u0103 for\u021b\u0103 a psihicului \u0219i explic\u0103 faptul c\u0103 experien\u021bele numinoase sunt o proiec\u021bie a acestei divinit\u0103\u021bi interioare, el se refer\u0103 strict la experien\u021bele umane cu privire la divinitate din punct de vedere psihologic, vorbind strict despre realitatea psihologic\u0103 a fenomenului, nu la cea metafizic\u0103. Jung folose\u0219te termenul de \u201eimagine\u201d (sau \u201eimago\u201d) pentru a ilustra faptele ce reies dintr-o experien\u021b\u0103 psihic\u0103, f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de veridicitatea acesteia \u00een lumea exterioar\u0103 psyche-ului, <\/em>lumea obiectiv\u0103. Suspend\u00e2nd orice judecat\u0103 obiectiv\u0103 cu privire la experien\u021ba avut\u0103, Jung se folose\u0219te de imagini<\/em> pentru a vorbi despre aceste fapte f\u0103r\u0103 a le corela cu mediul exterior, fie acesta fizic sau metafizic. Discursul pe care Jung \u00eel formuleaz\u0103 cu privire la Dumnezeu nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o dezbatere teologic\u0103 despre natura sau existen\u021ba sa, ci graviteaz\u0103 \u00een jurul imaginii <\/em>sale a c\u0103rei existen\u021b\u0103 psihologic\u0103 nu este nevoie de a fi justificat\u0103. \u201eAr fi o eroare regretabil\u0103 dac\u0103 cineva ar vrea s\u0103 interpreteze observa\u021biile mele ca un fel de dovad\u0103 a existen\u021bei lui Dumnezeu. Ele nu demonstreaz\u0103 dec\u00e2t existen\u021ba unei imagini arhetipale a divinit\u0103\u021bii, \u0219i asta e, dup\u0103 p\u0103rerea mea, tot ceea ce putem spune psihologic despre Dumnezeu.\u201d[4]<\/a> Imaginea lui Dumnezeu este un fapt psihologic ce Jung l-a plasat \u00een orizontul incon\u0219tient, iar acesta apare ca un proces psihic spontan ce nu este sub controlul con\u0219tiin\u021bei.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 imagine este pre-logic\u0103, ira\u021bional\u0103, intuitiv\u0103 \u0219i distinct\u0103, premerg\u0103toare g\u00e2ndirii \u0219i limbajului abstract.[5]<\/a> Imaginile ce apar \u00een psyche<\/em> sunt reprezent\u0103ri, reflec\u021bii ce \u00eei apar subiectului, izvor\u00e2nd dintr-un strat incon\u0219tient arhetipal ce dep\u0103\u0219e\u0219te condi\u021biile subiective, dar care p\u0103trund \u00een teritoriul con\u0219tient \u00een func\u021bie de circumstan\u021bele create de Eu. Apari\u021biile reprezent\u0103rilor iau forma prin vise, fantasme, halucina\u021bii, dar \u0219i \u00een timpul proceselor artistice unde artistul permite eliberarea acestor imagini \u00een form\u0103 material\u0103 prin arta sa. Imaginea lui Dumnezeu nu apare doar \u00een st\u0103ri incon\u0219tiente, cum sunt visele, ci aceasta \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba chiar \u0219i \u00een momentele con\u0219tiente, \u00een \u00eencercarea omului de a \u00een\u021belege planurile transcendente \u0219i a formula adev\u0103ruri metafizice. Chiar \u0219i \u00eentr-un proces activ ra\u021bional, rezultatul va fi impregnat de imaginea lui Dumnezeu prezent\u0103 \u00een straturile incon\u0219tiente colective. Aceast\u0103 imagine st\u0103 la originea religiilor \u0219i a mitologiilor, indiferent de circumstan\u021bele specifice \u00een care fiecare dintre acestea s-au n\u0103scut; ceea ce st\u0103 la originea lor este o imagine psihologic\u0103 a divinit\u0103\u021bii ce s-a manifestat \u00een fiecare cultur\u0103, ce nu \u021bine cont de realitatea metafizic\u0103 a acelei forme specifice a divinit\u0103\u021bii. Jung