de\u00a0Iris A. Knieling<\/p>\n
\u00cen mijlocul verii, a\u0219teptam pe peron familiile care se \u00eentorceau cu m\u00e2inile arse de soare \u0219i cu geamantane imense pline cu haine parfumate \u0219i suveniruri colorate. La ora 13:00 coborau din tren \u0219i mirosea din vagoane a mare. Veneam dintr-o sta\u021biune cu umbrele albe \u0219i duceam obosit de soare geanta mic\u0103 a so\u021biei, \u00een care \u00ee\u0219i \u021binea crema \u0219i cutia de metal cu bomboane mentolate. Ea purta rochia cu flori, care \u00eei acoperea genunchii rotunzi \u0219i p\u0103rul blond \u00eel prinsese \u00eentr-o coad\u0103 \u00eempletit\u0103. Miroseam am\u00e2ndoi a crem\u0103 de plaj\u0103 \u0219i ne z\u00e2mbeau. Copiii mergeau \u00een fa\u021b\u0103. O feti\u021b\u0103 \u0219i un b\u0103ie\u021bel. Suntem foarte m\u00e2ndri de ei. Au p\u0103rul ei blond \u0219i ochii mei alba\u0219tri. Din gar\u0103, ne urc\u0103m \u00een ma\u0219ina noastr\u0103 ro\u0219ie \u0219i conduc p\u00e2n\u0103 la casa noastr\u0103 cu obloane verzi. L\u0103s\u0103m copiii acas\u0103 \u0219i plec\u0103m la cump\u0103r\u0103turi. O s\u0103rut pe g\u00e2tul ei lung \u0219i bronzat, iar sub lobul urechii, \u00een care are un cercel mic, g\u0103sesc un fie de nisip.<\/p>\n
M\u0103 ridic de pe scaunul din peron \u0219i fac c\u00e2\u021biva pa\u0219i. Am amor\u021bit de tot. Ceasul arat\u0103 pu\u021bin dup\u0103 ora 21. S-au aprins deja luminile \u0219i \u00eemi v\u0103d unghiile ro\u0219iatice. C\u00e2\u021biva muncitori a\u0219tepat\u0103 trenurile care s\u0103 \u00eei duc\u0103 acas\u0103 la copiii \u0219i nevestele lor. \u00cel a\u0219tept pe tata \u00een gar\u0103. S-a l\u0103sat r\u0103coare. Am venit direct de afar\u0103, nu am mai trecut pe acas\u0103 s\u0103 m\u0103 schimb. La 22:30 ajunge trenul \u0219i \u00eel v\u0103d \u00een salopeta de lucru. Vine la mine \u0219i m\u0103 ia \u00een bra\u021be. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103, m-am g\u00e2ndit cum s\u0103 \u00eei povestesc tot ce f\u0103cusem ca s\u0103 par\u0103 \u0219i mai interesant. M-am dus s\u0103 m\u0103 joc cu mingea cu b\u0103ie\u021bii? Care b\u0103ie\u021bi? Nu asta e important. C\u00e2t ne jucam cu mingea am v\u0103zut-o pe m\u0103tu\u0219ica pe banc\u0103 \u0219i fuma din \u021bigar\u0103. Ei da. Serios. Las\u0103 c\u0103 am s\u0103 vorbesc eu cu ea. Toat\u0103 lumea \u00eenchisese la ora aia a\u0219a c\u0103 mergeam direct acas\u0103, unde mama f\u0103cuse o pl\u0103cint\u0103. Am stat la mas\u0103 to\u021bi, apoi tata mi-a \u00eenchis lumina \u0219i m-a pupat pe frunte. Cerul era \u00eentunecat \u0219i nu se vedeau stelele din cauza luminilor. \u00cemi place c\u00e2nd vine trenul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul se zdruncin\u0103 doar pu\u021bin sub picioarele mele. Aproape plutesc. Se schimb\u0103 tura la magazinul de reviste \u0219i ziare. Nora pleac\u0103. Alerg dup\u0103 ea \u0219i o prind de m\u00e2na ei mic\u0103 \u0219i plinu\u021b\u0103 cu unghii mari. \u00cemi place c\u0103 miroase a detergent \u0219i a fixativ de p\u0103r. E vesel\u0103 \u0219i \u00eemi z\u00e2mbe\u0219te larg. Poart\u0103 l\u0103n\u021bi\u0219orul pe care i l-am d\u0103ruit c\u00e2nd a \u00eemplinit dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani. I-am spus odat\u0103 c\u0103 e prea t\u00e2n\u0103r\u0103 s\u0103 lucreze la un magazin de reviste \u00een gar\u0103. Dar asta era pasiunea ei \u0219i nu avea ce face. Zicea c\u0103 \u00eenainte s\u0103 se culce se g\u00e2ndea cum s\u0103 aranjeze mai frumos revistele pe rafturi. \u00cei pl\u0103cea s\u0103 vad\u0103 oameni noi \u00een