{"id":13362,"date":"2021-02-16T07:49:53","date_gmt":"2021-02-16T05:49:53","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13362"},"modified":"2021-02-15T22:51:31","modified_gmt":"2021-02-15T20:51:31","slug":"cei-ce-aduc-fericirea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13362","title":{"rendered":"Cei ce-aduc fericirea"},"content":{"rendered":"

o istorie de buzunar<\/span><\/p>\n

de Ana-Maria Negril\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romanul lui C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu, B\u0103rbatul care aduce fericirea (<\/em>Humanitas, 2018) un roman al pierderii, care nu este \u00eens\u0103 sim\u021bit\u0103 ca atare, dar \u0219i al metamorfozei, al descoperirii unui nou sens al vie\u021bii, al construirii unei noi istorii personale. \u201e\u00cemi v\u0103d romanul nu numai ca pe o poveste despre cum \u00ee\u021bi cau\u021bi locul \u00een lume, ci \u0219i despre cum po\u021bi g\u0103si prin nara\u021biune calea spre cel\u0103lalt.\u201d (C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu) Romanul este unul al c\u0103l\u0103toriei \u00een sens larg: a celei ini\u021biatice \u2013 a copilului, apoi t\u00e2n\u0103rului \u00een drumul lui spre maturitate \u2013, a celei fizice, \u00een c\u0103utarea unei lumi mai bune, dar \u0219i a celei pe axa timpului \u0219i istoriei, at\u00e2t din trecut \u00een prezent, c\u00e2t \u0219i din prezent \u00een trecut. Nara\u021biunea cuprinde o perioad\u0103 de o sut\u0103 de ani \u0219i se \u00eentinde pe dou\u0103 continente, iar firele narative, care merg \u00een paralel o mare parte din carte, ajung s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eentr-un alt moment de cotitur\u0103 al istoriei moderne \u2013 11 septembrie 2001.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen amurgul sec. al xix-lea, un b\u0103iat orfan \u00eencearc\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 pe Coney Island, \u00eentr-un amalgam de popula\u021bii provenite din b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103 \u0219i \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie ce aminte\u0219te de romanele John Steinbeck (Fructele m\u00e2niei) sau Theodore Dreiser (Sora Carrie). Chibrit, bunicul unuia dintre naratori, are o mul\u021bime de nume sau identit\u0103\u021bi \u00een func\u021bie de necesit\u0103\u021bi, fiind unul dintr-o mul\u021bime de orfani ce supravie\u021buiesc miraculos pe str\u0103zile ghetoului emigran\u021bilor din New York, tr\u0103ind de pe azi pe m\u00e2ine din v\u00e2nzarea de ziare, din mici ho\u021bii sau \u00eenv\u00e2rteli. Uneori, acestea nu sunt de ajuns, \u0219i atunci destinul li se curm\u0103 brusc, ajung\u00e2nd c\u0103l\u0103tori pe vaporul mor\u021bii, condus de C\u0103pitan, un personaj temut a c\u0103rui via\u0163\u0103 este marcat\u0103 de crim\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ghetoul nu face diferen\u021ba \u00eentre na\u021bii, to\u021bi locuitorii lui sunt uni\u021bi \u00een via\u0163\u0103, dar mai ales \u00een moarte, deoarece condi\u021biile \u00een care tr\u0103iesc \u00eei fac s\u0103 caute orice mijloc s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t nicio fapt\u0103 nu mai e ru\u015finoas\u0103 dac\u0103 aduce un venit, nicio crim\u0103 nu e prea mare dac\u0103 se poate face \u00een lini\u0219te. P\u0103rin\u021bii \u0219i copii sunt uni\u021bi de leg\u0103turi ce par rodul unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, iar pu\u021bini oameni reu\u0219esc \u00een aceste condi\u0163ii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la nivelul condi\u0163iei lor \u015fi s\u0103 nu coboare la cea de animal. Coney Island devine astfel o fresc\u0103 foarte bine zugr\u0103vit\u0103 a viciilor \u0219i dec\u0103derii \u2013 o societate \u00een care s\u0103r\u0103cia, degradarea fizic\u0103 \u0219i moral\u0103 oglindesc \u00een mic ceea ce este \u00een mare lumea \u00eenceputului de sec. xx.