nu contest\u0103 posibilitatea ca anumite persoane s\u0103 intre \u00een contact direct cu o realitate transcendent\u0103, a\u0219a cum acestea m\u0103rturisesc c\u0103 au experimentat prin vise, intui\u021bii sau viziuni. Contactul direct cu divinitatea, conexiunea cu o entitate metafizic\u0103, \u021bine de domeniul teologiei, explic\u0103 Jung, iar studiile sale se refer\u0103 strict la imaginea lui Dumnezeu ca fenomen psihic. Indiferent de veridicitatea obiectiv\u0103 a experien\u021belor pe care o persoan\u0103 le are, acestea au o realitate psihologic\u0103, iar ele stau la baza studiilor imaginii lui Dumnezeu. Jung m\u0103rturise\u0219te c\u0103 existen\u021ba, natura \u0219i atributele divinit\u0103\u021bii ce apar\u021bine realit\u0103\u021bii metafizice dep\u0103\u0219esc limitele psihologiei. \u201eDac\u0103 \u00een cele ce urmeaz\u0103 m\u0103 ocup de aceste obiecte \u00abmetafizice\u00bb, sunt pe deplin con\u0219tient c\u0103 m\u0103 mi\u0219c astfel \u00eentr-o lume de imagini \u0219i c\u0103 niciuna din reflec\u021biile mele nu se atinge de incognoscibil. \u0218tiu prea bine c\u00e2t de limitat\u0103 este capacitatea noastr\u0103 de reprezentare \u2013 pentru a nu mai vorbi de m\u0103rginirea \u0219i s\u0103r\u0103cia limbii noastre.\u201d [6]<\/a><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Studiul imaginii lui Dumnezeu nu poate s\u0103 ating\u0103 realitatea metafizic\u0103 a divinit\u0103\u021bii, dar acest fapt nu afecteaz\u0103 importan\u021ba acestuia. Aceste imagini ce apar spontan au fost \u00een\u021belese ca fiind sfinte, ap\u0103rute prin contactul cu divinitatea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i stau la originea tradi\u021biilor tuturor culturilor. Jung spune c\u0103 mintea naiv\u0103 a oamenilor nu a f\u0103cut diferen\u021ba dintre realitatea metafizic\u0103 imposibil de cunoscut \u0219i imaginile divinit\u0103\u021bii ap\u0103rute din subcon\u0219tient.[7]<\/a> Mai t\u00e2rziu, Jung descrie \u0219i faptul c\u0103 acest strat incon\u0219tient reprezint\u0103 necunoscutul \u00een sine \u0219i nu trebuie exclus faptul c\u0103 poate fi conectat cu o realitate metafizic\u0103. \u201eC\u0103 divinitatea ne influen\u021beaz\u0103 este un fapt pe care \u00eel putem stabili doar cu ajutorul psihicului, dar nu putem deosebi dac\u0103 aceste influen\u021be vin de la Dumnezeu sau din incon\u0219tient, adic\u0103 nu ne putem l\u0103muri dac\u0103 divinitatea \u0219i incon\u0219tientul sunt dou\u0103 m\u0103rimi diferite.\u201d[8]<\/a> Studiul imaginii lui Dumnezeu poate avansa \u0219i f\u0103r\u0103 a cunoa\u0219te acest fapt, prin simpla analiz\u0103 a experien\u021belor numinoase, experien\u021bele religioase \u201edirecte\u201d. P\u0103rerea sa personal\u0103 este c\u0103, analiz\u00e2nd istoria ideilor religioase putem g\u0103si nenum\u0103rate imagini ale lui Dumnezeu, dar niciodat\u0103 nu o vom g\u0103si de pe cea originar\u0103; totu\u0219i Jung crede c\u0103 o imagine originar\u0103 (<\/strong>urspr\u00fcnglich) <\/strong>exist\u0103 \u00een spatele tuturor celor g\u0103site \u00een istorie, dar este inaccesibil\u0103. Cu toate acesta, Jung este atent la limitele pe care analiza sa o are, subliniind faptul c\u0103, de\u0219i imaginea lui Dumnezeu are un rol important \u00een psihologie, existen\u021ba fizic\u0103 sau metafizic\u0103 a lui Dumnezeu este \u00een afara limitelor metodei ale de cercetare, iar p\u0103rerea sa personal\u0103 nu face parte din aceste studii.