{"id":13574,"date":"2021-06-05T13:00:33","date_gmt":"2021-06-05T11:00:33","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13574"},"modified":"2021-06-15T15:35:15","modified_gmt":"2021-06-15T13:35:15","slug":"ce-avem-cu-rusii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13574","title":{"rendered":"Ce avem cu ru\u0219ii?"},"content":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu)<\/span><\/p>\n

de Radu-Ilarion Munteanu<\/p>\n

Mul\u0163i comentatori politici consider\u0103 reticen\u0163a rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de Rusia ca un moft. Sigur, e greu de negat. Dar foarte pu\u0163ini trec dincolo de eviden\u0163a faptic\u0103, pentru a se \u00eentreba asupra motivelor acestei st\u0103ri de fapt. Dar ce alt sentiment dominant se poate avea c\u00e2nd structurile statale rom\u00e2nofone au fost ocupate de 13 ori de imperiul rus, indiferent de forma acestuia, \u0163arist\u0103 sau bol\u015fevic\u0103?<\/p>\n

\u00cen expansiunea sa, imperiul rus a ajuns cu grani\u0163a pe Nistru in 1792. \u0162intele sale strategice, controlul str\u00e2mtorilor \u015fi accesul, prin Adriatica, la Mediteran\u0103, au prilejuit prima ocupare a Principatelor dun\u0103rene, \u00een 1806. \u00cen 1812, ca urmare a tr\u0103d\u0103rii lui Manuc bey, prin pacea de la Bucure\u015fti, \u00eentre imperiile rus \u015fi otoman, principatul Moldovei e amputat, partea din st\u00e2nga Prutului e anexat\u0103 de imperiul rus, iar ocupa\u0163ia restului principatelor \u00eenceteaz\u0103.<\/p>\n

Urm\u0103toarea ocupare a principatelor are loc la 23 aprilie 1828 ca urmare a reizbucnirii r\u0103zboiului ruso-turc. \u00cen timpul ocupa\u0163iei, principatele fur\u0103 conduse de generali ru\u015fi. Numit \u00een 1829, generalul Pavel Kisselef \u00ee\u015fi asigur\u0103 sprijinul boerilor rusofili. El patroneaz\u0103 elaborarea Regulamentelor organice, un rudiment constitutional. Principatele sunt \u00eentruc\u00e2tva modernizate, dar cu scopul \u00eencorpor\u0103rii lor \u00een imperiul rus. \u00cen 1834 imperiul rus evacueaz\u0103 principatele, ca urmaare a recunoa\u015fterii regulemenului organic de c\u0103tre Imperiul otoman \u2013 la 17 ianuarie. Cancelarul Nesselrode, pe baza deciziei \u0163arului, nume\u015fte domnitori p\u0103m\u00e2nteni subordona\u0163i Moscovei, considera\u0163i de Nicolae Iorga prefec\u0163i ai Rusiei<\/em>. Numirea lui Gheorghe Bibescu \u00een 1842 \u00een Valahia nu \u00een\u0103bu\u015f\u0103 mi\u015fcarea de emancipare na\u0163ional\u0103 sus\u0163inut\u0103 de genera\u0163ia pa\u015foptist\u0103. Apari\u0163ia la Ia\u015fi \u00een 1843 a publica\u0163iei Dacia literar\u0103 redactat\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu irit\u0103 cancelaria de la Petersburg, fiind socotit\u0103, prin promovarea identit\u0103\u0163ii culturale na\u0163ionale, ca fiind \u00eempotriva intereselor ruse\u015fti. Emblematic, la declan\u015farea revolu\u0163iei de la 1848 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, fu ars\u0103 public o copie a Regulamentului organic (6 septembrie). De alfel, acest document a fost caracterizat de Karl Marx, drept codicele muncii de clac\u0103<\/em>.<\/p>\n

Bibescu \u00ee\u015fi d\u0103 demisia la 13 iunie, speriat de amenin\u0163area consulului rus Kotzebue cu ocuparea militar\u0103. Sub presiunea imperiului rus, sultanul \u00eel trimite pe Fuad pa\u015fa pentru restabilirea situa\u0163iei manu militari.<\/p>\n

La 19 aprilie cele dou\u0103 imperii \u00eencheie conven\u0163ia de la Balta-Liman, care prevede, \u00eentre altele, prezen\u0163a militar\u0103 a unor corpuri de 25-30,000 militari de fiecare parte, pentru controlul situa\u0163iei principatelor. \u00cen 1851 imperiul rus p\u0103r\u0103se\u015fte terenul, pretinz\u00e2nd desp\u0103gubiri oneroase pentru \u00eentre\u0163inerea trupelor de ocupa\u0163ie de facto. La 3 iulie 1853, imperiul rus invadeaz\u0103 din nou principatele, dar puterile europene \u00eel someaz\u0103, la 9 februarie 1854, s\u0103 le p\u0103r\u0103seasc\u0103. R\u0103zboiul Crimeii era declan\u015fat. Evacuarea are loc \u00een iulie-decembrie.<\/p>\n