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDup\u0103 ce au dezlegat par\u00e2mele \u015fi nava se \u00eendep\u0103rtase de bolarzi, a \u00eenceput pl\u00e2nsetul, la \u00eenceput abia perceptibil \u015fi apoi tot mai puternic. Era o jeluire irlandez\u0103, italieneasc\u0103, evreiasc\u0103, din zeci de g\u00e2tlejuri, care se r\u0103sp\u00e2ndea \u00een toate direc\u0163iile \u015fi se a\u015fternea ca un v\u0103l de glasuri peste oameni, nave, r\u00e2u \u015fi p\u0103m\u00e2nt. Sicriele s-au mai v\u0103zut bine p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vaporul a ajuns \u00een mijlocul r\u00e2ului. C\u00e2nd a cotit spre nord, imaginea lor s-a topit repede, devenind o unic\u0103 pat\u0103 alb\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aburul a \u015fters-o \u015fi pe ea.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Chibrit sau Berl, cum \u00ee\u015fi mai spune, \u00eemprumut\u00e2nd numele prietenului s\u0103u mort \u00een noaptea de Anul Nou, reu\u0219e\u0219te s\u0103 se descurce acolo unde al\u021bii dau gre\u0219. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi o stea norocoas\u0103 ce vegheaz\u0103 asupra lui \u015fi care ia diferite forme, de la cea a vizitiului Gustav, la cea a pugilistului Pasquale sau a evreului Herschel. \u00a0\u0218i el crede c\u0103 astrul lui benefic este luna, pentru c\u0103, fiind f\u0103r\u0103 familie, f\u0103r\u0103 amintiri despre vreun c\u0103min, este ca \u015fi cum ar fi fost picat din lun\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u015fte, singurul s\u0103u talent se dovede\u015fte vocea frumoas\u0103 cu care le vr\u0103je\u0219te pe fetele aflate la ananghie \u0219i cu care reu\u0219e\u0219te p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 un rost la o cas\u0103 de discuri. Micul Caruso, numele pe care \u0219i-l ia, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 un drum \u00een lumea vodevilului, dar perioada lui de glorie este scurt\u0103, iar visul lui american, la fel ca al multor emigran\u021bi, este marcat de s\u0103r\u0103cie, boal\u0103 \u0219i moarte. Nici m\u0103car peste dou\u0103 genera\u021bii, Ray, nepotul s\u0103u, nu va reu\u0219i s\u0103-\u0219i fac\u0103 un nume \u0219i va tr\u0103i din expediente p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care \u00eent\u00e2lnirea lui cu Elena, la umbra altei tragedii, va \u00eensemna un punct de cotitur\u0103 \u00een via\u021ba lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alt plan narativ, ce aminte\u0219te de scrierile lui Radu Tudoran \u0219i Jean Bart, este cel al Elenei, o t\u00e2n\u0103r\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii, \u00eentr-o zon\u0103 s\u0103rac\u0103, marcat\u0103 de supersti\u021bii \u0219i promiscuitate, dar care reu\u0219e\u0219te s\u0103 se desprind\u0103 de Leni, o mam\u0103 care nu o iube\u0219te, \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 de lucru la o frizerie \u00een ora\u0219ul Sulina. Via\u021ba \u00een Delt\u0103 este grea, supus\u0103 toanelor fluviului, iar oamenii \u00eencerc\u0103 s\u0103 se apere de neprev\u0103zut apel\u00e2nd la dou\u0103 personalit\u0103\u021bi ale locului, preotul \u0219i doftoroaia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Sulina, Elena descoper\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u0219i o alt\u0103 lume \u00een afara cocioabelor pesc\u0103re\u0219ti \u0219i a bra\u021belor Dun\u0103rii, ascult\u0103 muzic\u0103 american\u0103, discut\u0103 cu un b\u0103tr\u00e2n al c\u0103rui fiu a emigrat \u00een Statele Unite \u0219i care \u00ee\u0219i caut\u0103 o so\u021bie. De aici p\u00e2n\u0103 la a-\u0219i face planuri de c\u0103l\u0103torie nu este dec\u00e2t un pas. Pentru Elena, Statele Unite sunt un mod de a evada din mizeria vie\u021bii \u2013 \u00eenceputul c\u0103l\u0103toriei oric\u0103rui emigrant, explic\u00e2nd astfel \u0219i gestul acestora de a-\u0219i p\u0103r\u0103si \u021b\u0103rile \u00een c\u0103utarea unui miracol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romanul are doi naratori, unul care-\u0219i poveste\u0219te direct experien\u021bele, fiica Elenei, n\u0103scut\u0103 \u0219i ea \u00een Delta Dun\u0103rii, tot orfan\u0103, trec\u00e2nd de la o familie la alta \u00een perioada comunist\u0103, pentru a se \u00eentoarce la maturitate, dup\u0103 1989, la Sulina, unde va afla lucruri cutremur\u0103toare despre p\u0103rin\u021bii ei, \u0219i un altul, un narator martor, Ray, de la care afl\u0103m povestea bunicului s\u0103u, Berl. Aceste perspective \u0219i vie\u021bi se \u00eempletesc spre finalul romanului, iar pove\u0219tile de un secol ajung s\u0103 aib\u0103 sens.