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen procesul individua\u021biei \u0219i dezvoltarea func\u021biei transcendente, Jung consider\u0103 c\u0103 imaginea lui Dumnezeu joac\u0103 un rol identic cu cel al arhetipului Sinelui. \u00cen urma unei dezvolt\u0103ri psihologice ce aduce modific\u0103ri \u00een dinamica psyche-ului<\/em> \u0219i imaginea lui Dumnezeu adopt\u0103 noi forme. Jung consider\u0103 c\u0103 \u00een procesul dezvolt\u0103rii imaginii lui Dumnezeu se reflect\u0103 \u00eens\u0103\u0219i dezvoltarea psyche-ului,<\/em> at\u00e2t la nivel personal, c\u00e2t \u0219i colectiv. A\u0219adar, o l\u0103rgire a orizontului atribu\u021biilor pe care imaginea lui Dumnezeu le posed\u0103 va aduce un progres \u00een procesul individua\u021biei. Incluziunea p\u0103r\u021bilor \u201e\u00eentunecate\u201d sau pur \u0219i simplu ignorate \u0219i refulate \u00een umbra psyche-ului<\/em> \u00een imaginea lui Dumnezeu, cum ar fi partea feminin\u0103 \u00een cazul Dumnezeului din cre\u0219tinism, va permite integrarea mai u\u0219oar\u0103 a acestora \u00een Eul propriu. Starea psyche-ului<\/em> \u0219i imaginea lui Dumnezeu ce apar\u021bine de acesta sunt \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 unde se influen\u021beaz\u0103 reciproc \u00eentr-un mod constant. Accesul la arhetipul Sinelui este unul limitat, dar imaginea lui Dumnezeu ne permite aceast\u0103 \u00een\u021belegere mai direct\u0103 a ceea ce reprezint\u0103 Sinele. Scopul analizei jungiene este de a permite con\u0219tientizarea Sinelui iar con\u021binuturile asociate cu acesta s\u0103 fie integrate, ob\u021bin\u00e2ndu-se astfel func\u021bia transcendent\u0103. \u00cen lumina acestui fapt, o \u00een\u021belegere mai larg\u0103 a divinit\u0103\u021bii \u0219i a atributelor sale va crea modific\u0103rile necesare \u00een psyche<\/em> pentru ca aspectele ignorate sau refuzate s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 loc \u00een orizontul con\u0219tiin\u021bei.<\/p>\n Imagini ale Sinelui, imagini ale lui Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu ne putem imagina concret realitatea lui Dumnezeu dec\u00e2t prin folosirea reprezent\u0103rilor ap\u0103rute de cele mai multe ori spontan sau sfin\u021bite prin tradi\u021bie.\u201d[9]<\/a><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Arhetipul Sinelui se afl\u0103 cu totul \u00een afara capacit\u0103\u021bilor noastre umane de a \u00een\u021belege sau a ne imagina forma sa real\u0103, din acest motiv psyche-ul<\/em> are nevoie de imagini ca s\u0103 poate experimenta temporar ceea ce \u00eenseamn\u0103 Sinele. Orice imagine are \u00eens\u0103 limit\u0103ri, fiind ceva \u0219i nu altceva, ceea ce este o contradic\u021bie pentru arhetipul Sinelui ce este definit ca fiind arhetipul Totalit\u0103\u021bii. Pentru a putea \u00een\u021belege acest arhetip \u00een deplin\u0103tatea lui ar trebui s\u0103 privim lumea dintr-o perspectiv\u0103 non-dualist\u0103 \u00een care totul este Unul. Imaginile Sinelui poate oferi doar indicii cu privire la aceast\u0103 esen\u021b\u0103 intangibil\u0103 a Unit\u0103\u021bii, este un produs psihic ce difer\u0103 de obiectul pe care \u00eel reprezint\u0103. \u201eImaginea lui Dumnezeu \u021binte\u0219te spre o realitate care transcende con\u0219tiin\u021ba, este extraordinar de numinoas\u0103, se impune aten\u021biei, atrage energia \u0219i este analog\u0103 ideii de divinitate.