fiecare zi \u0219i s\u0103 se plimbe cu trenul cu biletele pe care le primea cadou de Craciun. Ne-am oprit \u00een cafeneaua de l\u00e2ng\u0103 gar\u0103. Ea \u0219i-a luat un lichior de cire\u0219e, iar eu am m\u00e2ncat o pl\u0103cint\u0103 cu br\u00e2nz\u0103. Nu m\u0103 l\u0103sa niciodat\u0103 s\u0103 o conduc acas\u0103 din cauza mamei ei care nu suferea pe nimeni. O priveam de l\u00e2ng\u0103 bar cum se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 cu pa\u0219i hot\u0103r\u00e2\u021bi \u0219i cu geanta str\u00e2ns\u0103 la piept.<\/p>\n
Afar\u0103 e noapte de tot. Trebuie s\u0103 urc pe bulevardul mare p\u00e2n\u0103 sus, iar apoi o iau la st\u00e2nga \u0219i am ajuns acas\u0103, la num\u0103rul treizeci \u0219i patru. Poarta nu e niciodat\u0103 \u00eenchis\u0103. Bat de trei ori la u\u0219\u0103 \u0219i \u00eemi deschide Ilinca \u00een hainele de lucru. Mama d\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi la mas\u0103 \u0219i fumeaz\u0103 am\u00e2ndou\u0103. A\u0219teapt\u0103 s\u0103 se fac\u0103 22:00. Atunci Ilinca pleac\u0103 \u00een tura de noapte, iar mama se culc\u0103. \u00cemi iau din frigider o felie de p\u00e2ine \u0219i pu\u021bin unt. Pun zah\u0103r pe deasupra \u0219i m\u0103n\u00e2nc \u00een picioare.<\/p>\n
-Unde ai umblat?<\/p>\n
-Mai bine \u021bi-ai c\u0103uta de lucru dec\u00e2t s\u0103 umbli lelea toat\u0103 ziua.<\/p>\n
-Uite la el, e numai bun de munc\u0103.<\/p>\n
-Las\u0103 b\u0103iatul \u00een pace, Ilinco! Uite mai bine aici, zice c-ai s\u0103 ai noroc, mam\u0103.<\/p>\n
-E` pe dracu.<\/p>\n
Dup\u0103 ce pleca Ilinca, deschideam geamurile. Venea aerul rece de afar\u0103 \u0219i luminile galbene \u00eemi colorau perna. Aveam dou\u0103 paturi. Mama \u0219i Ilinca dormeau \u00een cel mare de l\u00e2ng\u0103 frigider, iar eu sigur l\u00e2ng\u0103 geam. \u00cemi pl\u0103cea s\u0103 v\u0103d cum pe strad\u0103 sunt din ce \u00een ce mai pu\u021bini oameni. Farurile ma\u0219inilor m\u0103 orbesc \u0219i adorm cu petele de lumin\u0103. E aproape diminea\u021b\u0103 c\u00e2nd m\u0103 trezesc. Ilinca m\u0103 zguduie de um\u0103r.<\/p>\n
-La dracu, da` treze\u0219te-te odat\u0103!<\/p>\n
M-am sculat \u00een fund. E \u00eenc\u0103 \u00een hainele de munc\u0103, dar are p\u0103rul despletit.<\/p>\n
-\u0218tii s\u0103 \u021bin un secret?<\/p>\n
I-am dat din cap c\u0103 da.<\/p>\n
A doua zi, la amiaz\u0103, \u00een drum spre gar\u0103 m\u0103 tot g\u00e2ndeam la ce \u00eemi spusese. Nici nu am ajuns bine c\u0103 am \u0219i hot\u0103r\u00e2t s\u0103 m\u0103 \u00eentorc. \u00cei promisesem c\u0103 nu zic nimic, dar m\u0103mica nu se putea s\u0103 nu \u0219tie. \u00cen gar\u0103 era luminos. M\u0103 a\u0219ez pe peron \u0219i a\u0219tept. C\u00e2nd trece controlorul \u00eemi scot din buzunar ziarul \u0219i m\u0103 prefac ocupat. M\u0103 fur\u0103 g\u00e2ndurile \u0219i nici nu \u0219tiu c\u00e2nd se face 16:00. M\u0103 ridic de pe scaun \u0219i a\u0219tept. Din tren coboar\u0103 provincia cu plase mari. Vorbesc tare \u0219i copiii se uit\u0103 cu gura c\u0103scat\u0103 la peron. Printre ultimii este \u0219i ea. \u00cei iau geanta de c\u0103l\u0103torii \u0219i \u00eemi z\u00e2mbe\u0219te. Ne urc\u0103m \u00eentr-un taxi \u0219i \u00eemi poveste\u0219te despre sora ei. De sub p\u0103rul c\u00e2rlion\u021bat tuns scurt i se v\u0103d cerceii mici, prin\u0219i de cap\u0103tul rotund \u0219i fin al urechii. A stat \u00een soare \u0219i i-au ap\u0103rut c\u00e2\u021biva pistrui pe nas. Din casetofonul taxiului se aude \u00eencet o melodie de demult. Str\u0103zile sunt din ce \u00een ce mai gri, iar trotuarele tot mai \u00eenguste. Urc\u0103m sus \u0219i c\u00e2t despacheteaz\u0103 borcanele de acas\u0103 \u00eemi poveste\u0219te cum s-a \u00eemboln\u0103vit Toto. \u00ce\u0219i \u0219terge cu palma o lacrim\u0103 \u0219i \u00eemi a\u0219az\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, pe o farfurie cu flori albastre, o felie de p\u00e2ine de cas\u0103 uns\u0103 cu unt \u0219i gem. \u00cen paharul ro\u0219u transparent \u00eemi toarn\u0103 lapte proasp\u0103t. \u00cemi face semn s\u0103 m\u0103n\u00e2nc c\u00e2t ea \u00ee\u0219i face la ibric o cafea. De pe fereastra din spatele ei, lumina o \u00eenghite cu totul, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eei mai v\u0103d doar degetele sub\u021biri, cu unghiile vopsite, cum \u00eenv\u00e2rt \u00een ibric cafeaua. Sor\u0103-mea a muncit de c\u00e2nd o \u0219tiu eu. Dac\u0103 nu lucra, o g\u0103seam aplecat\u0103 deasupra chiuvetei \u0219i cu hainele noastre \u00een jurul ei. Sp\u0103la toat\u0103 casa \u0219i f\u0103cea oale de m\u00e2ncare. M\u0103mica \u00eei preg\u0103tea cafeaua \u0219i se ducea dup\u0103 \u021big\u0103ri. M\u00e2inile Ilinc\u0103i miroseau a tutun \u0219i a s\u0103pun de rufe. \u00a0Dup\u0103 ce ie\u0219ea de la tura de noapte, se sp\u0103la pe cap \u0219i, cu p\u0103rul \u00eenf\u0103\u0219urat \u00eentr-un prosop colorat, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o rochie de var\u0103, fuma singur\u0103 o \u021bigar\u0103 \u00een balcon. Apoi bea dou\u0103 guri de lichior de cire\u0219e \u0219i se culca l\u00e2ng\u0103 m\u0103mica. Nu \u0219tiu exact la ce se g\u00e2ndea. \u00cenainte s\u0103 ne mut\u0103m aici, c\u00e2nd eram mici de tot, pl\u00e2ngea mai mereu, dar niciodat\u0103 nu-mi spunea de ce. \u021ain minte c\u00e2nd am g\u0103sit-o \u00een spatele gasei descul\u021b\u0103, cu obrajii murdari \u0219i ochii ro\u0219ii. Fugea de toat\u0103 lumea ca un animal s\u0103lb\u0103ticit. M\u0103 temeam de d\u00e2nsa, dar trebuia s\u0103 \u00eei spun mamei. Am b\u0103tut la u\u0219\u0103 de trei ori. Nu mi-a r\u0103spuns nimeni. Poate c\u0103 m\u0103mica era dup\u0103 \u021big\u0103ri \u0219i Ilinca se dusese la pia\u021b\u0103. M-am a\u0219ezat pe banca din fa\u021b\u0103 s\u0103 le a\u0219tept \u0219i m\u0103 tot g\u00e2ndeam cum s\u0103 spun ca s\u0103 nu o sup\u0103r pe m\u0103mica. R\u0103m\u0103sese biata de ea cu probleme \u00een piept din vina lui taic\u0103-meu. O v\u0103d pe m\u0103mica cum merge cu piciorul st\u00e2ng tras dup\u0103 d\u00e2nsa. Tot din vina lui tata e \u0219i treaba cu piciorul. Dar m\u0103car i-am g\u0103sit proteza asta ca s\u0103 se mai poat\u0103 plimba \u0219i ea s\u0103raca.<\/p>\n
-Deja ai ajuns acas\u0103, pui\u0219orule?<\/p>\n
-S\u0103ru\u2019m\u00e2na, m\u0103mic\u0103. D\u0103 la mine s\u0103 t-ajut.<\/p>\n
Cel mai bine \u00eei spun sus c\u0103 dac\u0103 se \u00eenfurie s\u0103 nu afle dup\u0103 toat\u0103 strada, cum a fost c\u00e2nd a aflat c\u0103 m-au dat afar\u0103 de la \u0219coal\u0103. \u0218i atuncea am luat-o de bra\u021b ca s\u0103 urce scara mai u\u0219or. Era \u00eenc\u0103 \u00een capotul cu flori care se \u00eeng\u0103lbenise de la tutun. A f\u0103cut cafeaua \u0219i s-a a\u0219ezat la mas\u0103, cu \u021bigara \u00een col\u021bul gurii. M\u0103 uitam la degetele ei, cu inele aurii, cum d\u0103deau pasen\u021be. Nici n-am apucat s\u0103 deschid gura c\u0103 sor\u0103-mea s-a \u00eentors cu saco\u0219e mari.<\/p>\n
-Iar\u0103\u0219i pleci? Mai bine stai pe aici s\u0103 m\u0103 aju\u021bi, dec\u00e2t s\u0103 umbli lelea pe str\u0103zi.<\/p>\n
-M\u0103 duc s\u0103 caut de munc\u0103.<\/p>\n
