{"id":13380,"date":"2021-03-08T07:28:03","date_gmt":"2021-03-08T05:28:03","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13380"},"modified":"2021-09-04T11:44:49","modified_gmt":"2021-09-04T09:44:49","slug":"chipurile-umbrei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13380","title":{"rendered":"Chipurile Umbrei"},"content":{"rendered":"

[de \u0218tefan Bolea<\/a>, Jung \u0219i filosofia umbrei<\/em>, Ed. Tracus Arte, 2019]<\/strong><\/p>\n

(Studii fantastice)<\/span><\/p>\n

de Oliviu Cr\u00e2znic<\/p>\n

\u015etefan Bolea (n. 1980) este doctor \u00een Filosofie \u0219i doctor \u00een Literatur\u0103 Comparat\u0103, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, autor (multiplu premiat), antologist ori traduc\u0103tor al mai multor volume din varii arii literare: poezie, proz\u0103, eseistic\u0103, critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103 etc.<\/p>\n

Pe plan interna\u021bional, s-a remarcat, \u00een principal, prin articolele publicate \u00een prestigioasa revist\u0103 anglo-american\u0103 Philosophy Now<\/em> \u0219i prin recenta publicare (\u00een anul 2020), de c\u0103tre Ed. Lexington Books, a unei variante revizuite (Internal Conflict in Nineteenth-Century Literature: Reading the Jungian Shadow<\/em>) a monografiei care face obiectul prezentei cronici.<\/p>\n

Pe plan na\u021bional, poate fi considerat un deschiz\u0103tor de drumuri, datorit\u0103 viziunii sale critice originale, pluridisciplinare \u2013 un \u201efilosof al culturii\u201d (\u00eenalte, dar \u0219i urbane \u2013 acoperind beletristica, muzica, cinematografia, pictura etc.).<\/p>\n

<\/p>\n

Este, totodat\u0103, un specialist \u00een ceea ce prive\u0219te curente artistice precum simbolismul (cu varia\u021biile \u0219i curentele conexe: estetism, decadentism) ori postmodernismul (ad\u0103ug\u00e2ndu-li-se acestora, odat\u0103 cu publicarea operei pe care o analiz\u0103m aici, \u0219i romantismul \u2013 dup\u0103 cum vom vedea \u00een continuare) \u0219i al unor curente filosofice precum nihilismul ori existen\u021bialismul, c\u0103rora le-a dedicat mai multe volume (e.g. Ontologia nega\u0163iei<\/em>, 2004; Introducere \u00een nihilismul nietzschean<\/em>, 2012; Existen\u0163ialismul ast\u0103zi<\/em>, 2012, 2019; seria de edi\u021bii critice \u00eenchinate readucerii operelor unor poe\u021bi simboli\u0219ti \u00een aten\u021bia publicului \u0219i a criticii, 2014-2017; Theoria<\/em>, 2015) \u0219i un num\u0103r impresionant de articole.<\/p>\n

Prin Jung \u0219i filosofia umbrei<\/em>, \u0218t. Bolea introduce \u00een ecua\u021bia viziunii sale consacrate un element esen\u021bial cu caracter de noutate, nefiind \u00eens\u0103 vorba nici despre o noutate nea\u0219teptat\u0103, nici despre una absolut\u0103: \u00eent\u00e2lnim analiza psihologic\u0103 \u0219i \u00een lucr\u0103rile sale anterioare \u2013 plasat\u0103 \u00eentr-un plan secundar, \u00eens\u0103. Prin aceast\u0103 mutare de \u0219ah (sus\u021binut\u0103 de o vast\u0103 bibliografie \u0219i de o ampl\u0103 cercetare) care confer\u0103 psihologiei un rol central (pe picior de egalitate cu filosofia \u0219i cu arta) \u00een cadrul edificiului scriitoricesc al autorului, \u201efilosofia culturii\u201d face un mare pas \u00eenainte, devenind, \u00eembog\u0103\u021bit, \u201efilosofia \u0219i psihologia culturii\u201d.<\/p>\n

