{"id":13367,"date":"2021-02-22T07:49:56","date_gmt":"2021-02-22T05:49:56","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13367"},"modified":"2021-02-20T17:52:58","modified_gmt":"2021-02-20T15:52:58","slug":"pianistul-amintiri-din-varsovia-1939-1945","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13367","title":{"rendered":"Pianistul. Amintiri din Var\u0219ovia, 1939-1945"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

W\u0142adys\u0142aw Szpilman (n. 1911 \u2013 d. 2000) a fost un pianist \u0219i compozitor de muzic\u0103 clasic\u0103 polonez, de origine evreiasc\u0103. Acesta a studiat pianul la academiile din Berlin \u0219i Var\u0219ovia, devenind popular pentru apari\u021biile din cadrul radioului polonez. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, s-a ascuns timp de doi ani \u00een Var\u0219ovia, fiind ajutat c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul conflagra\u021biei \u0219i de un ofi\u021ber german. Dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, \u0219i-a continuat cariera de pianist \u00een cadrul radioului polonez \u0219i a devenit un compozitor prolific, opera sa incluz\u00e2nd sute de c\u00e2ntece \u0219i numeroase piese pentru orchestr\u0103.\u00a0 A compus, de asemenea, \u00een jur de patruzeci de c\u00e2ntece pentru copii, pentru care a fost premiat de Uniunea Compozitorilor Polonezi \u00een 1955. Printre cele mai cunoscute compozi\u021bii ale sale se num\u0103r\u0103: \u201eVia\u021ba ma\u0219in\u0103riilor\u201d (1932), \u201eConcertul pentru vioar\u0103\u201d (1933), \u201eDoctor Murek\u201d (1939) sau \u201eUvertur\u0103 pentru orchestr\u0103 simfonic\u0103\u201d (1968).<\/p>\n

<\/p>\n

Pianistul. Amintiri din Var\u0219ovia, 1939-1945<\/em> (Editura Humanitas Fiction, 2019) este o carte de memorii scris\u0103 de pianistul W\u0142adys\u0142aw Szpilman dup\u0103 \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een care descrie via\u021ba sa \u00een Var\u0219ovia ocupat\u0103 de nazi\u0219ti unde la pu\u021bin dup\u0103 invazie \u201eevreilor li s-a interzis s\u0103 mai ia trenul. Mai t\u00e2rziu, le-a fost impus\u0103 o tax\u0103 de patru ori mai mare dec\u00e2t \u00abarienilor\u00bb pentru c\u0103l\u0103toria cu tramvaiul. Pe urm\u0103 au \u00eenceput s\u0103 circule zvonuri despre \u00eenfiin\u021barea ghetoului. Au circulat timp de dou\u0103 zile, aduc\u00e2nd oamenii \u00een pragul nebuniei\u201d \u2013 p. 51. \u00cen acest ghetou va tr\u0103i \u00eempreun\u0103 cu familia sa p\u00e2n\u0103 pe 16 august 1942 c\u00e2nd vor fi trimi\u0219i \u00een Umschlagplatz unde vor a\u0219tepta deportarea spre lag\u0103rul de exterminare de la Treblinka. Soarta face ca pianistul s\u0103 fie desp\u0103r\u021bit de p\u0103rin\u021bi, surori \u0219i fratele Henryk, acesta fiind nevoit s\u0103 se ascund\u0103 \u00een Var\u0219ovia unde vor avea loc mai t\u00e2rziu revoltele din ghetou (1943) \u0219i cele ale rezisten\u021bei poloneze (1944). El va supravie\u021bui unui ora\u0219 aflat \u00een ruin\u0103 cu ajutorul prietenilor \u0219i al str\u0103inilor, printre care \u0219i c\u0103pitanul german Wilm Hosenfeld, pe care \u00eel cunoa\u0219te \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pe c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103 se ascund\u0103 tocmai \u00eentr-o cl\u0103dire care avea s\u0103 devin\u0103 comandamentul central al germanilor.<\/p>\n