-Iaca, \u021bi-am zis eu c\u0103 ai s\u0103 ai noroc, Ilincu\u021b\u0103? C\u0103r\u021bile nu mint niciodat\u0103.<\/p>\n
Sor\u0103-mea nu a mai spus nimic. A l\u0103sat capul \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i a continuat s\u0103 scoat\u0103 m\u00e2ncarea din plasele mari de rafie. \u00cemi pl\u0103cea aerul in\u0103bu\u0219itor al ora\u0219ului. Simt pe spate tricoul umed \u0219i m\u0103 \u0219terg cu palmele pe bra\u021be. \u00cemi \u0219terg ochelarii \u0219i a\u0219tept.<\/p>\n
-Cum a fost azi, pui\u0219orule?<\/p>\n
\u00a0Ridic din umeri. \u00cemi tai o felie de p\u00e2ine \u0219i cobor din nou. \u00cemi aprind \u021bigara. Ninge \u0219i \u00eemi \u00eenghea\u021b\u0103 degetele. Merg \u00een josul str\u0103zii. M\u0103 opresc la col\u021b \u0219i iau un pahar ca s\u0103 m\u0103 \u00eenc\u0103lzesc. To\u021bi se str\u00e2ng la mese unii \u00een al\u021bii, iar femeile \u00ee\u0219i \u021bin cu ambele m\u00e2ini gen\u021bile \u00een bra\u021be. M\u0103 \u00eentorc cu spatele la to\u021bi. \u00cenainte \u00eemi pl\u0103cea c\u00e2nd se aprindeau luminile. Sub ele v\u0103d oamenii cu capetele plecate. O iau \u00een jos pe bulevard. O femeie \u00ee\u0219i trage copilul din calea mea \u0219i \u00ee\u0219i v\u00e2r\u0103 m\u00e2na \u00een buzunar. Ninge tot mai tare. Acum am cheia mea. Mama adoarme cu hainele Ilinc\u0103i \u00een bra\u021be. \u00cen toamn\u0103, c\u00e2t a stat \u0219i el cu noi, eu mama dormea cu mine \u00een patul cel mic, iar ei doi \u00een \u0103la mare. La \u00eenceput \u00eemi pl\u0103cea de el, dar dup\u0103 am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 cam tem de d\u00e2nsul. Bafta noastr\u0103 a fost c\u0103 a plecat la munc\u0103 \u0219i nu s-a mai \u00eentors. Era noapte \u0219i Ilinca dormea \u00een patul cel mare. Mama d\u0103dea \u00een c\u0103r\u021bi. Am v\u0103zut-o deodat\u0103 cum se \u021bine cu m\u00e2na de burt\u0103 \u00een somn \u0219i f\u0103cea de parc\u0103 o lovea cineva acolo. Ne ducem repede la d\u00e2nsa \u0219i mama o ia \u00een bra\u021be. La spital n-au vrut s\u0103 o \u021bin\u0103 peste noapte \u0219i nu ne-a luat nimeni cu ma\u0219ina. Am mers pe jos p\u00e2n\u0103 acas\u0103. Era a\u0219a de u\u0219oar\u0103 c\u0103 abia o sim\u021beam. Ziceau c\u0103 de aia \u00eei pierdusem pe am\u00e2ndoi \u00een acea sear\u0103. Z\u0103pada acoperea st\u00e2lpul de lumina, iar str\u0103zile se \u00eentunecau tot mai tare. Totul era \u00eenchis. Mai trecea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te o ma\u0219in\u0103. Z\u0103pada \u00eemi sc\u00e2r\u021b\u00e2ia sub t\u0103lpi. \u00cen pia\u021ba cea mare era un brad \u00eempodobit. M-am a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 el. Nora lua trenul de diminea\u021b\u0103. Primise biletele cadou \u0219i voia s\u0103 vad\u0103 cum trenul ridic\u0103 \u00een aer z\u0103pada de pe \u0219ine. Puteam s\u0103 plec \u0219i eu cu ea. I-ar fi pl\u0103cut s\u0103 st\u0103m \u00een prima zi de Cr\u0103ciun \u00eempreun\u0103, \u00eentr-un vagon pustiu. Dar trebuia s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103. Am r\u0103t\u0103cit prin ora\u0219. \u00cemi pl\u0103cea s\u0103 m\u0103 uit pe ferestrele f\u0103r\u0103 perdele. \u00cen\u0103untru str\u0103luceau luminile. O auzeam cum \u00eei adormea din camera cealalt\u0103, iar eu a\u0219ezam cadourile sub brad. Am deschis u\u0219a u\u0219or \u0219i am ie\u0219it afar\u0103. Str\u0103zile erau pustii. C\u00e2t \u00eemi treceam t\u0103lpile cizmelor prin z\u0103pad\u0103 a trecut un b\u0103iat, nu mai mare de \u0219aisprezece ani, pe l\u00e2ng\u0103 mine. S-a oprit \u0219i se uita sus spre ferestrele noastre. L-am gonit, dar c\u00e2t urcam scara \u00eenapoi \u0219i f\u0103ceam urme de z\u0103pad\u0103 cu bocancii, mi-a p\u0103rul r\u0103u. M-am uitat pe geam dup\u0103 d\u00e2nsul, dar disp\u0103ruse. Miruna m\u0103 a\u0219tepta \u00een fa\u021ba \u0219emineului. Am \u00eenchis obloanele. P\u0103rul ei p\u0103rea \u0219i mai blond \u00een lumina catifelat\u0103.<\/p>\n