\u201d[10]<\/a> Imaginile Sinelui, la fel ca imaginile oric\u0103rui arhetip, nu vor putea niciodat\u0103 s\u0103 reprezinte arhetipul \u00een \u00eentregime, aceste fiind dincolo de orice expresie pe care o putem g\u0103si. Atunci c\u00e2nd Jung vorbe\u0219te de Sine, el \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 imposibilul, folosindu-se de limbaj \u0219i de logic\u0103 pentru a contura ceva ce se afl\u0103 dincolo de acestea.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Existen\u021ba acestor simboluri imagistice, spune Jung, este singurul lucru pe care psihologia \u00eel poate constata[11]<\/a>, iar ceea ce a concluzionat prin observa\u021biile sale este faptul c\u0103 imaginea lui Dumnezeu are capacitatea de a modifica starea con\u0219tiin\u021bei la fel cum \u0219i omul poate con\u0219tient s\u0103 aduc\u0103 modific\u0103ri imaginii sale a lui Dumenzeu, cu alte cuvinte, transform\u0103rile pe care le sufer\u0103 imaginea lui Dumnezeu merge paralel cu transform\u0103rile din psyche.<\/em>[12]<\/a> Ur\u00e2nd acest fir, Jung afirm\u0103 faptul c\u0103 \u201esuprimarea imaginii lui Dumnezeu urmeaz\u0103 \u00eendeaproape anularea personalit\u0103\u021bii omene\u0219ti<\/em>\u201d[13]<\/a>, contur\u00e2nd ideea c\u0103 modul \u00een care imaginea lui Dumnezeu este perceput\u0103 \u00een planul con\u0219tient va afecta \u00eentocmai starea sa. Mai departe, Jung explic\u0103 faptul c\u0103\u00a0 aceste imagini nu sunt o inven\u021bie, ci sunt tr\u0103iri ce apar \u00eentr-un mod spontan din straturile incon\u0219tientului. Imaginile Sinelui pot ap\u0103rea \u00een nenum\u0103rate forme, fiecare fiind valid\u0103 \u0219i adev\u0103rat\u0103 pentru persoana care are aceast\u0103 experien\u021b\u0103. Ceea ce creeaz\u0103 validitatea ei este \u00eens\u0103\u0219i tr\u0103irea imaginii, ghidat\u0103 de dinamic\u0103 din interiorul psyche-ului<\/em> \u00een momentul apari\u021biei tr\u0103irii. Imaginea Sinelui va rezona \u00eentotdeauna cu starea actual\u0103 a con\u0219tiin\u021bei \u0219i va ap\u0103rea \u00een plan personal sub forma unui mediator \u00eentre Eu \u0219i Sine, oferind Eului experien\u021be numinoase. Modul \u00een care Sinele \u00eensu\u0219i stabile\u0219te un canal de comunicare cu Eul este prin intermediul acestor imagini, ceea ce le ofer\u0103 o form\u0103 personalizat\u0103, dependent\u0103 de starea psyche-ului.<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sinele reprezint\u0103 personajul principal al oric\u0103rei religii \u0219i mitologii, av\u00e2nd de fiecare dat\u0103 o reprezentare deferit\u0103, haine diferite<\/strong> \u00een func\u021bie de condi\u021biile \u00een care apare. Jung subliniaz\u0103 faptul c\u0103 pentru mintea naiv\u0103 a oamenilor nu a existat nicio diferen\u021ba \u00eentre imaginile tr\u0103ite \u0219i Dumnezeu.[14]<\/a> Sisteme religioase proiecteaz\u0103 Sinele \u00een exterior, oferindu-i personalit\u0103\u021bi diferite, fiecare aduc\u00e2nd o experien\u021b\u0103 diferit\u0103 a Sinelui, dar ceea ce a observat Jung este c\u0103 orice imagine a lui Dumnezeu este mai mult sau mai pu\u021bin antropomorf\u0103[15]<\/a>, indic\u00e2nd faptul c\u0103 psihicul uman vede propria sa imagine ca fiind superioar\u0103 \u00een univers. Ceea ce psyche-ul<\/em> personal plaseaz\u0103 pe cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 a importan\u021bei va fi inundat de numinozitatea Sinelui \u0219i \u00eei va \u00eencredin\u021ba o putere at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t \u00eentregi dogme \u0219i doctrine au fost construite pe baza acestor experien\u021be. \u201eDac\u0103 cineva s-ar sim\u021bi \u00eendemnat s\u0103 a\u0219eze un \u00abdoar\u00bb pe l\u00e2ng\u0103 reprezent\u0103rile noastre despre Dumnezeu, ar intra \u00een conflict cu experien\u021ba care le situeaz\u0103 numinozitatea extraordinar\u0103 deasupra oric\u0103rei \u00eendoieli.