Demersul caut\u0103 (\u0219i reu\u0219e\u0219te) s\u0103 demonstreze faptul c\u0103 literatura (\u00een spe\u021b\u0103, literatura izvor\u00e2t\u0103 din pana romanticilor \u0219i a postromanticilor) \u0219i manifest\u0103rile artistice conexe acesteia (de la faimoasa pictur\u0103 al lui H. Fuseli, intitulat\u0103 Co\u0219marul<\/em>, p\u00e2n\u0103 la cinematografia expresionist\u0103 \u0219i chiar postmodern\u0103) nu doar reflect\u0103 curente filosofice \u0219i teorii psihologice: \u00een nu pu\u021bine cazuri, le anticipeaz\u0103 ori le inspir\u0103, tot astfel cum literatura de anticipa\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 s-a aflat mereu cu un pas \u00eenaintea \u0219tiin\u021bei propriu-zise. Astfel, \u0218t. Bolea aduce \u00een discu\u021bie un prim aspect important, care pare s\u0103 fi fost sc\u0103pat din vedere, p\u00e2n\u0103 acum, de istoricii literari (dar \u0219i de filosofi \u0219i psihologi): func\u021bia anticipativ\u0103 a literaturii excedeaz\u0103 sfera literaturii \u0219tiin\u021bifico-fantastice, extinz\u00e2ndu-se asupra beletristicii \u00een ansamblu<\/strong>.<\/p>\n

Pentru a fundamenta demonstra\u021bia mai sus-amintit\u0103, este ales drept temelie conceptul-cheie elaborat de C.G. Jung (\u00eentemeietorul psihologiei analitice): \u201eumbra\u201d (\u0219i corespondentul freudian al acesteia \u2013 \u201eincon\u0219tientul personal)\u201d. Desigur, aceast\u0103 temelie este \u00eent\u0103rit\u0103 de concepte conexe (\u201epersona\u201d) ori subsumate (\u201edublul\u201d \u0219i \u201edemonicul\/daimonicul\u201d). Arhitectura astfel conceput\u0103 este apoi \u00een\u0103l\u021bat\u0103 prin intermediul a \u0219apte capodopere literare (probabil nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor acest num\u0103r, care, pe l\u00e2ng\u0103 alte valen\u021be simbolice, este \u0219i num\u0103rul \u201eartelor liberale\u201d medievale) romantice\/postromantice \u0219i cu sprijinul generos al unor curente filosofice complementare (amplific\u00e2ndu-se, astfel, orizontul interpret\u0103rii).<\/p>\n

Un al doilea aspect c\u00e2t se poate de interesant, care se desprinde din Jung \u0219i filosofia umbrei<\/em> \u0219i asupra c\u0103ruia am dori s\u0103 ne oprim pu\u021bin, \u00eel reprezint\u0103 varia\u021biile (sau \u201echipurile\u201d) \u201eumbrei\u201d, modurile \u00een care, conform literaturii romantice, aceasta poate, prin manifestare, s\u0103 capete o (aparent\u0103) \u201eform\u0103 fizic\u0103\u201d<\/strong>. \u201eUmbra literar\u0103\u201d romantic\u0103 se dovede\u0219te a fi, pe r\u00e2nd (simplific\u00e2nd), un frate vitreg p\u0103c\u0103tos influen\u021bat (ca \u0219i protagonistul, de altfel) de un elixir dr\u0103cesc (E.T.A. Hoffmann, Elixirele diavolului<\/em>), o creatur\u0103 abandonat\u0103 de creator unei \u00eennebunitoare solitudini (M. Shelley, Frankenstein<\/em>), o con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00eentrupat\u0103 (E.A. Poe, William Wilson<\/em>), o personalitate distructiv\u0103 disociat\u0103 \u00een mintea unui paranoic (F.M. Dostoievski, Dublul<\/em>), r\u0103ul uman inerent ie\u0219ind la suprafa\u021b\u0103 \u00een firile slabe (R.L. Stevenson, Straniul caz al doctorului Jekyll \u0219i al domnului Hyde<\/em>), un parazit demonic\/extraterestru dob\u00e2ndind control asupra trupului \u0219i min\u021bii gazdei sale (G. de Maupassant, Horla<\/em>) ori o oper\u0103 de art\u0103 oglindind sufletul, nu trupul (O. Wilde, Portretul lui Dorian Gray<\/em>). \u201eTipurile de umbre\u201d enumerate reprezint\u0103 tot at\u00e2tea categorii de manifest\u0103ri ale personalit\u0103\u021bii noastre reprimate \u0219i relev\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce sunt prezentate \u0219i \u201edisecate\u201d, faptul c\u0103 alegoria beletristic\u0103 include, uneori, at\u00e2t specula\u021bia filosofic\u0103, c\u00e2t \u0219i analiza psihologic\u0103, reunindu-le \u0219i poten\u021b\u00e2ndu-le.<\/p>\n