Eram singur. Chelneri\u021ba m\u0103 l\u0103sase s\u0103 \u00eemi torn \u0219i am v\u0103zut-o cum a disp\u0103rut dup\u0103 perdeaua de l\u00e2ng\u0103 bar. Am b\u0103ut o gur\u0103 de lichior, am gustat din mai multe sticle, dar tot nu se \u00eentorcea. Era lini\u0219te. M-am ridicat pe v\u00e2rfuri \u0219i m-am dus la bar. \u00cen dreapta era o u\u0219\u0103 acoperit\u0103 cu o perdea de m\u0103rgele din lemn. M-am uitat printre ele. \u00cen camera \u00eentunecat\u0103 erau depozitate cutiile cu sticle. Nu era nicio lumin\u0103 afar\u0103 de o lum\u00e2nare din cear\u0103 pus\u0103 \u00eentr-un pahar. \u00cen fa\u021ba lum\u00e2n\u0103rii, \u00een hainele \u00een care servea, dar cu capul acoperit, se ruga. \u00cemi \u021bineam respira\u021bia ca s\u0103 nu o sperii. St\u0103tea cu ochii \u00eenchi\u0219i \u0219i cu capul plecat. \u00cen lumina palid\u0103 a lum\u00e2n\u0103rii \u00eei str\u0103luceau pe obraji lacrimile. Se \u00eenchina \u00eentr-o limb\u0103 pe care nu o \u00een\u021belegeam, dar o auzeam ca o \u0219oapt\u0103 care r\u0103suna t\u0103cut\u0103 \u00een barul \u00eentunecat. Afar\u0103 z\u0103pada se a\u0219eza tot mai mare. Am r\u0103mas acolo, \u00een picioare \u0219i \u00eei ascultam rug\u0103ciunea. Ilinca a b\u0103tut de dou\u0103 ori \u00een geam. Nu am recunoscut-o de la \u00eenceput. C\u00e2nd o \u0219tiam eu, avea p\u0103rul mare \u0219i negru. Se \u021binea mereu cu spatele drept \u0219i p\u0103\u0219ea sigur\u0103 pe d\u00e2nsa. \u00cen locul ei era o b\u0103tr\u00e2n\u0103, f\u0103r\u0103 p\u0103r, cu spatele aplecat. \u0218i totu\u0219i am \u0219tiut c\u0103 era ea. Mi-am lipit degetul de buze \u0219i i-am f\u0103cut semn s\u0103 nu fac\u0103 zgomot. \u00cen\u0103untru i-am turnat \u0219i ei un pahar de lichior. Dup\u0103 ce l-a b\u0103ut mi-a luat m\u00e2na \u00een a ei \u0219i m-a str\u00e2ns \u00een bra\u021be. Nu \u00eemi mai era team\u0103. Trebuia s\u0103 ne \u00eentoarcem acas\u0103 c\u0103 a\u0219a de tare se va bucura m\u0103mica s\u0103 o vad\u0103 iar\u0103\u0219i. Din u\u0219a barului vedeam umbra cu m\u00e2inile \u00eempreunate, a\u0219ezat\u0103 \u00een genunchi printre cutiile cu sticle. Afar\u0103 frigul \u00eemi ciupea obrajii. A\u0219 fi avut at\u00e2tea s\u0103 \u00eei spun, dar nu \u0219tiam de unde s\u0103 \u00eencep. A\u0219a c\u0103 am t\u0103cut. Mergea greu \u0219i picioarele i se afundau \u00een z\u0103pad\u0103. S-a a\u0219ezat pe o banc\u0103 \u0219i mi-a spus s\u0103 m\u0103 duc eu \u00eenainte c\u0103 m\u0103 ajunge ea din urm\u0103. Am mers \u00eenainte. \u00cen spatele meu, \u00eei c\u0103deau fulgii de z\u0103pad\u0103 pe baticul cu flori \u0219i mi se p\u0103rea c\u0103 o aud c\u00e2nt\u00e2nd. \u00cen gar\u0103 era \u00eentuneric \u0219i mirosea a rugin\u0103. Nora m\u0103 a\u0219teapt\u0103 acolo. \u00cemi s\u0103rut\u0103 am\u00e2ndoi obrajii cu geamantanul \u00een m\u00e2n\u0103. Se urc\u0103 \u00een primul tren \u0219i \u00eemi face din m\u00e2n\u0103. Pe scaunele de pe peron a nins pu\u021bin \u0219i mi se face frig. De ce nu mai vine odat\u0103? Nu trebuia s\u0103 plec f\u0103r\u0103 ea.<\/p>\n
-Bun\u0103 seara, Ghiocel!<\/p>\n