\u201d[16]<\/a> Putem spune c\u0103 exist\u0103 un loc al lui Dumnezeu \u00een structura psyche-ului<\/em> ce a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie ocupat, iar din moment ce ne este imposibil s\u0103 plas\u0103m adev\u0103ratul Sine \u00een acest loc, o imagine a sa \u00eel va ocupa. Aceast\u0103 imagine poate fi un simbol religios cum este Iisus Christos[17]<\/a>, sau, dac\u0103 persoana refuz\u0103 simbolurile religioase, o alt\u0103 imagine din experien\u021ba sa va ocupa locul cu cea mai mare importan\u021b\u0103. \u00cen aceste cazuri, politica, banii, reputa\u021bia, arta sau orice alt element poate purta numinozitatea Sinelui. Orice experien\u021b\u0103 a imaginilor Sinelui sunt valide, indiferent dac\u0103 acestea sunt pozitive sau negative, ceea ce ofer\u0103 acestui termen o adev\u0103rat\u0103 universalitate. Jung prefer\u0103 termenul de \u201eSine\u201d tocmai pentru a putea vorbi despre imaginile divine ce se afl\u0103 at\u00e2t \u00een Hinduism c\u00e2t \u0219i \u00een Cre\u0219tinism, av\u00e2nd inten\u021bia de a uni, nu de a separa.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Corbett \u0219i Kugler au f\u0103cut o clasificare a celor mai importante imagini ale Sinelui a\u0219a cum acestea sunt experimentate cel mai des. [18]<\/a> Aceste simboluri apar sub diferite forme, cu diferite atribute, dar pot fi \u00eencadrate \u00een una dintre urm\u0103toarele categorii:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mandalele<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Mandala este un termen cu originea \u00een limba sanscrit\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 \u201ecerc\u201d \u0219i reprezint\u0103 o figur\u0103 geometric\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din cercuri, p\u0103trate sau flori, toate elementele din ap\u0103r\u00e2nd ca o radia\u021bie din centru sau care se \u00eendreapt\u0103 spre un centru. Este o imagine caracterizat\u0103 de simetrie \u0219i completitudine. Aceast\u0103 form\u0103 \u201ee menit\u0103 s\u0103 sprijine concentrarea prin \u00eengustarea oarecum circular\u0103 a c\u00e2mpului vizual psihic \u00eenspre centru\u201d[19]<\/a>, motiv pentru care Jung interpreteaz\u0103 mandala ca fiind o expresie a psihicului, o imagine a Sinelui. Centrul mandalei reprezint\u0103 Sinele, un punct aflat \u00een dimensiunea singularit\u0103\u021bii, ce \u00eentocmai precum teoriile despre na\u0219terea universului, explodeaz\u0103 \u00een forme \u0219i culori pentru a crea lumea. Jung a observat \u00een cercet\u0103rile sale c\u0103 aceste simboluri ale mandalei apar \u00een mai ales \u00een visele pacien\u021bilor ce sufer\u0103 de o anumit\u0103 defragmentare a psyche-ului<\/em> unde Sinele caut\u0103 s\u0103 refac\u0103 ordinea \u0219i armonia. Simbolul mandalei este o \u00eencercare de a aduce aten\u021bia pe centru, pe completitudine \u0219i armonie. \u00cen acela\u0219i mod, pacien\u021bii s\u0103i ce au reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 la o stare armonioas\u0103 a psyche-ului<\/em> au avut momente artistice \u00een care imaginea mandalei a ap\u0103rut, at\u00e2t \u00een picturi, sculpturi