{"id":13566,"date":"2021-06-12T08:42:28","date_gmt":"2021-06-12T06:42:28","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13566"},"modified":"2021-06-16T10:38:15","modified_gmt":"2021-06-16T08:38:15","slug":"sublim-si-angoasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13566","title":{"rendered":"Sublim \u0219i angoas\u0103"},"content":{"rendered":"

(phobia perennis)<\/span><\/p>\n

de David M\u00e2ndru\u021b<\/p>\n

\u00cen prezentul articol ne str\u0103duim s\u0103 eviden\u021biem faptul c\u0103 \u00eentre experien\u021ba sublimului \u0219i afectul de angoasa exist\u0103 o asem\u0103nare organic\u0103, calitativ\u0103 mai exact. Pentru a ne \u00eendeplini scopul ne vom folosi de textul lui Kant din Critica facult\u0103<\/em>\u021b<\/em>ii de judecare<\/em>, dar \u0219i de textul fondator al \u00eentregii tradi\u021bii legate de angoas\u0103, care este intitulat chiar Conceptul de anxietate,<\/em> al lui Kierkegaard. Trebuie s\u0103 not\u0103m, de asemenea, c\u0103 drept puncte de pornire \u00een analiza sa Kant \u00eei are pe Pseudo-Longinus, care a scris primul tratat despre sublim, bine\u00een\u021beles lu\u00e2nd \u00een considerare \u0219i unele fragmente de dialoguri platoniciene. De asemenea, Kant se inspir\u0103 masiv \u0219i din lucrarea ilumunistului Edmund Burke, prima tratare \u0219i sistematizare modern\u0103 a conceptului de sublim. Kierkegaard, \u00een textul s\u0103u, se folose\u0219te mult de pasaje biblice, \u00een special din Genez\u0103, referindu-se la c\u0103dere pentru a eviden\u021bia acest afect fundamental tr\u0103it de primii oameni. Este de notat faptul c\u0103 \u00een limba danez\u0103, Biblia f\u0103cea deja trimitere la conceptul de angoas\u0103.<\/p>\n

Vom \u00eencepe analiza cu textul kantian, pentru a releva unele caracteristici definitorii ale experien\u021bei sublimului, iar mai apoi vom vorbi \u0219i despre geneza conceptului de angoas\u0103 la Kierkegaard.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, pentru Immanuel Kant, experien\u021ba sublimului este o experien\u021b\u0103 indeterminat\u0103. El face de asemenea distinc\u021bia dintre sublimul matematic \u0219i cel dinamic, pe care le vom explora mai t\u00e2rziu. Experien\u021ba sublimului este revelat\u0103 cel mai adesea de un obiect lipsit de form\u0103, \u00eentruc\u00e2t nelimitarea este reprezentat\u0103 \u00een acest obiect sau datorit\u0103 lui. \u0218i totu\u0219i \u00een ea, \u00een nelimitare, este g\u00e2ndit\u0103 totalitatea acestuia. Observ\u0103m deci argumentul kantian pentru indeterminarea experien\u021bei sublimului.<\/p>\n

Sentimentul sublimului este o pl\u0103cere, care apare doar indirect, \u00een sensul c\u0103 provine din sentimentul unei bloc\u0103ri momentane (am putea spune un nunc stans<\/em>) a for\u021belor vitale \u0219i urmat\u0103 imediat de o izbucnire mult mai puternic\u0103 a lor (un nunc fluens<\/em>), prin urmare, ca emo\u021bie, ea nu pare s\u0103 fie un joc, ci o preocupare serioas\u0103 a imagina\u021biei. Observ\u0103m deja cum un concept studiat anterior de noi, cel de clip\u0103 \u00ee\u0219i face locul \u00een experien\u021ba sublim\u0103. Autorul sus\u021bine c\u0103 satisfac\u021bia produs\u0103 de sublim nu con\u021bine at\u00e2t pl\u0103cere pozitiv\u0103, c\u00e2t mai degrab\u0103 admira\u021bie sau respect, adic\u0103 pl\u0103cere negativ\u0103.<\/p>\n