Ilinca \u00eemi z\u00e2mbe\u0219te larg. O str\u00e2ng \u00een bra\u021be \u0219i nu vreau s\u0103 \u00eei mai dau niciodat\u0103 drumul. Sub degetele mele \u00eei v\u0103d pielea v\u00e2n\u0103t\u0103, acoperit\u0103 de batic. \u00cemi spune c\u0103 e obosit\u0103. Ne a\u0219ez\u0103m jos. E \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een rochia ei de var\u0103 cu flori galbene \u0219i \u00een picioarele goale. \u00cemi las capul \u00een bra\u021bele ei. \u00cemi c\u00e2nt\u0103 \u00eencet, ca s\u0103 nu ne aud\u0103 nimeni. M\u0103 uit la gura ei \u0219i \u00eemi dau seama c\u0103 nu se mi\u0219c\u0103 cu adev\u0103rat. Are buzele prinse \u00eentre ele \u0219i ochii \u00eenchi\u0219i. Dau s\u0103 m\u0103 ridic. M\u0103 \u021bine str\u00e2ns cu m\u00e2inile ei, care se fac tot mai mari. Vreau s\u0103 strig, dar \u00ee\u0219i apas\u0103 degetul mare peste gura mea. V\u0103d luminile cum sunt din ce \u00een ce mai aproape de noi. \u00cenchid ochii \u0219i \u00eemi mu\u0219c limba cu din\u021bii. Lini\u0219tea se sparge. Nu o mai aud c\u00e2nt\u00e2nd.<\/p>\n
-Nu \u0219tiu ce s\u0103 v\u0103 zic de d\u00e2nsul. Ap\u0103rea \u00een fiecare zi pe aici \u0219i c\u0103sca gura la reviste, \u00eei pl\u0103ceau mai ales alea cu animale \u0219i case frumoase. Mi-am zis c\u0103 nu f\u0103cea niciun r\u0103u s\u0103 se uite, chit c\u0103 nu cump\u0103ra, dar \u0219efu se enerveaz\u0103 tare de tot c\u00e2nd afl\u0103 c\u0103 \u00eei dau voie, zice c\u0103 las\u0103 col\u021burile de la pagini unsuroase, dar s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 nu-i a\u0219a.<\/p>\n
-Da, m\u0103 scuza\u021bi. Cum ziceam, \u00een diminea\u021ba aia am deschis la 6 \u0219i era tare pustiu. Recunosc mi-e cam ur\u00e2t s\u0103 stau a\u0219a singur\u0103, f\u0103r\u0103 nimeni pe peron sau la birouri. Mi-ar fi fost tare bine dac\u0103 puteam \u00eenchide u\u0219a. De fapt, \u0219efu nici m\u0103car nu m\u0103 obligase s\u0103 vin, zicea c\u0103 doar dac\u0103 vreau eu, dar are s\u0103 \u00eemi dea ni\u0219te bani \u00een plus dac\u0103 vin. A\u0219 fi putut sta acas\u0103, dar nu am eu a\u0219a un loc de frumos \u00een care s\u0103 vreau s\u0103 stau. \u0218ti\u021bi mama soacr\u0103…<\/p>\n
-M\u0103 scuza\u021bi. Cum ziceam, m\u0103 cam temeam c\u0103 era \u00eenc\u0103 \u00eentuneric, a\u0219a cum e \u00een dimine\u021bile iarna, \u0219i st\u0103team eu cu o revist\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, dar ochii \u00eemi erau doar la u\u0219\u0103. Cum nu era nimeni, mi-am f\u0103cut o cafea \u0219i am ie\u0219it \u00een fa\u021ba magazinului s\u0103 fumez o \u021bigar\u0103. Deobicei jur c\u0103 nu fac a\u0219a \u00een timpul programului, dar m-am g\u00e2ndit c\u0103 dac\u0103 tot nu era nimeni \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 era prima zi de Cr\u0103ciun. Mi-a p\u0103rut r\u0103u de cum am p\u0103\u0219i afar\u0103. V\u00e2ntul r\u0103suna pe holurile pustii. Luminile erau aprinse doar \u00een fa\u021ba magazinului meu.\u00a0 Era bezn\u0103 \u00een camera paznicilor. Am intrat \u00een\u0103untru \u0219i am \u00eenchis rapid u\u0219a dup\u0103 mine. Am \u00eencuiat-o de trei ori \u0219i am dat jaluzelele \u00een jos. Dup\u0103 c\u00e2teva minute m-am sim\u021bit stupid \u0219i am dat s\u0103 descui, dar am auzit pa\u0219i. V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 crede\u021bi c\u0103 mi-a \u00eenghe\u021bat s\u00e2ngele \u00een mine. R\u0103sunau a\u0219a de tare c\u0103 nici nu \u0219tiam de unde vin. A\u0219teptam cu r\u0103suflarea t\u0103iat\u0103. Mi-a venit inima la loc c\u00e2nd l-am v\u0103zut de printre umbre. Am deschis rapid u\u0219a \u0219i i-am strigat dac\u0103 nu vrea