Memoriile lui Szpilman sunt evocative, ororile r\u0103zboiului fiind relatate \u00eentr-un stil simplu, pe deplin onest, pianistul recunosc\u00e2nd depresia \u00eencercat\u0103, dar \u0219i dorin\u021ba de supravie\u021buire, acesta povestind c\u0103 p\u00e2inea cu mucegai \u0219i apa cu insecte erau o binecuv\u00e2ntare pentru el \u00een acele timpuri. Nu doar povestea sa este perturbatoare, ci \u0219i micile istorii ale evreilor pe care \u00eei \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een calea sa. Una dintre cele mai evocatoare scene ale volumului este cea a evacu\u0103rii orfelinatului condus de Janusz Korckzak, c\u00e2nd copiii urmau s\u0103 fie lua\u021bi f\u0103r\u0103 \u00eenso\u021bitori, dar \u00eengrijitorul lor alege s\u0103 nu \u00eei abandoneze: \u201eVoia s\u0103 le fac\u0103 plecarea mai u\u0219oar\u0103. Le-a explicat orfanilor c\u0103 trebuie s\u0103 fie bucuro\u0219i, pentru c\u0103 merg la \u021bar\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, puteau schimba zidurile ap\u0103s\u0103toare, resping\u0103toare cu poieni \u00een care cre\u0219teau flori, cu izvoare \u00een care s\u0103 se poat\u0103 sc\u0103lda, cu p\u0103duri, unde sunt at\u00e2t de multe afine \u0219i ciuperci. Le-a cerut s\u0103 se \u00eembrace ca de s\u0103rb\u0103toare \u0219i, a\u0219a frumos g\u0103ti\u021bi, s-au aliniat cu bucurie doi c\u00e2te doi \u00een curte. \/ [\u2026] \/ Cu siguran\u021b\u0103, chiar \u0219i \u00een camera de gazare, c\u00e2nd Zyklon B str\u00e2ngea deja laringele copiilor, iar frica lua locul bucuriei \u0219i speran\u021bei \u00een inimile orfanilor, B\u0103tr\u00e2nul Doctor le-a \u0219optit, cu un ultim efort: \u00abNu-i nimic, copii! Totul o s\u0103 fie \u00een regul\u0103…\u00bb, ca s\u0103-i cru\u021be pe micu\u021bii afla\u021bi \u00een grija lui de spaima trecerii de la via\u021b\u0103 la moarte.\u201d \u2013 pp. 116-117. La aceast\u0103 scen\u0103 se adaug\u0103 numeroase altele, precum scena \u00een care un copil moare \u00een bra\u021bele lui Szpilman, cea \u00een care doi oameni se bat pe o oal\u0103 de ciorb\u0103, cea \u00een care trupurile evreilor sunt c\u0103lcate cu ma\u0219ina de solda\u021bi, ori cea \u00een care o femeie \u00ee\u0219i ucide involuntar copilul.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00centre toate aceste pove\u0219ti brutale se ascunde \u0219i un lic\u0103r de lumin\u0103 \u00een prietenia care se na\u0219te \u00eentre pianist \u0219i un ofi\u021ber german care \u00eel ajut\u0103 pe Szpilman s\u0103 se ascund\u0103 \u00een ultima perioad\u0103 petrecut\u0103 \u00een Var\u0219ovia ocupat\u0103. Scena \u00een care evreul c\u00e2nt\u0103 la pian pentru german subliniaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea dintre dou\u0103 lumi conflictuale \u00een care arta pare s\u0103 mai salveze ceva: \u201eC\u00e2nd mi-am pus degetele pe claviatur\u0103, tremurau. De data asta, trebuia s\u0103-mi r\u0103scump\u0103r via\u021ba c\u00e2nt\u00e2nd la pian. Nu mai exersasem de doi ani \u0219i jum\u0103tate, degetele \u00eemi erau \u00een\u021bepenite, acoperite cu un strat gros de murd\u0103rie, iar unghiile erau net\u0103iate din ziua \u00een care arsese cl\u0103direa \u00een care m\u0103 ad\u0103posteam. Camera \u00een care se afla pianul era, ca majoritatea \u00eenc\u0103perilor din ora\u0219, f\u0103r\u0103 geamuri la ferestre, iar cioc\u0103nelele instrumentului se umflaser\u0103 din cauza umezelii \u0219i opuneau rezisten\u021b\u0103 la ap\u0103sarea degetelor pe clape. \/ Am \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nt Nocturna \u00een do diez minor <\/em>de Chopin. Sunetul sticlos, metalic, produs de instrumentul dezacordat, umplea apartamentul gol \u0219i casa sc\u0103rilor, plutea deasupra ruinelor caselor de pe cealalt\u0103 parte a str\u0103zii, \u00eentorc\u00e2ndu-se ca un ecou mut, trist. C\u00e2nd am terminat, t\u0103cerea care domnea \u00een ora\u0219 devenise parc\u0103 mai surd\u0103 \u0219i mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare.\u201d \u2013 p. 214. Dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, pianistul avea s\u0103 \u00eel caute pe ofi\u021berul german care l-a salvat \u00eentr-unul dintre lag\u0103rele de prizonieri, pentru a ob\u021bine eliberarea acestuia, \u00eens\u0103 \u00eencercarea lui de a-l g\u0103si pe Wilm Hosenfeld avea s\u0103 se dovedeasc\u0103 t\u00e2rzie \u00eentruc\u00e2t acesta fusese mutat, germanul murind dup\u0103 \u0219apte ani \u00een Rusia.<\/p>\n