Sentimentul sublimului implic\u0103 o mi\u0219care a sufletului legat\u0103 de aprecierea obiectului ca o caracteristic\u0103 a sa, \u00een timp ce gustul pentru frumos, de exemplu, presupune \u0219i men\u021bine sufletul \u00eentr-o contemplare lini\u0219tit\u0103. Aceast\u0103 mi\u0219care trebuie s\u0103 fie apreciat\u0103 ca subiectiv final\u0103. Ea este raportat\u0103 de imagina\u021bie fie la facultatea de cunoa\u0219tere, fie la cea a dorin\u021bei, \u00een ambele raport\u0103ri finalitatea reprezent\u0103rii date este apreciat\u0103 doar cu privire la aceste facult\u0103\u021bi, \u0219i prin urmare, prima \u00eei este atribuit\u0103 obiectului, ca o dispozi\u021bie matematic\u0103 a imagina\u021biei, cea de a doua ca una dinamic\u0103 a ei \u0219i, de aceea, obiectul este reprezentat ca fiind sublim \u00een cele dou\u0103 modalit\u0103\u021bi amintite. Pe scurt, sublimul matematic se raporteaz\u0103 mai degrab\u0103 la cunoa\u0219tere, \u00een timp ce varianta dinamic\u0103 vizeaz\u0103 dorin\u021ba.<\/p>\n

Kant exprim\u0103 sublimul prin atributele de mare, imens, colosal<\/em>, inclusiv prin dimensiunea care treze\u0219te respect, va spune el \u00een antropologia sa pragmatic\u0103. Kant ne ofer\u0103 de asemenea o teorie subiectivist\u0103 a frumosului \u0219i a sublimului, conform c\u0103reia se sus\u021bine c\u0103 acestea nu trebuie c\u0103utate \u00een obiectele naturii, ci \u00een sufletul celui care contempl\u0103 natura. \u00cen acest punct, Kant se \u00eenrude\u0219te \u0219i cu Shakespeare, cel din sonete, respectiv momentul \u00een care dramaturgul englez proclam\u0103 c\u0103 frumuse\u021bea (putem spune \u0219i sublimitatea) se afl\u0103 \u00een ochiul celui care o contempl\u0103.<\/p>\n

Trecem acum la Kierkegaard. Acesta \u00een conceptul de angoas\u0103 ofer\u0103 mai multe defini\u021bii ale anxiet\u0103\u021bii, numind-o o antipatie simpatic\u0103<\/em> \u0219i o simpatie antipatic\u0103<\/em> (expresie preferat\u0103 de fenomenologul Henri Maldiney), \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 eviden\u021bieze caracterul dual al afectului, de aceea noi \u00een limbajul comun am putea vorbi \u0219i de o angoas\u0103 dulce, pl\u0103cut\u0103, seduc\u0103toare, cel mai mare pericol fiind tocmai faptul de a ne \u00eendr\u0103gosti de ea.<\/p>\n

O distinc\u021bie celebr\u0103 oferit\u0103 de danez este aceea dintre fric\u0103 \u0219i angoas\u0103, frica av\u00e2nd mereu un obiect determinat, intramundan, care \u021bine de lume, ar spune Heidegger, \u00een timp ce anxietatea este nedeterminat\u0103, este anxietate de nimic, de neant, anxietate de moarte i-ar spune acela\u0219i danez \u00een Cuv\u00e2nt\u0103rile cre\u0219tine<\/em> din 1848. Tot \u00een acela\u0219i text, Kierkegaard diferen\u021biaz\u0103 anxietatea de via\u021b\u0103 de cea de moarte, anxietate care nu apare explicitat\u0103 \u0219i \u00een conceptul de angoas\u0103.<\/p>\n

Anxietatea este de asemenea, realitatea libert\u0103\u021bii ca posibilitate a posibilit\u0103\u021bii. Kierkegaard ne ofer\u0103 exemplul individului care prive\u0219te abisul, de pe un munte, s\u0103 spunem, \u0219i resimte anxietatea deciziei de a se arunca sau nu. Aceea\u0219i experien\u021b\u0103 este descris\u0103 de Immanuel Kant, tot \u00een analitica sublimului drept team\u0103, filosoful de la K\u00f6nigsberg oferindu-ne acela\u0219i exemplu cu abisul, exemplu care va fi folosit \u0219i de Nietzsche \u00eentr-un aforism celebru sau de Poe \u00een textul s\u0103u despre demonul perversit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Anxietatea este legat\u0103 \u0219i de conceptul de clip\u0103, pe care \u00eel reg\u0103sim \u0219i la Kant. Kierkegaard ne sugereaz\u0103 faptul c\u0103 noi suntem o sintez\u0103 de suflet \u0219i trup, condus\u0103 de spirit, dar de fapt \u00een cadrul alc\u0103tuirii noastre componente, suntem o serie de mai multe suprapuneri de sinteze, cum ar fi sinteza dintre libertate \u0219i necesitate. \u00cen final, noi suntem o sintez\u0103 \u0219i de temporar \u0219i etern, sintez\u0103 care este asigurat\u0103 de clip\u0103. Deci clipa ar fi analogul spiritului din prima sintez\u0103. Dac\u0103 ceva nu merge bine \u00een alc\u0103tuirea individului, apare \u0219i anxietatea, care e clipa \u00een via\u021ba individului. \u0218i Martin Heidegger sus\u021bine c\u0103 prezentul angoasei \u021bine clipa preg\u0103tit\u0103 s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103.<\/p>\n