Valoarea lucr\u0103rii nu rezult\u0103, \u00eens\u0103, \u201enumai\u201d din analiza celor \u0219apte nara\u021biuni romantice prin raportarea, \u00een mod general, la arta (de varii tipuri) care le-a influen\u021bat sau pe care au influen\u021bat-o \u0219i prin raportarea, \u00een mod special, la ideile \u0219i teoriile filosofice \u0219i psihologice pe care le con\u021bin ori pe care le prefigureaz\u0103; \u00een cadrul respectivei analize, sunt propuse concepte filosofico-psihologice originale<\/strong>, care, credem, vor avea un ecou semnificativ \u00een mediul academic.<\/p>\n

Un asemenea (remarcabil) exemplu \u00eel reprezint\u0103 no\u021biunea propus\u0103 de \u201eumbr\u0103 a umbrei\u201d<\/strong>: dac\u0103 \u201eumbra\u201d fiec\u0103ruia dintre noi p\u0103streaz\u0103 m\u0103car un poten\u021bial de grandoare, \u201eumbra umbrei\u201d constituie acea latur\u0103 complet degenerat\u0103 a personalit\u0103\u021bii noastre, \u00een \u00eentregime meschin\u0103. Sufletul omului ar avea, prin urmare, nu un caracter dual (reflect\u00e2nd lupta spiritual\u0103 dintre Bine \u0219i R\u0103u), ci unul tripartit; purt\u0103m \u00een noi nu doar germenii C\u0103derii (referin\u021bele mitologice \u0219i teologice nu sunt ocolite de autor), ci \u0219i, mai grav, pe aceia ai Ruinei absolute, ai Abisului nietzschean. Omul este, \u00een acela\u0219i timp, sursa Neomului (v\u0103zut astfel cum l-a impus E. Cioran \u2013 ca str\u0103in de umanitate) \u0219i a Subomului. Paradigm\u0103 care nu doar o nuan\u021beaz\u0103 pe aceea nietzschean\u0103 a Omului \u0219i a Supraomului ci, \u00eentr-un fel, o contest\u0103: omul nu poate deveni mai mult dec\u00e2t Om, dar poate deveni Altceva (av\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreaga pleiad\u0103 de posibilit\u0103\u021bi \u00een Umbr\u0103). Ca filosof, \u0218t. Bolea se plaseaz\u0103, \u0219i cu aceast\u0103 ocazie, la intersec\u021bia nihilismului cu existen\u021bialismul, reafirm\u00e2ndu-\u0219i \u00eencrederea \u00een capacit\u0103\u021bile regeneratoare ale decre\u0103rii.<\/p>\n

Relevant\u0103 pentru contribu\u021bia autorului \u00een sfera filosofiei \u0219i a psihologiei este \u0219i identificarea, \u00een opera lui F.M. Dostoievski, a unei adev\u0103rate \u201efilosofii a m\u0103\u0219tii\u201d<\/strong> \u2013 urmat\u0103 de analizarea, explicarea \u0219i extinderea acesteia prin considera\u021biuni proprii referitoare la personologie. \u00cei sunt acordate, astfel, \u201em\u0103\u0219tii\u201d (\u201epersonei\u201d, concept ale c\u0103rui r\u0103d\u0103cini, afl\u0103m cu aceast\u0103 ocazie, pot fi g\u0103site \u00een opera lui A. Schopenhauer) valen\u021be deosebite, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o contrapondere necesar\u0103 a \u201eumbrei\u201d (\u00een lipsa m\u0103\u0219tii, carnavalul vie\u021bii put\u00e2nd deveni un infern al umbrei).<\/p>\n

Cel de al treilea concept din opera lui \u0218t. Bolea (probabil cel mai spectaculos) pe care sim\u021bim nevoia s\u0103 \u00eel semnal\u0103m este reprezentat de \u201epre-umbr\u0103\u201d<\/strong>: rela\u021bia ucenicului cu \u201emaestrul umbrelor\u201d este explorat\u0103 aici \u00een profunzime, resping\u00e2ndu-se categoric teza victimei inocente \u2013 pentru a te putea plasa sub \u201evraja\u201d unei personalit\u0103\u021bi \u201eumbroase\u201d, este necesar ca firii tale s\u0103 nu \u00eei lipseasc\u0103 o pronun\u021bat\u0103 latur\u0103 \u00eentunecat\u0103, aceasta constituind pre-umbra.<\/p>\n

