{"id":13374,"date":"2021-02-26T07:48:50","date_gmt":"2021-02-26T05:48:50","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13374"},"modified":"2021-02-26T11:10:07","modified_gmt":"2021-02-26T09:10:07","slug":"efectul-mutagen-al-unui-dezastru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13374","title":{"rendered":"Efectul mutagen al unui dezastru"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Oric\u00e2t ar fi de stimulat\u0103 sc\u0103derea interesului public pentru istorie, de c\u0103tre strategia neomarxist\u0103 a curentului globalist, exist\u0103 evenimente majore, cu consecin\u0163e de anvergur\u0103 pe plan global, care mai trezesc un interes punctual. De cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u2013 cu largul lor \u015fir de megaevenimente – a auzit toat\u0103 lumea. De marea pandemie, cunoscut\u0103 curent ca gripa spaniol\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in contemporan\u0103 cu faza final\u0103 a WW I, am amintit \u00een articolul care va ap\u0103rea \u00een num\u0103rul 3-4 al revistei Neuma, la Col\u0163ul lui Yorik<\/em>. Acum m\u0103 voi referi la unele aspect ale Marii foamete irlandeze de la mijlocul secolului XIX. De fapt, deocamdat\u0103, la dimensiunea biologic\u0103 a fenomenului, cu consecin\u0163ele economice \u015fi sociale ale acestuia.<\/p>\n

\u00cen Istoria Angliei<\/em>, academicianul Andr\u00e9 Maurois spune: \u00een 1845 \u015fi 1846 Irlanda a avut, una dup\u0103 alta, dou\u0103 recolte proaste de cartofi. \u015ei Peel <\/em>(premier, al doilea mandat \u00eentre 1841-1846) a \u00eenceput, de \u00eendat\u0103, s\u0103 foloseasc\u0103 cuv\u00e2ntul foamete. <\/em>Mul\u0163i istorici n-au mers mai departe. Criza s-a petrecut \u00een plin\u0103 perioad\u0103 a impunerii liberului schimb, c\u00e2nd principiul laissez faire<\/em> era sacrosanct. Interven\u0163ia corectiv\u0103 a guvernului, pentru rezolvarea crizei alimentare, era descurajata de numeroase motive \u015fi interese.<\/p>\n

\u00cen realitate, cele dou\u0103 recolte consecutive, a\u015fa zis proaste au fost de-a dreptul catastrofale. Iar cartoful constituia sursa alimentar\u0103 de baz\u0103 pentru popula\u0163ia agrar\u0103 majoritar\u0103 a insulei. Majoritatea istoricilor au ignorat cauza crizei. O epidemie a uneia din cele mai agresive boli a mai multor specii legumicole (solanacee) \u015fi fructifere (\u00een special vi\u0163a de vie). Mana. Cele mai multe boli ale plantelor, sunt produse de patogeni fungici. Mana cartofilor e produs\u0103 de ciuperca Phytophthora infestans<\/em>. Provenit\u0103 din America de Sud, s-a propagat \u00een Statele Unite (unde a provocat o ampl\u0103 epidemie \u00een 1843), apoi \u00een Europa. Cum \u00een epoc\u0103 nu ap\u0103ruse discipluna agrobiologic\u0103 Protec\u0163ia culturilor<\/em> de fapt Medicina plantelor<\/em>, primii cercet\u0103tori erau botani\u015ftii. Primele cuno\u015ftin\u0163e asupra acestei boli au fost publicate \u00een jurul anului 1830, \u00een Germania. Prin urmare, epidemia de man\u0103 din Irlanda, manifestat\u0103 timp de doi ani consecutivi, n-a putut fi nici \u00een\u0163eleas\u0103, cu at\u0103t mai pu\u0163in contracarat\u0103.<\/p>\n

