{"id":13394,"date":"2021-03-09T07:37:26","date_gmt":"2021-03-09T05:37:26","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13394"},"modified":"2021-03-06T12:39:16","modified_gmt":"2021-03-06T10:39:16","slug":"note-la-epistola-catre-romani-1-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13394","title":{"rendered":"note la epistola c\u0103tre romani 1.3"},"content":{"rendered":"

(#gnostice)<\/span><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n

\u00a0<\/strong>III. dreptatea lui dumnezeu ca dreptate a credin\u021bei [3, 21 \u2013 4, 25]<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. teza<\/u> [3, 21-26]<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    una dintre cele mai obscure \u0219i mai dificile sec\u021biuni ale acestei epistole, una c\u0103reia luther \u00eei acorda un rol central \u00een economia epistolei \u0219i a bibliei. \u201cnatura confuz\u0103 a acestui pasaj nu poate fi explicat\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 se remarc\u0103 c\u0103 avem prezente o sum\u0103 de termeni \u0219i motive liturgice non-pauline. cu alte cuvinte, tradi\u021bia fixat\u0103 este schi\u021bat\u0103 at\u00e2t \u00een introducere c\u00e2t \u0219i \u00een concluzie, pentru a sus\u021bine doctrina justific\u0103rii at\u00e2t aici c\u00e2t \u0219i \u00een 4, 25, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een cazul mesajului lui hristos din 1, 3. structura propozi\u021biei devine obscur\u0103 deoarece pavel, ca \u0219i \u00een celelalte versete men\u021bionate, nu identific\u0103 tradi\u021bia despre care este vorba \u0219i, mai mult, o interpreteaz\u0103 prin intermediul unor adaosuri.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 92].<\/p>\n

      \n
    • credin\u021ba ca unic fundament al justific\u0103rii. [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>]. constrastul dintre cele dou\u0103 ere ale istoriei salv\u0103rii.<\/li>\n
    • \u201ceschatonul este \u00een mod paradoxal prezent, dar prezentul nu este eschatonul.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, 93]. \u201c\u00abdar acum\u00bb. st\u0103m \u00een fa\u021ba irezistibilei \u0219i atotcuprinz\u0103toarei desfiin\u021b\u0103ri a lumii temporale, a tuturor lucrurilor \u0219i oamenilor, \u00een fa\u021ba p\u0103trunz\u0103toarei \u0219i ultime krisis<\/em>, \u00een fa\u021ba suprema\u021biei nega\u021biei prin care \u00eentreaga existen\u021b\u0103 este str\u00e2ns\u0103 ca un sul.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 91].<\/li>\n
    • \u00abdreptatea lui dumnezeu\u00bb nu este des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 de garan\u021bia m\u00e2ntuirii prin credin\u021b\u0103, aceasta f\u0103c\u00e2nd parte din primele roade ale \u00eemplinirii viitoare. vocabularul este cel al revela\u021biei [\u00abs-a ar\u0103tat\u00bb – v.21], cu victoria divin\u0103 care se manifest\u0103 acum. dreptatea lui dumnezeu se manifest\u0103 ca dreptate a credin\u021bei [\u03b4\u03b9\u1f70 \u03c0\u03af\u03c3\u03c4\u03b5\u03c9\u03c2<\/em>]; nu \u00een sensul de credin\u021b\u0103 a lui isus, ci \u00een acela de receptivitate uman\u0103 care se exprim\u0103 \u00een ascultare. \u201epentru necredin\u021b\u0103, dreptatea lui dumnezeu se manifest\u0103 \u00een mod necesar ca nega\u021bie divin\u0103.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 93]. \u00een omilii la epistola c\u0103tre romani<\/em>, ioan hrisostom remarc\u0103 faptul c\u0103 dreptatea divin\u0103 nu este ceva nou, ea nu este \u00abdat\u0103\u00bb, ci \u00abar\u0103tat\u0103\u00bb [ca \u201crevela\u021bie a lui hristos\u201d – ambrosiast], \u201cceea ce se arat\u0103 este vechi dar mai \u00eenainte ascuns.\u201d [ancient christian commentary on scripture<\/em>, vol. vi]. pentru augustin, \u00een despre spirit \u0219i liter\u0103<\/em>, dreptatea este haina cu care dumnezeu \u00eel \u00eembrac\u0103 pe p\u0103c\u0103tos. interesant\u0103 este \u0219i perspectiva lui severian privind natura care e\u0219ueaz\u0103 \u00een a-l descoperi neamurilor pe dumnezeu, la fel ca legea \u00een ceea ce-i prive\u0219te pe evrei. [ancient christian commentary on scripture<\/em>, vol. vi].<\/li>\n
    • unde este prezent\u0103 dreptatea lui dumnezeu este prezent\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia acestuia. \u201ed\u0103t\u0103torul se face cunoscut \u00een ce ofer\u0103 \u00een dar…pentru apostol dovada drept\u0103\u021bii divine nu mai const\u0103 \u00eentr-o \u00eennoire a leg\u0103m\u00e2ntului cu vechiul popor al lui dumnezeu. dreptatea lui dumnezeu este orientat\u0103 universal spre credin\u021b\u0103…istoria salv\u0103rii din vechiul leg\u0103m\u00e2nt intr\u0103 \u00een dimensiunea mai ampl\u0103 a istoriei mondiale.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 101]. \u201eproclam\u0103m nestric\u0103ciosul pentru care tot ceea ce-i stric\u0103cios nu constituie dec\u00e2t o parabol\u0103.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 96].<\/li>\n
    • \u201eviziunea noilor zori r\u0103m\u00e2ne o viziune indirect\u0103; \u00een isus revela\u021bia constituie un paradox, oric\u00e2t de obiectiv\u0103 \u0219i de universal\u0103 ar fi ea. faptul c\u0103 f\u0103g\u0103duin\u021bele de credincio\u0219ie ale lui dumnezeu \u0219i-au aflat \u00eemplinirea \u00een isus hristos nu este, \u0219i nu va fi niciodat\u0103, un adev\u0103r evident \u00een sine, de vreme ce \u00een el acest adev\u0103r apare \u00een ascunderea lui ultim\u0103 \u0219i \u00een taina cea mai profund\u0103…\u00een isus, dumnezeu devine cu adev\u0103rat o tain\u0103…\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 97-98].<\/li>\n
    • \u00abnu este deosebire. fiindc\u0103 to\u0163i au p\u0103c\u0103tuit \u015fi sunt lipsi\u0163i de slava lui dumnezeu…\u00bb [v. 22-23]. \u201ccauza disolu\u021biei oric\u0103rei distinc\u021bii, remarcabila uniune este atestat\u0103 de o separa\u021bie ramarcabil\u0103. nu exist\u0103 vreo proprietate pozitiv\u0103 a oamenilor care s\u0103 fie suficient\u0103 pentru a asigura fundamentul solidarit\u0103\u021bii umane; deoarece orice proprietate pozitiv\u0103 \u2013 temperamentul religios, con\u0219tiin\u021ba moral\u0103, umanitarismul – toate con\u021bin deja s\u0103m\u00e2n\u021ba dezbin\u0103rii sociale. to\u021bi ace\u0219ti factori pozitivi produc diferen\u021be, prin intermediul lor oamenii ajung s\u0103 se deosebeasc\u0103 unii de al\u021bii. solidaritatea autentic\u0103 este fundamentat\u0103 pe ceva negativ: este fundamentat\u0103 pe ceea ce oamenilor le lipse\u0219te.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 100-101]. \u201cce afl\u0103m, deci, \u00een isus hristos? tot ceea ce \u00eengroze\u0219te: sf\u00e2r\u0219itul istoriei \u00een istorie, distrugerea structurii evenimentelor \u00een cadrul structurii, sf\u00e2r\u0219itul timpului \u00een acest timp.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 103].<\/li>\n<\/ul>\n