s\u0103 vad\u0103 noua revist\u0103 cu animale, dar parc\u0103 nici nu m\u0103 auzea. Era un b\u0103iat tare t\u00e2n\u0103r bietul de el \u0219i \u00eemi era mil\u0103 c\u0103 \u0219chiop\u0103ta cu piciorul drept, care cred c\u0103 era mai scurt ca st\u00e2ngul. Cum ar\u0103ta? P\u0103i avea ochii mari cu gene lungi \u0219i nasul sem\u0103na cu ciocul de pas\u0103re. Avea doar o c\u0103ma\u0219\u0103 pe d\u00e2nsul \u0219i un fular sub\u021birel. \u00cenc\u0103 umbla \u00een papucii de var\u0103. \u0218i doar m\u0103 g\u00e2ndisem de at\u00e2tea ori s\u0103 \u00eei aduc hainele lui r\u0103posatul c\u0103 \u0219i a\u0219a st\u0103teau ca s\u0103 prind\u0103 praf, dar tot am uitat de ele. \u00cen fine, era tuns scurt, cu o insul\u0103 de p\u0103r alb \u00een mijlocul capului, ceea ce era tare ciudat c\u0103 nu se poate s\u0103 fi avut mai mult de 17 ani. M\u0103 g\u00e2ndeam uneori c\u0103 ar fi putut fi un b\u0103iat frumu\u0219el dac\u0103 s-ar fi \u00eengrijit pu\u021bin \u0219i ar fi pus pe d\u00e2nsul ni\u0219te haine pe m\u0103sur\u0103. L-am mai strigat odat\u0103, dar el a trecut rapid pe l\u00e2ng\u0103 mine \u0219i s-a dus drept pe peron. \u00cen capul meu era c\u0103 poate de data asta chiar se ducea undeva \u0219i se gr\u0103bea. Cu el acolo m-am mai lini\u0219tit. Am deschis cuvintele \u00eencruci\u0219ate \u0219i mi-am terminat cafeaua \u00een lini\u0219te. Eu nu am auzit nimic. Acum, c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc, m\u0103 \u00eengrozesc c\u00e2t a stat acolo, bietul de el. Dup\u0103 ce luminile s-au aprins la gardian \u0219i am auzit voci, am ie\u0219it afar\u0103, dar nu \u00een\u021belegeam nimic din agita\u021bia de acolo. M-am gr\u0103bit s\u0103 merg \u0219i eu pe peron. Era acolo, \u00een fa\u021ba scaunelor. Am dat s\u0103 pun peste d\u00e2nsul haina de pe mine, dar m-au oprit conductorii c\u0103 ziceau c\u0103 oricum era dus demult \u0219i nu se merita s\u0103 cap\u0103t o pneumonie pentru d\u00e2nsul. Dar eu i-am dat haina oricum c\u0103 oameni suntem, nu c\u00e2ini. Chiar \u0219i cu hain\u0103, nu se mai mi\u0219ca. L-am luat de m\u00e2n\u0103. Nu, nu-l cuno\u0219team. Doar v-am zis c\u0103 nu vorbea niciodat\u0103. I-am \u021binut m\u00e2na c\u0103 de unde sunt eu a\u0219a se face. Se zice c\u0103 dac\u0103 nu \u021bii omul care a murit de m\u00e2n\u0103 se r\u0103t\u0103ce\u0219te sufletul aiurea prin lume. Nu m-am mai mi\u0219cat de acolo p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu a\u021bi venit dumneavoastr\u0103. Acum dac\u0103 a\u021bi terminat, a\u0219 vrea s\u0103 intru la loc \u00een magazin c\u0103 s-a l\u0103sat tare rece.<\/p>\n
Ambulan\u021ba a ajuns greu. L-au pus \u00eentr-un sac negru. Medicii de gard\u0103 r\u0103suflau u\u0219ura\u021bi la ie\u0219ea din gara \u00eentunecat\u0103. Afar\u0103 r\u0103s\u0103rise soarele \u0219i z\u0103pada str\u0103lucea. \u00cel urcau \u00een salvare. Mai erau doar dou\u0103 ore \u0219i se puteau duce acas\u0103. Cei care fumau la geamuri s-au uitat pentru c\u00e2teva secunde la targ\u0103, S\u0103racii, cum s\u0103 munce\u0219ti \u0219i de Cr\u0103ciun…<\/p>\n
