{"id":13514,"date":"2021-05-15T08:38:12","date_gmt":"2021-05-15T06:38:12","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13514"},"modified":"2021-05-12T20:39:51","modified_gmt":"2021-05-12T18:39:51","slug":"apocalipsa-dupa-heidegger-1-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13514","title":{"rendered":"apocalipsa dup\u0103 heidegger [1-3]"},"content":{"rendered":"

(#gnostice)<\/span><\/p>\n

de Marius-Iulian Stancu<\/p>\n

[1] <\/strong>\u0219tim – fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>, cartea cu care trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103, dar cu care s-a sf\u00e2r\u0219it filosofia, e un proiect f\u0103r\u0103 final. monumentala construc\u021bie heideggerian\u0103 a fost abandonat\u0103 [nu ca e\u0219ec, ci cu sensul descoperirii unei dispozi\u021bii fundamentale a fiin\u021bei umane care trebuie s\u0103 se afle \u00abmereu \u00een trecere \u00a0\u0219i \u00een abandon\u00bb – caietele negre<\/em>] \u0219i a c\u0103p\u0103tat \u00een timp aspectul ruinei, una la care m\u0103 \u00eentorc acum pentru a fi judecat. \u00een nota edi\u021biei din 1953 heidegger ne reaminte\u0219te c\u0103 \u00abdrumul str\u0103b\u0103tut aici r\u0103m\u00e2ne chiar \u0219i azi unul necesar, dac\u0103 dasein<\/em>-ului nostru \u00eei mai este dat s\u0103 fie mi\u0219cat de \u00eentrebarea privitoare la fiin\u021b\u0103\u00bb [fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>]. cine nu sesizeaz\u0103 apocalipticul [care marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul deoarece doar a\u0219a se poate constitui ca un nou \u00eenceput] filosofiei heideggeriene nu o va \u00een\u021belege cu adev\u0103rat niciodat\u0103. cum ar fi putut g\u0103si heidegger \u00eencheierea pentru un proiect al c\u0103rui scop l-a constituit preg\u0103tirea \u0219i eliberarea adev\u0103rului originar [caietele negre<\/em>]?\u00a0 justific\u00e2ndu-\u0219i traducerea [republica<\/em> lui platon], allan bloom \u00ee\u0219i nelini\u0219tea cititorii cu remarca c\u0103 nu doar contemporanul e capabil s\u0103 judece trecutul [contemporanul unificat \u00een relativismul cu inten\u021bie moral\u0103, prins \u00een propov\u0103duirea sisific\u0103 a deschiderii f\u0103r\u0103 contur \u0219i f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it \u2013 vezi criza spiritului american<\/em>], ci c\u0103 \u0219i cele socotite moarte sunt capabile de o critic\u0103 a cadrului \u0219i a metodelor noastre de g\u00e2ndire. \u00abce se face \u00een timp se afl\u0103 mereu sub greutatea \u00eenceputului originar\u00bb [caietele negre<\/em>]. nimic nu e dep\u0103\u0219it cu adev\u0103rat vreodat\u0103, oric\u00e2t s-ar nevoi \u00een\u021belep\u021bii veacului acesta la omilia progresului. orice venire veritabil\u0103 e urmat\u0103, echatologic vorbind, de advent. p\u00e2n\u0103 atunci \u00eei vom l\u0103sa pe mor\u021bi s\u0103 ne judece, pentru c\u0103 cei vii au renun\u021bat la aceast\u0103 capacitate.<\/p>\n

exist\u0103 toate \u0219ansele ca \u00absensul fiin\u021bei\u00bb s\u0103 ne scape \u0219i dup\u0103 lectura lui heidegger. diferen\u021ba o face incapacitatea noastr\u0103 [spre deosebire de contemporanii lui platon de exemplu] de a mai fi \u00abcuprin\u0219i de perplexitate\u00bb. eliminarea absolutului din c\u00e2mpul g\u00e2ndirii nu i-a adus acesteia \u0219i darul clarit\u0103\u021bii. iat\u0103 de ce heidegger se vede pus din nou \u00een postura unui apostol al spiritului care trebuie s\u0103 retrezeasc\u0103 dorin\u021ba unei \u00een\u021belegeri. \u00een lipsa r\u0103spunsului, dar \u0219i a nevoii unui r\u0103spuns, accentul trebuie mutat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe \u00eentrebare. paradoxal, noutatea filosofiei heideggeriene este fundamentat\u0103 pe o \u00eentrebare veche de c\u00e2nd filosofia. problema pare a fi una de natur\u0103 strict \u201elingvistic\u0103\u201d. astfel, \u201csuspiciunea c\u0103 nu ar fi preocupat dec\u00e2t de semnifica\u021bia unui cuv\u00e2nt este cea dint\u00e2i care trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103\u201d [magda king].<\/p>\n