Traiectoria bolii a fost deosebit de ampl\u0103, trec\u00e2nd de dou\u0103 ori oceanul Atlantic. Cultura cartofului a fost adus\u0103 \u00een Europa din America de Sud, spre finele secolului XVI, de spanioli, care, \u00een epoc\u0103, aveau monopolul leg\u0103turilor cu acest continent. \u00cen insulele britanice cartoful a fost introdus de c\u0103tre sir Walter Raleigh spre finele domniei Elisabetei I. Initial o curiozitate, consumat\u0103 ocazional de establishment, \u00een dou\u0103 secole \u015fi jum\u0103tate ajunsese hrana de baz\u0103 a popula\u0163iei s\u0103race din Irlanda.<\/p>\n

Cum boala atac\u0103 at\u00e2t p\u0103r\u0163ile aeriene ale plantei (tulpin\u0103, ramuri, Frunze) c\u00e2t \u015fi tuberculii, \u00een lipsa unor m\u0103suri de protec\u0163ie, cu totul necunoscute \u00een epoc\u0103, transmisia bolii distruge culturi \u00eentinse. Dar mai ales circula\u0163ia sporilor ciupercii infectante, du\u015fi de v\u00e2nt, asigur\u0103 condi\u0163iile instal\u0103rii epidemiilor. Factorul maxim favorizant e sezonul ploios. De fapt, la stadiul actual al medicinei plantelor (prefer termenul mai definitoriu), care un capitol al ecologiei, exist\u0103 un principiu alternativ: \u00een sezoanele ploioase precump\u0103nesc bolile culturilor (care sunt provocate prioritar de patogeni fungici), iar \u00een cele secetoase precump\u0103nesc atacurile d\u0103un\u0103torii culturilor, majoritatea lor insecte.<\/p>\n

Identificarea altor factori ideologici, cu efect convergent, va completa tabloul dezastrului. \u00cen contextul diversit\u0103\u0163ii spirituale locale, al c\u0103rei efect principal era contradic\u0163ia dintre biserica anglican\u0103, oficial\u0103 \u015fi \u00een Irlanda, \u015fi segmentul catolic important, plaga foametei era interpretat\u0103 ca pedeaps\u0103 divin\u0103. Providen\u0163ialismul era un concept ideologic fundamental al englezilor protestan\u0163i. Iat\u0103 ce g\u0103sim \u00een articolul https:\/\/www.historia.ro\/sectiune\/general\/articol\/marea-foamete-din-irlanda<\/a>. Unul din promotorii cei mai vizibili ai acestei perspective providen\u021bialiste a fost Sir Charles Trevelyan, chiar responsabilul cu administrarea programelor de ajutorare a irlandezilor. \u00centr-o carte intitulat\u0103\u00a0<\/em>Criza irlandez\u0103<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1848, el scria c\u0103 foametea era o \u201elovitur\u0103 direct\u0103\u201d din partea Divinit\u0103\u021bii, remediul brutal, dar eficient, prin care situa\u021bia Irlandei se va schimba. Acest mod de a privi lucrurile era des \u00eent\u00e2lnit \u00een r\u00e2ndurile elitei britanice, iar Trevelyan a avut un rol important \u00een convingerea mini\u0219trilor s\u0103 nu ia m\u0103suri pentru a \u00eempiedica evacu\u0103rile \u00een mas\u0103 (care urmau s\u0103 aib\u0103 ca efect restructurarea radical\u0103 a societ\u0103\u021bii rurale irlandeze dup\u0103 modelul dorit de politicienii britanici).<\/em><\/p>\n

S\u0103 nu omitem un factor care a accentuat noninterven\u0163ia guvernului britanic. Lui Sir Robert Peel, tentat, din con\u015ftiin\u0163\u0103, s\u0103-\u015fi dezavantajeze partidul, i-a urmat, \u00een 1846, liberalul Sir John Russel. Iar liberalii sus\u0163ineau de plano noninterven\u0163ia \u00een criz\u0103 \u015fi neajutorarea popula\u0163iei \u00eenfomentate.<\/p>\n