Revenind la \u201efilosofia culturii\u201d, avem ocazia (\u0219i surpriza!) s\u0103 descoperim \u00een C.G. Jung un precursor al lui … \u0218t. Bolea, din afirma\u021biile psihiatrului elve\u021bian desprinz\u00e2ndu-se intuirea \u0219i \u00een\u021belegerea leg\u0103turii directe existente \u00eentre literatura (proto)romantic\u0103, filosofia nihilist\u0103 \u0219i psihologia analitic\u0103.<\/strong> Leg\u0103tura eviden\u021biat\u0103 este, \u00eens\u0103, punctual\u0103 (strict filiera Jung-Nietzsche-Goethe) \u0219i \u2013 \u00een ciuda faptului c\u0103 ideea pare s\u0103 \u00eel fi preocupat pe Jung de-a lungul \u00eentregii vie\u021bi \u2013 nu a fost dezvoltat\u0103 ori m\u0103car concretizat\u0103 \u00eentr-un studiu interdisciplinar propriu-zis.<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i ordine de idei, extragem afirma\u021bia autorului conform c\u0103reia psihanaliza deriv\u0103 direct din filosofie<\/strong> \u2013 Fr. Nietzsche dovedindu-se, astfel, practic, p\u0103rintele primeia, adev\u0103rat pionier care a creat, utilizat, explicat, dezvoltat, consfin\u021bit ori anticipat concepte-pilon ale domeniului.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u0218t. Bolea mai subliniaz\u0103 faptul c\u0103 filosofia [, psihologia] \u0219i literatura sunt diferite din punct de vedere al metodologiei (specifice) adoptate, nu \u00eens\u0103 \u0219i din punct de vedere al fondului (comun) explorat ori exploatat<\/strong>.<\/p>\n

Am putea s\u0103 z\u0103bovim, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u0219i asupra altor atuuri ale c\u0103r\u021bii (al\u021bi comentatori au f\u0103cut-o deja) \u2013 credem, \u00eens\u0103, c\u0103 am revelat suficient pentru a contura originalitatea, complexitatea \u0219i importan\u021ba lucr\u0103rii. Nu putem, \u00eens\u0103, s\u0103 \u00eencheiem f\u0103r\u0103 a mai remarca o punte creat\u0103 de autor \u00een cadrul edificiului s\u0103u cultural, o punte c\u0103tre alte dou\u0103 domenii \u00eengem\u0103nate, conexe filosofiei \u0219i psihologiei \u201eumbroase\u201d \u2013 criminologia \u0219i, respectiv, sociologia devian\u021bei<\/strong>. Referirile exprese \u00een acest sens sunt rare \u2013 nu inexistente, \u00eens\u0103 (\u00een fapt, criminologia \u0219i sociologia devian\u021bei par a ocupa aici acela\u0219i rol secundar care fusese alocat, \u00een lucr\u0103rile anterioare ale lui \u0218t. Bolea, psihologiei \u2013 ar putea constitui, prin urmare, \u00eenceputurile unei viitoare dezvolt\u0103ri a palierelor respective). \u00cen acela\u0219i timp, toate cele \u0219apte \u201eumbre\u201d romantice aflate \u00een prim-planul volumului de fa\u021b\u0103 sunt \u00een mod incontestabil b\u00e2ntuite de pulsiuni infrac\u021bionale \u0219i antisociale, analizate meticulos \u0219i necru\u021b\u0103tor. Cu to\u021bii avem o \u201eumbr\u0103\u201d \u2013 a c\u0103rei incorect\u0103 ori neatent\u0103 gestionare, par a ne avertiza (cu ajutorul filosofiei nihiliste \u0219i existen\u021bialiste, al psihanalizei \u0219i al psihologiei analitice \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cu ajutorul lucr\u0103rii de fa\u021b\u0103) capodoperele literaturii romantice, risc\u0103 s\u0103 dea fr\u00e2u liber unui monstru real, mai temut dec\u00e2t to\u021bi \u201edoppelg\u00e4ngerii\u201d imaginarului laolalt\u0103: monstrul lui C. Lombroso \u2013 \u201eOmul-Criminal\u201d. Se poate, desprinde, a\u0219adar, de aici, ideea unei teorii criminologice prefigurate de literatura romantic\u0103 a dublului \u0219i de psihologia jungian\u0103 a \u201eumbrei\u201d? Nou\u0103, cel pu\u021bin, argumentele lui \u0218t. Bolea ne-au purtat g\u00e2ndurile \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, chiar dac\u0103 autorul nu a formulat, explicit, teoria \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