c\u00e2t \u0219i \u00een dans. \u00cen capitolul \u201eDespre simbolistica mandalei\u201d din Arhetipurile \u0219i incon\u0219tientul colectiv<\/em>, Jung analizeaz\u0103 imaginea a mai multor mandale, f\u0103c\u00e2nd o paralel\u0103 cu modul \u00een care mandalele sunt folosite \u00een practica spiritual\u0103 a yoghinilor. Contempla\u021bia ce are loc \u00een procesul de realizarea a madalelor, spune Jung, ajut\u0103 yoghinul s\u0103 formeze o conexiune cu Sinele, o con\u0219tientizare l\u0103untric\u0103 \u00een care Eul se recunoa\u0219te ca Sine, ie\u0219ind din iluzia existen\u021bei individuale.[20]<\/a><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Personaje transcendente <\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen acest caz este vorba despre idolatrizarea unui personaj, inventat sau real, asupra c\u0103reia se proiecteaz\u0103 con\u021binuturi numinoase. Astfel, acest personaj va deveni sfin\u021bit, zeificat, \u0219i va purta natura divin\u0103 pe care psyche-ul<\/em> propriu nu o recunoa\u0219te ca fiind a sa. C\u00e2teva exemple cunoscute sunt Iisus Hristos, Buddha, Tara, fiecare zeu al sistemelor religioase, iar aceast\u0103 list\u0103 poate s\u0103 se extind\u0103 asupra regilor sau liderilor spirituali. Ceea ce Jung \u0219i al\u021bi psihanali\u0219ti au observat este faptul c\u0103 \u00een visele pacien\u021bilor nu apar doar figurile transcendente ce fac parte din tradi\u021bia religioase \u00een care s-au n\u0103scut. \u201e\u00cen incon\u0219tient exist\u0103 \u00eens\u0103 tot ce este respins de con\u0219tiin\u021b\u0103, \u0219i cu c\u00e2t con\u0219tiin\u021ba este mai cre\u0219tin\u0103, cu at\u00e2t incon\u0219tientul se comport\u0103 mai p\u0103g\u00e2n, anume dac\u0103 \u00een p\u0103g\u00e2nismul respins se ascund \u00eenc\u0103 valori importante pentru via\u021b\u0103, adic\u0103 dac\u0103 se vars\u0103 copaia cu copil cu tot.\u201d[21]<\/a> Experien\u021bele numinoase rareori apar ilustr\u00e2nd figurile tradi\u021biei religioase acceptate de c\u0103tre Eu, ci ele aduc la suprafa\u021b\u0103 ceea ce Eul are nevoie pentru a restabili armonia. Simbolurile ce apar aduc cu ele anumite mesaje, lec\u021bii, \u0219i se folosesc de autoritatea pe care sentimentul \u00eent\u00e2lnirii cu numinosul \u00eel produce pentru a sus\u021bine importan\u021ba mesajului. \u00cen acest mod, o persoan\u0103 musulman\u0103 poate avea vise \u00een care Iisus apare pentru a-i transmite un mesaj, ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 acea persoan\u0103 are mitul s\u0103u personal conectat la \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile cre\u0219tinismului.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Uniune opozi\u021biilor<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e …toate contrariile sunt ale lui Dumnezeu, de aceea omul trebuie s\u0103 se \u00eempov\u0103reze cu ele \u0219i, f\u0103c\u00e2nd acest lucru, Dumnezeu cu opozitivitatea sa \u00eel ia \u00een posesie, adic\u0103 se \u00eentrupeaz\u0103 \u00een el. Conflictul divin \u00eel umple pe om.