Dincolo de toate acestea, memoriile lui Szpilman sunt \u0219i despre supravie\u021buirea \u00een singur\u0103tate \u0219i despre p\u0103strarea lucidit\u0103\u021bii \u00eentr-o lume care se destram\u0103. Chiar autorul se confeseaz\u0103 \u00een acest sens, spun\u00e2nd c\u0103tre finalul volumului c\u0103 pentru a supravie\u021bui trebuia s\u0103 fie \u201eabsolut singur\u201d \u2013 p. 220.<\/p>\n

Volumul este marcat de tragism \u0219i nu este recomandat dec\u00e2t celor care se pot confrunta cu ororile celui mai aprig r\u0103zboi care a avut loc \u00een istoria omenirii. La fel de tragice sunt \u0219i\u00a0 jurnalul lui Wilm Hosenfeld \u0219i epilogul scris de Wolf Biermann \u00een care reg\u0103sim explica\u021bii la textele scrise de pianistul evreu \u0219i de c\u0103pitanul german.<\/p>\n

Din jurnalul lui Hosenfeld afl\u0103m c\u0103 ofi\u021berul nu era simpatizant al doctrinei naziste, acesta reprob\u00e2nd ac\u021biunile s\u00e2ngeroase ale compatrio\u021bilor s\u0103i: \u201eDe ce Dumnezeu a \u00eeng\u0103duit acest r\u0103zboi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, cu victimele sale teribile? \/ M\u0103 g\u00e2ndesc la raidurile aeriene repetate, la spaima popula\u021biei civile nevinovate, la tratamentul inuman aplicat de\u021binu\u021bilor din lag\u0103rele de concentrare, la uciderea sutelor de mii de evrei de c\u0103tre nem\u021bi.\u201d \u2013 p. 243, \u00een timp ce Wolf Biermann ne poveste\u0219te c\u0103 jurnalul comandantului german nu a fost publicat imediat dup\u0103 r\u0103zboi pentru c\u0103 imaginea unui nazist ca erou de r\u0103zboi nu ar fi fost potrivit\u0103 cu cea ce trebuia propagat\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea conflagra\u021biei. Acela\u0219i Biermann relateaz\u0103 despre ru\u0219inea \u201eparalizant\u0103\u201d (p. 257) cu care se confrunt\u0103\u00a0 cei care au reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 ghetoului \u0219i lag\u0103relor: \u201ePe umerii lor se odihnesc mun\u021bi de cadavre \u2013 prieteni, familie, propriii copii, aproape o na\u021biune \u00eentreag\u0103\u201d (p. 257).<\/p>\n

Ororile r\u0103zboiului ni se relev\u0103 a\u0219a cum au fost \u00een aceast\u0103 carte de memorii, care nu iart\u0103 nimic, fiind o lectur\u0103 brutal\u0103, pe care cititorul o poart\u0103 cu sine mult timp dup\u0103 ce a \u00eenchis volumul.<\/p>\n

\n

Ecranizarea cinematografic\u0103<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Pianistul<\/em> (2002) este o dram\u0103 de r\u0103zboi biografic\u0103 regizat\u0103 de Roman Polanski, av\u00e2nd scenariul scris de Ronald Harwood \u0219i fiind co-produs\u0103 de Fran\u021ba, Marea Britanie, Germania \u0219i Polonia. Pelicula urm\u0103re\u0219te \u00eendeaproape \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din cartea de memorii omonim\u0103, fiind deschis\u0103 de imagini alb-negru filmate \u00een Var\u0219ovia \u00eenainte de \u00eenceperea r\u0103zboiului, imagini \u00eenso\u021bite de muzica lui Chopin, c\u00e2ntat\u0103 la pian de actorul Adrien Brody, cel care \u00eel interpreteaz\u0103 pe W\u0142adys\u0142aw Szpilman \u0219i care a fost r\u0103spl\u0103tit pentru acest rol cu Premiul Oscar pentru cel mai bun actor.<\/p>\n