Num\u0103rul victimelor e evaluat, de diferite surse, de la cele contemporane la cele istorice, \u00eentre 1 \u015fi 1.5 milioane. Majoritatea tinde s\u0103 aprecieze la 1 milion decesele \u00een urma Marii foamete. Posibil majoritatea au murit de foame, dar destule decese au fost efecte ale cauzelor secundare.<\/p>\n

Dar efectul major al dezastrului a fost emigra\u0163ia masiv\u0103. Aproape exclusiv \u00een Statele Unite. Emigrarea irlandezilor \u00een SUA e veche, dar ritmul acesteia a fost multe zeci de ani moderat. A crescut brusc dup\u0103 Marea foamete. Din a doua jum\u0103tate a secolului XIX comunitatea irlandezilor americani, devenit\u0103 una din cele mai importante minorit\u0103\u0163i, a atins 2 miloane.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd ura istoric\u0103 a irlandezilor fa\u0163\u0103 de englezi, care \u015fi-a pus amprenta pe nenum\u0103rate fenomene distructuve, de la IRA la neutralitatea Irlandei \u00een WW II, dac\u0103 nu s-a n\u0103scut atunci, sigur atunci a devenit ireversibil\u0103. Chiar cum, dup\u0103 Brexit, grani\u0163a terestr\u0103 dintre Ulsterul protestant \u015fi Irlanda catolic\u0103 separ\u0103 UK de UE, conserv\u00e2nd un periculos potential de criz\u0103.<\/p>\n

Revenind la epidemia de man\u0103, odat\u0103 devenind cunoscute bolile plantelor de cultur\u0103, combaterea acestora s-a dezvoltat, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 nonindustrial\u0103, pe baza cuprului. Ale c\u0103rui propriet\u0103\u0163i fungicide au fost folosite spontan \u00eenc\u0103 din secolul XVII, c\u00e2nd fermierii tratau semin\u0163ele de gr\u00e2u cu piatr\u0103 v\u00e2n\u0103t\u0103 (sulfat de cuprupentahidrat) \u00eempotriv\u0103 m\u0103lurii (una din bolile culturilor de gr\u00e2u). Mana vi\u0163ei de vie a fost tratat\u0103 \u00een premier\u0103 \u00een 1882, cu zeam\u0103 bordelez\u0103 (solu\u0163ie de sulfat de cupru \u015fi var stins). Dar \u00een 1845 tratamenul nu se cuno\u015ftea \u015fi, oricum, nu se cuno\u015ftea \u00een Irlanda.<\/p>\n

Fungicide pe baz\u0103 de Cupru ionic (Cu++<\/sup>), respectiv sulfat neutru, hidroxid ori oxiclorur\u0103 de cupru) se folosesc \u015fi acum, c\u00e2nd fobia pesticidelor sintetice a devenit draconic\u0103. \u015ei asist\u0103m la dictatura agriculturii a\u015fa zis bio. Dar problema e una de doz\u0103, deci de consum de substan\u0163\u0103. Nu voi numi fungicidele comerciale, dar dozele necesare sunt cu un ordin de un ordin de m\u0103rime mai mici. Totu\u015fi aflu, \u00een emisiunea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 agrar\u0103 a unui post TV, c\u0103 cel pu\u0163in practicienii, fermierii, cunosc \u015fi folosesc, \u00een limitele neinterzise, no\u0163iuni de protec\u0163ia culturilor. Iar fitofarmacii \u00eenc\u0103 mai exist\u0103. Chiar \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Oric\u00e2t ar fi de stimulat\u0103 sc\u0103derea interesului public pentru istorie, de c\u0103tre strategia neomarxist\u0103 a curentului globalist, exist\u0103 evenimente majore, cu consecin\u0163e de anvergur\u0103 pe plan global, care mai trezesc un interes punctual. De cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u2013 cu largul lor \u015fir de megaevenimente – a auzit toat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1452,109],"tags":[1120,1453,114,110],"class_list":["post-13374","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-66","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-66","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3tI","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13374","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13374"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13374\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13376,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13374\/revisions\/13376"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13374"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13374"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13374"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}