Nu este acesta, \u00eens\u0103, chiar rolul primordial al filosofiei (Jung \u0219i filosofia umbrei<\/em> fiind, \u00eenainte de toate, o oper\u0103 filosofic\u0103): s\u0103 nasc\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u0219i s\u0103 ne provoace, pe fiecare dintre noi, s\u0103 cuget\u0103m asupra posibilelor r\u0103spunsuri?…<\/p>\n

#<\/p>\n

Despre autorul rubricii: <\/em><\/strong><\/p>\n

<\/em><\/strong><\/p>\n

OLIVIU CR\u00c2ZNIC\u00a0<\/strong>(n. 1978; p\u0103rin\u021bii: Oliviu, prof. eviden\u021biat gr. I Lb. \u0219i lit. rom\u00e2n\u0103, distins cu diploma de onoare \u201eCreativitate \u0219i eficien\u021b\u0103\u201d, \u0219i Dorothea, prof. gr. I Lb. \u0219i lit. rom\u00e2n\u0103; studii: licen\u021biat \u00een \u201e\u0218tiin\u021be juridice\u201d, specializarea \u201eDrept\u201d, cu lucrarea de diplom\u0103 intitulat\u0103\u00a0Particularit\u0103\u021bi tactice privind confruntarea dintre inculpat \u0219i persoana v\u0103t\u0103mat\u0103<\/em>, sus\u021binut\u0103 la disciplina \u201eCriminalistic\u0103\u201d, \u0219i absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator \u0219i poet), traduc\u0103tor literar, antologist, critic literar, conferen\u021biar \u015fi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din Rom\u00e2nia \u0219i al Colegiului Consilierilor Juridici Bucure\u0219ti). \u00cen 2010, a publicat romanul gotic\u00a0\u2026\u015ei la sf\u00e2r\u015fit a mai r\u0103mas co\u015fmarul<\/em>\u00a0(Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri \u015fi nuvelete (majoritatea se reg\u0103sesc \u00een volumul de colec\u021bie\u00a0Ceasul fantasmelor<\/em>, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critic\u0103 \u015fi de public, \u015fi a c\u00e2\u015ftigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea European\u0103 de Science Fiction. A fost publicat \u00een diverse antologii \u015fi reviste al\u0103turi de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare men\u021bionat \u00een monumentala\u00a0The Encyclopedia of Science Fiction<\/em>\u00a0(ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui fac obiectul unor studii de specialitate (publicate inclusiv \u00een volume ap\u0103rute sub egida Fac. de Lit. din varii centre universitare): Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel<\/em> (dr. dr. \u0218t. Bolea), Hero and Villain in H\u00f4tel Transylvania and in Cr\u00e2znic\u2019s Nightmare <\/em>(dr. E. Atudosiei) ori masterate: Oliviu Cr\u00e2znic, … \u0219i la sf\u00e2r\u0219it a mai r\u0103mas co\u0219marul<\/em> (M. Vlatkovi\u0107, Vampirul balcanic<\/em> p. 35-42, Univ. din Zagreb, Fac. de \u015etiin\u0163e Sociale \u0219i Umaniste). Apare, ca personaj, \u00een nuveleta\u00a0Isp\u0103\u0219irea<\/em>, scris\u0103 de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele \u015fi studiile sale de teorie \u015fi istorie literar\u0103 sunt apreciate pe scar\u0103 larg\u0103 \u2013 unele dintre acestea fiind publicate \u015fi peste grani\u0163\u0103, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organiza\u021biei scriitorice\u0219ti \u0219i artistice Imagicopter: The Author\/Artist Cooperative (2012-2017). \u00cen Rom\u00e2nia, a fost invitat, \u00een mai multe r\u00e2nduri, s\u0103 vorbeasc\u0103 studen\u021bilor Fac. de Lb. \u0219i Lit. Str\u0103ine a Univ. din Bucure\u0219ti (prelegerea\u00a0Literatura gotic\u0103 \u0219i romantismul \u00eentunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe \u0219i mo\u0219tenirea lor cultural\u0103<\/em>) ori studen\u021bilor Fac. de Lb. \u0219i Lit. Str\u0103ine a Univ. Cre\u0219tine \u201eDimitrie Cantemir\u201d (prelegerea\u00a0Lumi fic\u021bionale \u00een literatura modern\u0103<\/em>, \u00een colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negril\u0103), a jurizat (\u00eempreun\u0103 cu conf. univ. dr. A.M. Negril\u0103)\u00a0Concursul de crea\u021bie literar\u0103 pentru elevi, studen\u021bi \u0219i masteranzi: Proz\u0103 scurt\u0103<\/em>\u00a0organizat de Fac. de Lb. \u0219i Lit. Str\u0103ine a Univ. Cre\u0219tine \u201eDimitrie Cantemir\u201d (ed. I-III, 2018-2020), a participat la sesiunea \u0219tiin\u021bific\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne \u2013 Divizia de Logic\u0103, Metodologie \u0219i Filosofie a \u0218tiin\u021bei, cu comunicarea Literatura \u0219tiin\u021bifico-fantastic\u0103 \u0219i c\u0103utarea (modelarea?) viitorului<\/em>, fiind prezent, cu studiul Teoria colapsului civiliza\u021biei \u00een literatura anticipativ\u0103 de avertisment<\/em>, \u0219i \u00een NOEMA<\/em> (revist\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne). A participat, \u00een calitate de moderator al serii dedicate literaturii SF, la cea de a VII-a edi\u021bie a Festivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 de la Bucure\u0219ti \u0219i, \u00een calitate de invitat al \u201eCasei Fantasy\u201d (moderator: D. Dobo\u0219), la cea de a VI-a edi\u021bie a Festivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 \u0219i Traducere Ia\u0219i. A participat, \u00een calitate de invitat, \u00een repetate r\u00e2nduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. \u00cen prezent, colaboreaz\u0103 cu revistele culturale\u00a0EgoPHobia<\/em> (\u00een paginile c\u0103reia de\u021bine rubrica\u00a0Studii fantastice<\/em>) \u0219i\u00a0Apostrof<\/em>\u00a0(revist\u0103 a Uniunii Scriitorilor). Pagin\u0103 virtual\u0103 oficial\u0103:\u00a0Facebook:<\/em>\u00a0Oliviu Craznic<\/em>\u00a0(https:\/\/www.facebook.com\/oliviucraznicofficialpage<\/a>). Blog oficial: Goodreads: Oliviu Cr\u00e2znic`s Blog<\/em> (https:\/\/www.goodreads.com\/author\/show\/4939353.Oliviu_Craznic\/blog). Foto autor: Mihaela Nazarie.<\/p>\n