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un personaj al romanului este \u0219i muzica. New York-ul \u00eenceputului de secol se afl\u0103 sub semnul show-bizz-ului, al caselor de discuri, al spectacolelor de tot felul, de la c\u00e2ntecele interpretate de tot felul de dezmo\u0219teni\u021bi ai sor\u021bii, la cele ale emigran\u021bilor pentru care \u00eendeplinesc func\u021bia unui catharsis<\/em>, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 treac\u0103 peste drama dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii. Tot un personaj este \u0219i fluviul, nu neap\u0103rat unul anume, ci oricare, de la Dun\u0103re, at\u00e2t \u0219osea, c\u00e2t \u0219i cas\u0103, \u0219i cel care ofer\u0103 mijloace de subzisten\u021b\u0103 localnicilor, la East River, un Styx, pe care C\u0103pitanul, un Caron modern, transport\u0103 mor\u021bii spre Insula Hart. Aceste r\u00e2uri ascund p\u0103cate mari, crime ce nu \u0163in de natura oamenilor, ci de \u00eemprejur\u0103ri. Berl ajunge s\u0103 omoare copii \u00een c\u00e2rd\u0103\u015fie cu C\u0103pitanul, iar p\u0103catul lui necunoscut \u00eel apas\u0103 tot restul vie\u0163ii. Moartea iubitei sale, Giuseppina, victim\u0103 a revolu\u0163iei industriale \u015fi condi\u0163iilor precare de munc\u0103, vine ca o pedeaps\u0103 pentru faptele comise, iar Berl, ajuns acum Paddy, \u00ee\u015fi dedic\u0103 via\u0163a \u00eengrijirii fiicei lor. S\u0103r\u0103cia \u00ee\u015fi pune \u00een continuare amprenta asupra vie\u021bii lui \u0219i a urma\u015filor lui, chiar dac\u0103 lumea se modernizeaz\u0103, iar nepotul Ray duce o existen\u021b\u0103 simpl\u0103, tr\u0103ind la umbra vodevilului \u015fi aduc\u00e2nd oamenilor fericirea, \u00een acela\u015fi mod \u00a0\u00een care o f\u0103cea \u015fi bunicul s\u0103u. Roy o cunoa\u0219te pe Elena, fiica Elenei, fiica Lenei din Delt\u0103, tot sub semnul \u00eendoit al mor\u021bii \u2013 pe de-o parte, femeia duce cu sine urna mamei sale, \u00eendeplinindu-i acesteia dorin\u0163a de a ajunge \u00een Statele Unite, \u015fi, pe de alta, \u00eent\u00e2lnirea celor doi are loc \u00een momentul \u00een ora\u0219ul New York, \u00eengropat \u00een cenu\u0219\u0103, \u00ee\u0219i depl\u00e2nge mor\u021bii de la 11 septembrie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B\u0103rbatul care aduce fericirea<\/em> este un roman al transform\u0103rii unei lumi ce p\u0103\u015fe\u015fte \u00een epoca modern\u0103, este un roman al durerii, al dezmo\u015fteni\u0163ilor sor\u021bii, a mor\u021bii ce \u00eempac\u0103\/\u0219terge totul, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, al mo\u015ftenirii l\u0103sate de fiecare genera\u0163ie celei care \u00eei urmeaz\u0103. Dincolo de lupta cu via\u0163a, cu tarele unei na\u015fteri nenorocoase, fiecare copil trece mai departe ceva din esen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, iar romanul lui C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu subliniaz\u0103 tocmai acest lucru.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negril\u0103 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romanul lui C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu, B\u0103rbatul care aduce fericirea (Humanitas, 2018) un roman al pierderii, care nu este \u00eens\u0103 sim\u021bit\u0103 ca atare, dar \u0219i al metamorfozei, al descoperirii unui nou sens al vie\u021bii, al construirii unei noi istorii personale. \u201e\u00cemi v\u0103d romanul nu numai ca pe o […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[8,1452,1298],"tags":[1255,1472,1113,1453,1301],"class_list":["post-13362","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-66","category-o-istorie-de-buzunar","tag-ana-maria-negrila","tag-catalin-dorian-florescu","tag-critica","tag-egophobia-66","tag-o-istorie-de-buzunar"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3tw","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13362","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13362"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13362\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13363,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13362\/revisions\/13363"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13362"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13362"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13362"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}