\u00absensul\u00bb, ca acel ceva prin intermediul c\u0103ruia altceva devine de \u00een\u021beles \u00een felul \u00een care acesta este, din perspectiva unei g\u00e2ndiri fenomenologice, nu poate fi clarificat printr-o simpl\u0103 definire a unor cuvinte. adev\u0103ratul sens nu poate fi c\u0103p\u0103tat dec\u00e2t \u00een lumea existen\u021bei umane. lumea d\u0103 sens pentru cele aflate \u00een lume, ca orizont \u00een care se mi\u0219c\u0103 \u00een\u021belegerea. \u201cdac\u0103 ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de lumea cotidian\u0103 \u0219i p\u0103trundem \u00een domeniul uneia dintre \u0219tiin\u021be, fizica teoretic\u0103, spre exemplu, lucruri precum teatrele, autobuzele, cu\u021bitele \u0219i furculi\u021bele, devin \u00ablipsite de sens\u00bb. orizontul \u00een care sunt \u00een\u021belese acum lucrurile este reprezentat de substan\u021bialitatea materiei. cum s-a \u00eent\u00e2mplat acest fapt surprinz\u0103tor? prin faptul c\u0103 orizontul, \u00een care \u00een\u021belegerea fizicianului se mi\u0219c\u0103, a suferit o modificare profund\u0103. lumea existen\u021bei umane a devenit o concep\u021bie teoretic\u0103 cu privire la natura material\u0103, articulat\u0103 \u00een categorii sau concepte fundamentale cum ar fi masa, mi\u0219carea, ori energia. de vreme ce doar orizontul acesta este \u00abd\u0103t\u0103tor-de-sens\u00bb pentru fizician, tot ceea ce se afl\u0103 sub observa\u021bia acestuia trebuie \u0219i se poate manifesta doar asemeni unor corpuri materiale aflate \u00eentr-o mi\u0219care complex\u0103. \u00een acest orizont nu se poate pune problema posibilei relevan\u021be sau a sensului pe care \u00eel au lucrurile; singura lor posibilitate este aceea de a se ar\u0103ta potrivit propriet\u0103\u021bilor lor materiale ca ni\u0219te corpuri aflate \u00een mi\u0219care \u00eentr-un continuum spa\u021bio-temporal.\u201d [magda king].<\/p>\n

orizontul heideggerian prin intermediul c\u0103ruia poate fi c\u0103p\u0103tat \u00absensul fiin\u021bei\u00bb este timpul. metoda heideggerian\u0103, chiar dac\u0103 opereaz\u0103 pe teritoriul g\u00e2ndirii \u0219i al limbajului, este una violent\u0103. abandon\u00e2nd actualitatea existen\u021bei din metafizica tradi\u021bional\u0103 [a fi sau a nu fi?], care presupune un anumit tip de cunoa\u0219tere \u0219i se concretizeaz\u0103 \u00een defini\u021bii, heidegger ne pune s\u0103 o lu\u0103m din nou de la \u00eenceput \u0219i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce \u00eenseamn\u0103 a exista. problema nu o mai constituie dac\u0103 fiin\u021ba exist\u0103 sau ce fel de lucru este ea. singura \u00eentrebare pe care ne-o putem pune cu privire la fiin\u021b\u0103 este \u00ab\u00eentrebarea privitoare la sensul fiin\u021bei\u00bb [fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>]; \u201ccea mai concret\u0103 \u0219i mai imediat\u0103 dintre toate \u00eentreb\u0103rile…\u201d [michael gelven]. \u00absensul fiin\u021bei\u00bb \u00eenl\u0103tur\u0103 problema metafizic\u0103. existen\u021ba sau inexisten\u021ba lucrului, ori natura acestuia, nu mai constituie problemele fundamentale.<\/p>\n

destinul asumat \u0219i scopul realizabil al filosofiei \u00een accep\u021biunea lui heidegger nu const\u0103 \u00een a r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare [\u00ab\u00eentrebarea privitoare la sensul fiin\u021bei\u00bb], ci \u00een a ne ajuta s\u0103 o putem formula, \u00een a ne determina s\u0103 o lu\u0103m mereu de la \u00eenceput prin punerea aceastei \u00eentreb\u0103ri fundamentale, c\u0103zut\u0103 \u00een uitare. singura \u00een\u021belegere care \u00eei e dat\u0103 muritorului de fapt este \u00abo \u00een\u021belegere pentru sensul acestei \u00eentreb\u0103ri\u00bb [fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>]. f\u0103r\u0103 \u00eentrebarea, care nu \u00ee\u0219i mai afl\u0103 sf\u00e2r\u0219itul \u00een r\u0103spuns, cu privire la sensul fiin\u021bei nu suntem \u0219i nu putem fi cu adev\u0103rat, ne afl\u0103m \u00een afara destinului numit dasein<\/em> de heidegger.<\/p>\n