Congresul de pace de la Paris, deschis pe 25 februarie 1856, debuteaz\u0103 cu problema principatelor, devenit\u0103 de interes european. Protectoratul Rusiei (instituit prin pacea de la Adrianopol (2\/14 septembrie 1829) este desfiin\u0163at \u015fi \u00eenlocuit cu garan\u0163ia celor 7 puteri europene, valabil\u0103 simultan cu suzeranitatea otoman\u0103.<\/p>\n

Nu mai pomenim urm\u0103rile cunoscute, asupra c\u0103rora imperiul rus nu mai are influen\u0163\u0103. Cu excep\u0163ia implic\u0103rii neoficiale \u00een favoarea mi\u015fc\u0103rilor separa\u0163ioniste din Moldova, din fericire nereu\u015fite. Nu trebuie omis\u0103 o reflec\u0163ie a lui Karl Marx, f\u0103cut\u0103 \u00een 1856: Ursul rus va fi capabil de orice, at\u00e2ta vreme c\u00e2t va <\/em>\u0219<\/em>ti c<\/em>\u0103<\/em> celelalte animale cu care are de-a face nu sunt capabile de nimic<\/em>\u2026<\/em> Nu exist<\/em>\u0103<\/em> dec<\/em>\u00e2<\/em>t un mijloc de a trata cu o putere ca Rusia, <\/em>\u0219<\/em>i anume absen<\/em>\u021b<\/em>a fricii. <\/em>S\u0103 recunoa\u015ftem, reflec\u0163ia e valabil\u0103 \u015fi azi. \u015ei va fi valabil\u0103 c\u00e2t va exista voca\u0163ia imperial\u0103 a Rusiei.<\/p>\n

Momentul urm\u0103tor al contenciosului rom\u00e2no-rus e, \u00eent\u00e2lnirea, la Livadia, \u00een Crimee, \u00eentre I. C. Br\u0103tianu, prim ministru al Rom\u00e2niei \u015fi prin\u021bul Gorceakov, cancelarul imperiului rus, \u00een prezen\u0163a \u00eemp\u0103ratului Alexandru II, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 cea a domnitorului Carol. De coniven\u0163\u0103, acesta, cu primul s\u0103u ministru. Pe 4 aprilie 1877 se semneaz\u0103, la Bucure\u015fti, conven\u0163ia rom\u00e2no-rus\u0103, semnat\u0103 de ministrul de externe Kog\u0103lniceanu \u015fi baronul Stuart, consulul rus. Aceasta prevedea trecerea liber\u0103 a armatelor \u0163arului prin Rom\u00e2nia, spre viitorul teatru de r\u0103zboi din Imperiul otoman. Imperiul rus se obliga s\u0103 men\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 se respecte drepturile politice ale statului rom\u00e2n, \u201eastfel cum rezult<\/em>\u0103<\/em> din legile interioare <\/em>\u0219<\/em>i tratatele existente, precum <\/em>\u0219<\/em>i a men<\/em>\u021b<\/em>ine <\/em>\u0219<\/em>i a ap<\/em>\u0103<\/em>ra integritatea actual<\/em>\u0103<\/em> a Rom<\/em>\u00e2<\/em>niei<\/em>\u201d. \u00a0Importan\u0163a conven\u0163iei const\u0103, dincolo de garan\u0163iile directe, \u00een faptul c\u0103 se refer\u0103 implicit la Rom\u00e2nia ca la o entitate politic\u0103 independent\u0103.<\/p>\n