Filmul este o oglindire pe ecran a memoriilor lui Szpilman, fiind la fel de evocativ precum cartea pe care se bazeaz\u0103. Reg\u0103sim de-a lungul peliculei scene emo\u021bionante precum \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area care sugereaz\u0103 bucuria familiei Szpilman la aflarea ve\u0219tii c\u0103 Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba au declarat r\u0103zboi Germaniei, scene abisale precum \u00een\u0103l\u021barea zidului care separ\u0103 ghetoul de restul Var\u0219oviei, ori scene tulbur\u0103toare precum cea \u00een care un copil moare \u00een bra\u021bele lui Szpilman. Memorabile sunt \u0219i cea \u00een care pianistul ia ultima mas\u0103 cu familia sa, \u00eemp\u0103r\u021bind o caramea, sau cea \u00een care pianistul caut\u0103 o nou\u0103 ascunz\u0103toare \u00een Var\u0219ovia bombardat\u0103, merg\u00e2nd printre mald\u0103rele de ruine, unde avem de-a face cu sugestia dezastrului care se amplific\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce cadrul se mic\u0219oreaz\u0103 \u0219i pianistul devine din ce \u00een ce mai mic, aproape imperceptibil \u00eentre cl\u0103dirile \u00een ruin\u0103.<\/p>\n

Nu numai Adrien Brody face un joc impecabil, ci \u0219i actorii secundari sunt pe m\u0103sur\u0103. Dintre ace\u0219tia se remarc\u0103 Ed Stoppard care \u00eel interpreteaz\u0103 pe Henryk Szpilman, fratele pianistului, acesta reu\u0219ind s\u0103 redea pe ecran un personaj ce detest\u0103 sistemul \u0219i care este gata s\u0103 lupte pentru convingerile sale. Emilia Fox, \u00een rolul Dorotei, exprim\u0103 credibil prin jocul s\u0103u revolta \u00een fa\u021ba nedrept\u0103\u021bii, iar Roy Smiles este foarte bine ales pentru a-l interpreta pe antipaticul Itzhak Heller.<\/p>\n

Decorurile \u0219i atmosfera sunt gri, \u00eentunecate, reu\u0219ind s\u0103 redea sentimentul c\u0103 un sf\u00e2r\u0219it de lume se produce \u00een via\u021ba personajului principal. Mai mult, scene cheie sunt \u00eenso\u021bite de muzic\u0103 abisal\u0103 care amplific\u0103 tragedia tr\u0103it\u0103 de evreii din ghetou, tragedie care este dezv\u0103luit\u0103 de numeroase ori pe ecran: \u00een dansul din strad\u0103, c\u00e2nd evreii sunt pu\u0219i s\u0103 distreze solda\u021bii germani; \u00een a\u0219teptarea din Umschlagplatz c\u00e2nd evreii sunt trata\u021bi ca ni\u0219te simple insecte; \u00een cadavrele putrezite care zac \u00een strad\u0103, cadavre pe care camera este adesea centrat\u0103 pentru a sublinia nenorocirea care are loc.<\/p>\n

Pentru a realiza filmul, echipa a lucrat \u00een mai multe locuri. Ghetoul din Var\u0219ovia a fost recreat \u00een studio-ul Babelsberg, \u00een timp ce scenele \u00een care pianistul se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu Hosenfeld au fost filmate \u00een Potsdam. Tot aici au fost realizate \u0219i scenele \u00een care are loc distrugerea spitalului. \u00cen schimb, numeroase scene care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een ora\u0219 au fost filmate \u00een Praga datorit\u0103 existen\u021bei\u00a0 multor cl\u0103diri potrivite pentru perioada ce trebuia reconstituit\u0103. Scena din Umschlagplatz \u00een care evreii a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie trimi\u0219i \u00een lag\u0103r a fost realizat\u0103 \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii de Ap\u0103rare Na\u021bional\u0103 din Var\u0219ovia.<\/p>\n