\u201eOliviu Cr\u00e2znic chiar este un romantic, un personaj cobor\u00e2t efectiv din propria-i oper\u0103 extraordinar\u0103 \u0219i spectaculoas\u0103, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe \u0219i Walter Scott, sub ochii necru\u021b\u0103tori ai lui Bram Stoker \u0219i H.P. Lovecraft. Citi\u021bi-i romanul \u0219i povestirile \u0219i o s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi imediat la ce m\u0103 refer!\u201d\u00a0<\/em><\/strong>(\u0218t. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio Rom\u00e2nia Cultural\u00a0Exploratorii lumii de m\u00e2ine<\/em>, \u00een\u00a0Galileo Online<\/em>, nov. 2012)<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[de \u0218tefan Bolea, Jung \u0219i filosofia umbrei, Ed. Tracus Arte, 2019] (Studii fantastice) de Oliviu Cr\u00e2znic \u015etefan Bolea (n. 1980) este doctor \u00een Filosofie \u0219i doctor \u00een Literatur\u0103 Comparat\u0103, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, autor (multiplu premiat), antologist ori traduc\u0103tor al mai multor volume din varii arii literare: poezie, proz\u0103, eseistic\u0103, critic\u0103 \u0219i istorie […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,1452,892],"tags":[1113,1453,636,39,1194],"class_list":["post-13380","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-critica","category-egophobia-66","category-ghidul-cititorului-de-fantastic","tag-critica","tag-egophobia-66","tag-oliviu-craznic","tag-stefan-bolea","tag-studii-fantastice"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3tO","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13380","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13380"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13743,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13380\/revisions\/13743"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}