\u201d[22]<\/a><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen descrierea Sinelui, Jung se folose\u0219te de elemente opuse, paradoxale, pentru a surprinde esen\u021ba acestuia. \u201eEl este masculin \u0219i feminin, mo\u0219neag \u0219i copil, puternic \u0219i neajutorat, mare \u0219i mic. Sinele este o adev\u0103rat\u0103 \u00abcomplexio oppositorum\u00bb\u201d[23]<\/a> Totalitatea Sinelui nu poate fi imaginat\u0103 de c\u0103tre con\u0219tiin\u021ba ce judec\u0103 sub g\u00e2ndirea dualist\u0103, de aceea este nevoie de a atinge spa\u021biul singularit\u0103\u021bii \u00een care elementele opuse sunt toate adunate \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un punct al singularit\u0103\u021bii. \u00cen acela\u0219i fel, elementele opuse ce apar \u00een psyche<\/em> l\u0103rgesc orizontul Eului \u0219i \u00eel aduc mai aproape de Sine. Jung a observat \u00een nenum\u0103rate cazuri acest fenomen ap\u0103r\u00e2nd \u00een visele pacien\u021bilor s\u0103i. \u00cen momentul \u00een care circumstan\u021bele vie\u021bii obligau pacientul s\u0103 se pozi\u021bioneze \u00eentr-o zon\u0103 extrem\u0103 a unui spectru, visele sale aduceau elementul opus pentru a restabili echilibrul psihic \u0219i a satisface nevoie de completitudine. Pentru ca Eul s\u0103 nu cad\u0103 \u00een identificarea cu un o singur\u0103 parte a spectrului, apare elementul opus ce va \u00eempinge Eul spre a transcende polaritatea, accept\u00e2nd ambele p\u0103r\u021bi ale spectrului.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Natura<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Printre primele imagini ale Sinelui ap\u0103rute la omul arhaic se afl\u0103 natura \u0219i fenomenele naturale ce inspir\u0103 sentimente de fascina\u021bie \u0219i de fric\u0103. Aceste sentimente izvor\u00e2te din contactul cu lumea natural\u0103 sunt identice cu cele experimentate \u00een urma contactului cu numinosul, ceea ce plaseaz\u0103 obiectul naturii \u00een planul divin. Astfel, animalele s\u0103lbatice, mun\u021bii, oceanul, st\u00e2rnesc instinctual Sinele, iar aceste elemente apar \u00een visele pacien\u021bilor atunci c\u00e2nd Eul caut\u0103 re-armonizarea unei lipse a conexiunii cu natura.<\/p>\n ###<\/p>\n Note<\/p>\n [1]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a7301, p. 221.<\/p>\n [2]<\/a> Jung, OC 11, \u00a7757, p. 500.<\/p>\n [3]<\/a> Idem.<\/p>\n [4]<\/a> Jung, OC 11, \u00a7102, p. 74.<\/p>\n [5]<\/a>\u00a0 Heisig, J.\u00a0 Imago Dei: A Study of C. G. Jung\u2019s Psychology of Religion<\/em>, Cranbury, NJ: Associated University Presses, 1979, p. 92.<\/p>\n [6]<\/a> Jung, OC 11, \u00a7556, p. 391.<\/p>\n [7]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a7305, p. 223-224.<\/p>\n [8]<\/a> Jung, OC 11, \u00a7757, p. 499.<\/p>\n [9]<\/a> Jung, OC 11, \u00a7558, p. 393.<\/p>\n [10]<\/a> Samuels, Shorter, Plaut, Dic\u021bionar critic al psihologiei analitice jungiene<\/em>, Herald, Bucure\u0219ti, 2014, p. 109.<\/p>\n [11]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a7304, p. 222.<\/p>\n [12]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a7303, p. 222.<\/p>\n [13]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a7170, p. 126.<\/p>\n [14]<\/a> Jung, OC 9\/2,\u00a0 \u00a7305, p. 223-224.<\/p>\n [15]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a799, p. 67.<\/p>\n [16]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a7558, p. 393.<\/p>\n [17]<\/a> Jung, OC 9\/2, \u00a7122, p.82.<\/p>\n [18]<\/a> Corbett, L. and Kugler, P., The Self in Jung and Kohut. In: Dimensions of Self Experience: Progress in Self Psychology<\/em>, vol. 5. Ed. Arnold Goldberg. Analytic Press, Hillsdale, NJ, 1989, p. 196.<\/p>\n [19]<\/a> Jung, OC 9\/1, \u00a7630, p. 410.<\/p>\n [20]<\/a> Jung, OC 9\/1, \u00a7633, p. 411.<\/p>\n [21]<\/a> Jung, OC 11, \u00a7713, p. 471.<\/p>\n![](\"https:\/\/i0.wp.com\/i.vgy.me\/Nk35Y3.png?w=812&ssl=1\")
<\/p>\n