Vom \u00eencerca \u00een cele ce urmeaz\u0103 s\u0103 leg\u0103m sublimul de angoas\u0103, oferind o serie de puncte de leg\u0103tur\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, putem considera c\u0103 ambele experien\u021be sunt experien\u021be de grani\u021b\u0103, experien\u021be limite, \u00een care ni se reveleaz\u0103 neantul propriu. Din aceast\u0103 cauz\u0103, pe urmele lui Kant, autori ca Schopenhauer sus\u021bin c\u0103 sublimul este un afect at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t poate s\u0103 ne distrug\u0103, s\u0103 ne nimiceasc\u0103, s\u0103 ne anihileze chiar. La fel \u0219i angoasa, care nu are un obiect determinat, este o angoas\u0103 de neant.<\/p>\n

Un alt punct pe care l-am explorat se refer\u0103 la leg\u0103tura dintre sublim, respectiv angoas\u0103 \u0219i clip\u0103. Fiind o experien\u021b\u0103 indeterminat\u0103, at\u00e2t sublimul c\u00e2t \u0219i angoasa se \u00eenscriu \u00eentr-o clip\u0103, mai exact \u00eentr-o clip\u0103 care st\u0103, nu \u00eentr-o clip\u0103 care curge, respective, cele dou\u0103 se \u00eenscriu \u00eentr-un nunc stans<\/em>, nu \u00eentr-un nunc fluens<\/em>. Prin simplul fapt de a fi dou\u0103 experien\u021be indeterminate, at\u00e2t sublimul, c\u00e2t \u0219i angoasa se leag\u0103 de clip\u0103, care la nivelul filosofiei timpului este o dimensiune la fel de indeterminat\u0103 ca \u0219i cele dou\u0103 afecte.<\/p>\n

De asemenea, la fel cum angoasa este o antipatie simpatic\u0103 \u0219i o simpatie antipatic\u0103, consider\u0103m c\u0103 putem afirma acela\u0219i lucru \u0219i despre sublim, dar fiind faptul c\u0103 dup\u0103 Kant \u0219i sublimul poate produce o pl\u0103cere negativ\u0103. Avem, pe de-o parte pl\u0103cerea negativ\u0103 kantian\u0103 \u0219i dulcea angoas\u0103 kierkegaardian\u0103. Pe scurt, ambele afecte ar avea un caracter ambivalent, menite s\u0103 trezeasc\u0103 \u00een sufletul nostru senza\u021bii mixte, contrastante care se ating, se contopesc totu\u0219i \u00eentr-un punct. Aici ar interveni deja \u0219i un fel de sinestezie de care vorbeau simboli\u0219tii. Dup\u0103 cum Schopenhauer sus\u021bine, oarecum, c\u0103 sublimul e tr\u0103it la intensit\u0103\u021bi diferite, adic\u0103 exist\u0103 o grada\u021bie, putem sus\u021bine \u0219i noi \u00een urma tematiz\u0103rii kierkegaardiene a angoasei pe mai multe categorii c\u0103 \u0219i acest afect fundamental e tr\u0103it la intensit\u0103\u021bi diferite, \u00een func\u021bie de gradul nostru de con\u0219tien\u021b\u0103\/spirit. Aceast\u0103 idee de intensitate a unei st\u0103ri mentale va fi preluat\u0103 \u0219i de Bergson, \u00een momentul \u00een care acesta va vorbi despre conceptul s\u0103u de aten\u021bie la via\u021b\u0103.<\/p>\n