[2] <\/strong>primul av\u00e2nt al filosofiei st\u00e2rnit\u0103 de singura \u00eentrebare care conteaz\u0103 a fost \u0219i ultimul. cea \u00een lumina c\u0103reia sper\u0103m s\u0103 ne educ\u0103m privirea s-a stins, dar are suficient\u0103 energie pentru timpul nostru \u00eentreg. din fragmentele ei heidegger \u00eencearc\u0103 s\u0103 re-construiasc\u0103 str\u0103lucirea ini\u021bial\u0103. \u00abomiterea\u00bb \u00eentreb\u0103rii de c\u0103tre tradi\u021bia filosofic\u0103 occidental\u0103 \u00ee\u0219i are originea \u00eentr-un e\u0219ec transformat \u00een titlu de glorie. toat\u0103 filosofia occidental\u0103 nu constituie altceva dec\u00e2t o apologie a neputin\u021bei, dar nu cu sensul socratic, ci ca \u00abscutire\u00bb de efort esen\u021bial. am vrut s\u0103 judec\u0103m \u0219i ne-am ales cu prejudecata. \u201cse spune: \u00abfiin\u021b\u0103\u00bb este conceptul cel mai general \u0219i cel mai vid.\u201d [fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>]. a\u0219a c\u0103 dac\u0103 tot nu mai ajungem la niciun rezultat, m\u0103car s\u0103 o facem cu stil. vocabularul filosofului contemporan este ornamental, scopul ascuns este unul erotic. ne-am \u00eentors la bunul s\u0103lbatic, la dansul de \u00eemperechere, fie el \u0219i unul interplanetar.<\/p>\n

[3] <\/strong>orice \u00eenceput, \u00een m\u0103sura \u00een care traseaz\u0103 reperul, ne poart\u0103 cu sine \u0219i \u00een dep\u0103rtarea de momentul auroral. pentru heidegger, etica originilor este reprezentat\u0103 de etica tragic\u0103. a\u0219a crede peter trawny. \u201epentru adev\u0103rul fiin\u021bei, eroarea nu e pur \u0219i simpu inevitabil\u0103; ea constituie posibilitatea esen\u021bial\u0103 a adev\u0103rului \u00eensu\u0219i.\u201d [freedom to fail: heidegger\u2019s anarchy<\/em>]. cu ontologia antic\u0103 nu am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i nu vom afla ce este adev\u0103rul. tot ce ne-a oferit ea, ca tot ce poate fi oferit, este un \u00abloc deschis\u00bb prin care ni se pot manifesta toate. adev\u0103rata descoperire t\u0103inuie\u0219te. articulat\u0103 filosofic \u00een concepte, fiin\u021ba genereaz\u0103 dezinteresul, nu \u00eel mai prive\u0219te \u0219i nu mai este privit\u0103 de om; se scrie despre ea pentru a avea impresia c\u0103 problema a fost rezolvat\u0103, pentru a nu ne mai \u00eentreba cu privire la sensul fiin\u021bei, un sens care ne-ar obliga s\u0103 lu\u0103m o atitudine \u2013 singura interdic\u021bie c\u0103reia i se mai supune omul \u00een prezent. articulat\u0103 cu semnifica\u021bia de \u201cconceptul \u00abcel mai general\u00bb\u201d [fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>], fiin\u021ba genereaz\u0103 opozi\u021bia, ni se opune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu [1] \u0219tim – fiin\u021b\u0103 \u0219i timp, cartea cu care trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103, dar cu care s-a sf\u00e2r\u0219it filosofia, e un proiect f\u0103r\u0103 final. monumentala construc\u021bie heideggerian\u0103 a fost abandonat\u0103 [nu ca e\u0219ec, ci cu sensul descoperirii unei dispozi\u021bii fundamentale a fiin\u021bei umane care trebuie s\u0103 se afle \u00abmereu \u00een trecere \u00a0\u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1442,8,1494],"tags":[1443,1113,1495,60],"class_list":["post-13514","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-gnostice","category-critica","category-egophobia-67","tag-gnostice","tag-critica","tag-egophobia-67","tag-marius-iulian-stancu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3vY","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13514","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13514"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13514\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13515,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13514\/revisions\/13515"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13514"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13514"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13514"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}