Critica a receptat filmul foarte bine. Roger Ebert de la Chicago Sun-Times spunea c\u0103 \u201eprin faptul c\u0103 Szpilman este ar\u0103tat ca un supravie\u021buitor, nu ca un lupt\u0103tor sau un erou \u2013 ci ca un om care face tot posibilul pentru a se salva, \u0219i care ar fi murit f\u0103r\u0103 noroc \u0219i f\u0103r\u0103 bun\u0103tatea unor oameni care nu erau evrei \u2013 Polanski reflect\u0103… cele mai ad\u00e2nci sentimente ale sale: c\u0103 el a supravie\u021buit, cu toate c\u0103 nu trebuia, \u0219i c\u0103 mama lui a murit, ceea ce a l\u0103sat o ran\u0103 care nu s-a vindecat niciodat\u0103\u201d (tr.m.). Michael Wilmington de la Chicago Tribune afirma c\u0103 pelicula \u201eeste cea mai bun\u0103 reprezentare dramatic\u0103 a experien\u021bei Holocaustului, o afirma\u021bie puternic\u0103 la adresa r\u0103zboiului, inumanit\u0103\u021bii, \u0219i salv\u0103rii prin art\u0103, \u00eenc\u00e2t aceasta ar putea semnala salvarea artistic\u0103 a lui Polanski\u201d (tr.m.). A. O. Scott de la The New York Times spunea c\u0103 Szpilman \u201eajunge s\u0103 semene cu unul dintre clovnii existen\u021biali sfriji\u021bi ai lui Samuel Beckett, str\u0103b\u0103t\u00e2nd un peisaj sterp, bombardat, str\u00e2ng\u00e2nd la piept un borcan de mur\u0103turi. El este ca o replic\u0103 dintr-o glum\u0103 cosmic\u0103 caracterizat\u0103 de o cruzime de ne\u00een\u021beles\u201d (tr.m.).<\/p>\n

La cea de-a \u0219aptezeci \u0219i cincea gal\u0103 a premiilor Oscar, filmul a fost r\u0103spl\u0103tit \u0219i cu premiul pentru cel mai bun regizor (Polanski) \u0219i premiul pentru cel mai bun scenariu adaptat (Harwood). Pelicula a fost inclus\u0103 \u00een 2016 \u00een topul celor mai bune 100 de filme ale secolului al XXI-lea realizat de BBC, un statut pe deplin meritat, c\u0103ci filmul regizat de Polanski are toate atributele unei capodopere.<\/p>\n

###<\/p>\n

Despre autoare:<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie), critic literar \u0219i editor, fiind redactor-\u0219ef al revistei P(RO)EZIA \u0219i colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia unde conduce dou\u0103 rubrici, Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul (\u00een calitate de critic literar) \u0219i Lecturi potrivite \/ recomandate de Alexandra (\u00een calitate de editor).<\/p>\n

A publicat un volum liric, Demoni \u0219i demiurgi<\/em> (Editura EIKON, 2017), poezie \u00een volumul Tramvaiul Poeziei <\/em>(Editura Paralela 45, 2019) \u0219i proz\u0103 \u00een antologiile Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em> (Ed. Millennium Books, 2015) \u0219i Centenarium StrING<\/em> (Editura Tornada, 2018).<\/p>\n

Are apari\u021bii de poezie, proz\u0103, studii critice, editoriale \u00een publica\u021biile Apostrof, Argos, Echinox, eCreator.ro, EgoPHobia, Noise Poetry, O mie de semne, Parnas XXI, Postmodern, P(RO)EZIA, Puterea \u2013 Cotidian Na\u021bional, Revista Online de SF&F Galaxia 42, Revista de povestiri, Revista de suspans, Select News \u0219i pe platforma Queero. Amintim c\u00e2teva lucr\u0103ri semnificative: P\u0103catul (2013), \u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan (2016), Gomes Leal \u2013 poet al Satanei sau al lui Hristos? (2016), A fi sau a nu fi scriitor\u2026 (2017), Fiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103 (2017), Marea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be (2018) sau Henrik Ibsen \u2013 \u201cPeer Gynt\u201d (2019). Poeme ale sale au fost traduse \u00een limba spaniol\u0103 \u0219i publicate \u00een Chile.<\/p>\n

\u00cen 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contraband\u0103-n alb \u0219i negru<\/em>.<\/p>\n

Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru W\u0142adys\u0142aw Szpilman (n. 1911 \u2013 d. 2000) a fost un pianist \u0219i compozitor de muzic\u0103 clasic\u0103 polonez, de origine evreiasc\u0103. Acesta a studiat pianul la academiile din Berlin \u0219i Var\u0219ovia, devenind popular pentru apari\u021biile din cadrul radioului polonez. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, s-a ascuns […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1452],"tags":[1216,1215,1113,1453,1474],"class_list":["post-13367","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-66","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-critica","tag-egophobia-66","tag-wladyslaw-szpilman"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3tB","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13367"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13368,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13367\/revisions\/13368"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13367"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13367"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}