Mo\u0219tenirea pe care au l\u0103sat-o cele dou\u0103 concepte se reflect\u0103 at\u00e2t \u00een fenomenologie, c\u00e2t \u0219i \u00een psihanaliz\u0103. \u00cen psihanaliz\u0103 vorbim despre un mecanism de ap\u0103rare, numit sublimare, prin care energia psihic\u0103 sexual\u0103 este convertit\u0103 \u00eentr-un produs creativ, iar \u00een fenomenologie, tradi\u021bia sublimului a fost dus\u0103 mai departe de Marc Richir, care ne vorbe\u0219te despre un sublim \u00een politic\u0103. Un asemenea sublim \u00een politic\u0103 are loc de exemplu \u00een urma unei revolu\u021bii, reu\u0219ite bine\u00een\u021beles, \u00een cadrul c\u0103reia oamenii ies en masse<\/em> pe strad\u0103, fiecare fiind prieten cu toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Distinc\u021bia kierkegaardian\u0103 \u00eentre fric\u0103 \u0219i angoas\u0103 a fost preluat\u0103 de psihanali\u0219ti \u0219i de fenomenologi, \u00een psihanaliz\u0103 \u00eel men\u021bion\u0103m pe Freud, iar \u00een fenomenologie pe Sartre, Scheler, Tillich, dar mai ales pe Martin Heidegger, pe care danezul l-a influen\u021ba masiv. Singurul g\u00e2nditor, care face oarecum o not\u0103 discordant\u0103 privitoare la concep\u021bia kierkegaardian\u0103 despre angoas\u0103 \u0219i fric\u0103 este Lacan, care sus\u021bine c\u0103 angoasa are un obiect oarecum, care este chiar dorin\u021ba Celuilalt. El mai afirm\u0103 de asemenea, c\u0103 la baza angoasei st\u0103 obiectul mic a.<\/p>\n

\u00cen urma celor analizate, putem sus\u021bine c\u0103 at\u00e2t sublimul, c\u00e2t \u0219i angoasa sunt ni\u0219te experien\u021be indeterminate, care au loc \u00eentr-o clip\u0103 suspendat\u0103, \u00eentr-un nunc stans<\/em> \u0219i care ne relev\u0103 propriul neant. Putem sus\u021bine pe urma unor psihoterapeu\u021bi existen\u021biali ca Rollo May c\u0103 angoasa, \u0219i putem ad\u0103uga noi, \u0219i sublimul sunt ni\u0219te experien\u021be limit\u0103, de grani\u021b\u0103 cum le-am numit \u00een descenden\u021ba lui Jaspers, care ne provoac\u0103 un \u0219oc at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t ar putea trezi creativitatea latent\u0103 din noi \u00een\u0219ine. Pe scurt, experien\u021ba sublimului \u0219i cea a angoasei ar avea ca rezultat activarea mecanismelor creative din sufletul individului. Ultima noastr\u0103 afirma\u021bie se refer\u0103 la faptul c\u0103 noi sus\u021binem c\u0103 cele dou\u0103 afecte sunt similare \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 calitativ, \u0219i sus\u021binem cu t\u0103rie c\u0103 \u00een orice form\u0103 de angoas\u0103 intr\u0103 \u0219i pu\u021bin sublim, iar \u00een orice form\u0103 de sublim intr\u0103 \u0219i pu\u021bin\u0103 de angoas\u0103. Sublimul angoaseaz\u0103 \u2013 angoasa sublimeaz\u0103.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(phobia perennis) de David M\u00e2ndru\u021b \u00cen prezentul articol ne str\u0103duim s\u0103 eviden\u021biem faptul c\u0103 \u00eentre experien\u021ba sublimului \u0219i afectul de angoasa exist\u0103 o asem\u0103nare organic\u0103, calitativ\u0103 mai exact. Pentru a ne \u00eendeplini scopul ne vom folosi de textul lui Kant din Critica facult\u0103\u021bii de judecare, dar \u0219i de textul fondator al \u00eentregii tradi\u021bii legate de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1494,27],"tags":[1398,1495,1117],"class_list":["post-13566","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-67","category-filosofie","tag-david-mandrut","tag-egophobia-67","tag-filosofie"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3wO","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13566","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13566"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13566\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13627,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13566\/revisions\/13627"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13566"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13566"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13566"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}