      \n

        \n
      1. dezvoltare polemic\u0103<\/u> [3, 27-31]<\/li>\n<\/ol>\n

        \u00a0<\/u><\/p>\n

        stilul diatribei \u2013 cu \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri scurte, unul prin intermediul c\u0103ruia pavel poate purta un dialog cu iudeul-imaginar \u0219i \u201earogan\u021ba excesiv\u0103\u201d [teodoret al cirului] a acestuia [ancient christian commentary on scripture<\/em>, vol. vi]. \u201cpentru pavel doctrina justific\u0103rii este una militant\u0103…atac\u00e2nd persoana religioas\u0103 pentru c\u0103 doar \u00een acest fel este p\u0103strat\u0103 adev\u0103rata semnifica\u021bie a justific\u0103rii celui p\u0103c\u0103tos. altfel, mesajul cre\u0219tin al harului devine o form\u0103 de religie, iar doctrina paulin\u0103 a justific\u0103rii este redus\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een interpretarea ei modern\u0103, la o proclama\u021bie a salv\u0103rii care vorbe\u0219te despre dragostea lui dumnezeu \u0219i astfel omite s\u0103 \u00eel pun\u0103 pe omul pios \u00een fa\u021ba judec\u0103torului s\u0103u, oric\u00e2t de mult ar vorbi despre o judecat\u0103 viitoare. harul constituie \u00een acela\u0219i timp \u0219i o judecat\u0103 deoarece plaseaz\u0103 \u00een mod fundamental persoana religioas\u0103 ca fiind pe acela\u0219i loc cu cea p\u0103c\u0103toas\u0103…sf\u00e2r\u0219itul eschatologic al lumii se proclam\u0103 \u00een sens antropologic ca sf\u00e2r\u0219it al manierelor prin care cineva se poate salva pe sine, \u00een timp ce legea \u00eentoarce persoana la sine, adic\u0103 la lumea existent\u0103 a anxiet\u0103\u021bii privind sinele \u0219i a nesf\u00e2r\u0219itei siguran\u021be de sine.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 102]. solus deus = sola gratia<\/em>. \u201cconfesiunea monoteist\u0103 distruge o concep\u021bie despre lege care face din salvare un privilegiu al celui religios…dac\u0103 este doar dumnezeul evreilor acesta \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie singurul dumnezeu.\u201d [ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, p. 104]. din punctul de vedere al contextului istoric, critica paulin\u0103 este \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva iudeo-cre\u0219tinilor pentru care legea \u0219i circumcizia p\u0103strau \u00een continuare un rol fundamental \u00een economia m\u00e2ntuirii. cu toate acestea, pavel consider\u0103 c\u0103 justificarea prin credin\u021b\u0103 nu se afl\u0103 \u00een opozi\u021bie, ci \u00een continuitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii scripturilor iudaice. [douglas j. moo, the epistle to the romans<\/em>]. \u00abprincipiul credin\u021bei\u00bb \u00eel constituie m\u00e2ntuirea prin har, potrivit interpret\u0103rii lui ioan hrisostom [ancient christian commentary on scripture<\/em>, vol. vi].<\/p>\n