\u00cen fiecare an \u00eenghea\u021b\u0103 c\u00e2te unul acolo, dup\u0103 mine ar trebui \u00eenchis\u0103 gara dac\u0103 nu sunt trenuri. Vin acu\u0219i, stai c\u0103 mai am dou\u0103 fumuri, cine zici c\u0103 vine? Fie am s\u0103 m\u0103 schimb \u00een costumul nou. A venit feti\u021ba, uite acuma str\u00e2ng. Ce crezi c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat acolo? A \u00eenghe\u021bat unul, a\u0219a e \u00een fiecare iarn\u0103. Ce \u00eengrozitor! Vezi de treab\u0103, era vreun be\u021biv sau ceva. Cel mai mult \u00eei place la ea felul \u00een care \u00ee\u0219i las\u0103 ochii \u00een jos, atunci c\u00e2nd o fr\u0103m\u00e2nt\u0103 ceva. Buzele \u00eei cad moi \u0219i se \u00eentoarce cu spatele la fereastr\u0103. Se g\u00e2nde\u0219te c\u0103 parc\u0103 \u00eei st\u0103 mai bine \u00een hainele de azi, dec\u00e2t \u00een cele de asear\u0103. O prinde \u00een bra\u021be \u0219i o s\u0103rut\u0103 lung. Ea \u00ee\u0219i las\u0103 m\u00e2inile s\u0103 se odihneasc\u0103 pe umerii lui. O aud \u00eencet pe vecina de sus cum \u00eei c\u00e2nt\u0103 celui mic. \u00cel leag\u0103n\u0103 u\u0219or \u00een bra\u021bele ei \u0219i a\u0219teapt\u0103 ciocolata cald\u0103 cu alune de jos. Avea cele dou\u0103 pahare str\u0103lucitoare \u00een m\u00e2ini. A stat c\u00e2teva secunde la semafor \u0219i s-a gr\u0103bit s\u0103 treac\u0103. Nu suferea mirosul care venea mereu din gara mare \u0219i se g\u00e2ndea satisf\u0103cut c\u0103 dup\u0103 anul nou se vor muta \u00een sf\u00e2r\u0219it de acolo. A urcat c\u00e2te dou\u0103 trepte \u0219i l-a salutat \u00een treac\u0103t pe vecinul de la trei care ie\u0219ea afar\u0103 cu nepo\u021bii. R\u00e2deau veseli \u0219i \u00eel tr\u0103geau de m\u00e2nec\u0103 s\u0103 le cumpere \u0219i lor ciocolat\u0103 cald\u0103. Afar\u0103 soarele era sus pe cer \u0219i le \u00eenc\u0103lzea obrajii. F\u0103ceau bulg\u0103ri de z\u0103pad\u0103 \u00een palme \u0219i r\u00e2deau. Deodat\u0103 bunicul i-a tras l\u00e2ng\u0103 el. Venea o femeie alerg\u00e2nd cu capul acoperit \u0219i picioarele descul\u021be. Copiii s-au g\u00e2ndit c\u0103 era vr\u0103jitoare, pentru c\u0103 avea din\u021bii negri \u0219i p\u0103rul alb despletit. Urla ceva \u00eentr-o limb\u0103 pe care nimeni nu o \u00een\u021belegea. Mai mul\u021bi trec\u0103tori se opriser\u0103 \u0219i se uitau la ea cum lovea cu furie \u00een refugiul din sta\u021bia de tramvai. Cu pumnii ei usca\u021bi voia s\u0103 \u00eel dea jos. Din taxiuri au ie\u0219it trei b\u0103rba\u021bi care se preg\u0103teau s\u0103 mearg\u0103 la ea, dar femeia a fugit p\u00e2n\u0103 \u00een fa\u021ba g\u0103rii. Se arunc\u0103 \u00een genunchi \u00een fa\u021ba sc\u0103rilor. Lovea cu palmele \u00een marmura lor rece \u0219i le \u0219tergea cu p\u0103rul ei alb. Le urca mai mult \u00een genunchi dec\u00e2t \u00een picioare, ud\u00e2nd ghea\u021ba de pe ele cu lacrimile ei. Strig\u0103tele i s-au auzit ca un ecou pentru un timp, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-au pierdut cu totul \u00een \u00eentunericul rece.<\/p>\n
\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de\u00a0Iris A. Knieling \u00cen mijlocul verii, a\u0219teptam pe peron familiile care se \u00eentorceau cu m\u00e2inile arse de soare \u0219i cu geamantane imense pline cu haine parfumate \u0219i suveniruri colorate. La ora 13:00 coborau din tren \u0219i mirosea din vagoane a mare. Veneam dintr-o sta\u021biune cu umbrele albe \u0219i duceam obosit de soare geanta mic\u0103 a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1452,15],"tags":[1453,1493,1115],"class_list":["post-13473","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-66","category-proza","tag-egophobia-66","tag-iris-a-knieling","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s6DakB-inghetul","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13473"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13473\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13475,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13473\/revisions\/13475"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}