          \n
        • \u201cpornind de la aceast\u0103 presupozi\u021bie este posibil\u0103 adoptarea unei atitudini critice fa\u021b\u0103 de lege, religie, experien\u021b\u0103 uman\u0103, istorie, fa\u021b\u0103 de inevitabilitatea acestei lumi a\u0219a cum este ea; de fapt, fa\u021b\u0103 de orice atitudine uman\u0103\u2026aceast\u0103 perspectiv\u0103 critic\u0103 implic\u0103 o concep\u021bie potrivit c\u0103reia lumea \u0219i istoria uman\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un context secular \u0219i relativ, lipsit de semnifica\u021bie \u00een cele din urm\u0103; dar implic\u0103 \u0219i o concep\u021bie potrivit c\u0103reia acestea au semnifica\u021bia de parabol\u0103 a unei cu totul alte lumi; c\u0103 aduc m\u0103rturie pentru o cu totul alt\u0103 istorie; c\u0103 este o reminiscen\u021b\u0103 a unei umanit\u0103\u021bi cu totul altfel; c\u0103 sunt, de fapt, o parabol\u0103, o m\u0103rturie \u0219i o reminiscen\u021b\u0103 a lui dumnezeu.\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 107].<\/li>\n
        • mai exist\u0103 vreo alt\u0103 lege \u00een afar\u0103 de legea faptelor<\/em>? \u201cnu exist\u0103 limit\u0103 pentru \u00eendrept\u0103\u021birea de sine uman\u0103: ea poate s\u0103 ia nu doar forma glorific\u0103rii de sine, ci \u0219i a anihil\u0103rii de sine, precum \u00een budism, misticism \u0219i pietism. cea din urm\u0103 form\u0103 de \u00eendrept\u0103\u021bire constituie o ne\u00een\u021belegere mult mai grav\u0103 dec\u00e2t prima deoarece se afl\u0103 foarte aproape de dreptatea lui dumnezeu…\u201d [karl barth, the epistle to the romans<\/em>, p. 109]. karl barth nume\u0219te aceast\u0103 atitudine \u00abfariseismul smereniei\u00bb. legea credin\u021bei <\/em>constituie \u00abmomentul\u00bb \u00een care suntem mi\u0219ca\u021bi de dumnezeu, \u0219i care nu poate fi \u00eenchis \u00eentr-un sistem sau \u00abcale\u00bb. acest \u00abmoment\u00bb nu reprezint\u0103 o exaltarea sau o transformare, nu are un trecut sau un viitor, nu apar\u021bine unei secven\u021be logice, ci este mereu ceva nou.<\/li>\n<\/ul>\n

          ##<\/p>\n

          c\u0103r\u021bile:<\/strong><\/p>\n

            \n
          1. karl barth,\u00a0the epistle to the romans<\/em>, published by oxford university press, 1968.<\/li>\n
          2. ernst k\u00e4semann, commentary on romans<\/em>, published by william b. eerdmans publishing company, 1990.<\/li>\n
          3. ancient christian commentary on scripture<\/em>, vol. VI, edited by gerald bray, published by intervarsity press, 2005.<\/li>\n<\/ol>\n

             <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            (#gnostice) de Marius-Iulian Stancu \u00a0III. dreptatea lui dumnezeu ca dreptate a credin\u021bei [3, 21 \u2013 4, 25] \u00a0 teza [3, 21-26]   una dintre cele mai obscure \u0219i mai dificile sec\u021biuni ale acestei epistole, una c\u0103reia luther \u00eei acorda un rol central \u00een economia epistolei \u0219i a bibliei. \u201cnatura confuz\u0103 a acestui pasaj nu poate […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1442,8,1452],"tags":[1443,1113,1453,60],"class_list":["post-13394","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-gnostice","category-critica","category-egophobia-66","tag-gnostice","tag-critica","tag-egophobia-66","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3u2","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13394","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13394"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13394\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13395,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13394\/revisions\/13395"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13394"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13394"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13394"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}