Iar\u0103\u015fi vom trece peste am\u0103nuntele r\u0103zboiului. Sunt cunoscute. C\u00e2t despre subiectul articolului, ocuparea tertoriului rom\u00e2nesc de c\u0103tre armata imperial rus\u0103, \u00een ciuda cooper\u0103rii militare, cerut\u0103 \u00eentr-un moment cel pu\u0163in dificil pentru imperiul rus, \u0163arul \u015fi prin\u0163ul Gorceakov decid ocuparea Bucure\u015ftilor \u015fi cer dezarmarea armatei rom\u00e2ne. Astfel imperiul rus \u00eencalc\u0103 flagrant termenii conven\u0163iei de la 4 aprilie 1877. Pentru a-\u015fi \u00eensu\u015fi for\u0163at cele 3 jude\u0163e de la Dun\u0103re, retrocedate \u00een 1856 Rom\u00e2niei \u015fi a \u015fterge astfel urmele p\u0103cii de la Paris. \u00cen tratatul de la San Stefano, imperiul rus sus\u0163inuse, totu\u015fi, independen\u0163a Rom\u00e2niei (nu din dragoste, ci deoarece sl\u0103bea \u015fi mai mult du\u015fmanul istoric otoman) \u015fi \u00eei oferea nordul Dobrogei, care nu mai apar\u0163inuse unui stat rom\u00e2nesc de la Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Principele Carol refuz\u0103 dezarmarea \u015fi retrage armata rom\u00e2n\u0103 la vest de Olt. Amenin\u0163\u00e2nd astfel din flanc retragerea armatei ruse, c\u00e2nd urma s\u0103 fie hot\u0103r\u00e2t\u0103. La San Stefano Rom\u00e2niei i se va refuza statutul de cobeligeran\u0163\u0103. Blocajul reciproc e rezolvat de prin\u0163ul Bismarck, cancelarul Reichului german, care cere imperios renegocierea p\u0103cii, prin congresul de la Berlin. Dar acesta nu schimb\u0103 mai nimic din cele stabilite la San Stefano. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 pecetea unei puteri europene asupra r\u0103zboiului ruso-turc, cum era cunoscut pe e\u015fichierul European avea s\u0103 pun\u0103 Rom\u00e2niei o importanta opreli\u015fte \u00een plus \u00een calea ei spre independen\u0163\u0103. Condi\u0163ie pus\u0103 nu de imperiul rus. Cum subiectul nu intr\u0103 direct \u00een contenciosul rom\u00e2no-rus, nu-l vom dezvolta. Deloc neinteresant, urmarile \u00eendep\u0103rtate ale condi\u0163iei puse la Berlin Rom\u00e2niei se vor manifesta cu prilejul unui eveniment major din istoria Rom\u00e2niei, peste o genera\u0163ie. Dar nu cu totul f\u0103r\u0103 legatur\u0103 cu imperiul rus.<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu s-a gr\u0103bit s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 respectiva condi\u0163ie imperioas\u0103, care presupunea o modificare constitu\u0163ional\u0103. Nici Europa nu s-a gr\u0103bit s\u0103 \u00eei recunoasc\u0103, legal, independen\u0163a, ceea ce presupunea ratificarea parlamentar\u0103. \u00cen fine, deplina recunoa\u015ftere a independen\u021bei castigate, de facto, pe c\u00e2mpul de onoare, cu armele, la 8 februarie 1880, Germania, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie au trimis la Bucure\u015fti, prin reprezentan\u0163ii lor, o not\u0103 prin care independen\u0163a de stat a Rom\u00e2niei c\u0103p\u0103ta consacrarea interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Rela\u0163ia cu imperiul rus cunoscuse un nou moment de \u00eencordare, \u00een 1879, cu prilejul conflictului diplomatic de frontier\u0103 \u00een jurul statutului localit\u0103\u0163ii Arab Tabia. Imperiul rus sus\u0163inea apartenen\u0163a acestei localit\u0103\u0163i la Bulgaria. Anul urm\u0103tor, c\u00e2nd localitatea fu atribuit\u0103 Rom\u00e2niei, tensiunea sc\u0103zu.<\/p>\n

Pasul urm\u0103tor pentru Rom\u00e2nia a fost promovarea t\u0103rii la nivel de regat, care fu decis\u0103 prin plebiscitul de la 14\/26 martie 1881. \u00cencoronarea principelui Carol I ca rege avu loc pe 10\/22 mai, cu coroana turnat\u0103 din o\u0163elul unui tun turcesc capturat pe front. Astfel data de 10 mai, \u00ee\u015fi tripleaz\u0103 semnifica\u0163ia, devenind s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\u015ei aici, imperiul rus pune condi\u0163ii. Cererea ministrului de externe rus Giers fu satisf\u0103cut\u0103 printr-o lege \u00een acela\u015fi an, care interzicea activitatea revolu\u0163ionarilor ru\u015fi pe teritoriul Rom\u00e2niei. Iar imperiul rus recunoscu regalitatea lui Carol.<\/p>\n

Trecem din nou peste un episod, a c\u0103rui posibil\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu subiectul nu e dovedit\u0103 formal. S-a speculat c\u0103 ini\u0163ierea \u015fi chiar propagarea r\u0103scoalei din 1907 s-ar datora ohranei, serviciul secret imperial ca r\u0103zbunare pentru azilul acordat marinarilor r\u0103scula\u0163i de pe celebrul cruci\u015f\u0103tor Potemkin, refugiat la Constan\u0163a. Dac\u0103 vor fi existat dovezi, acestea n-au fost f\u0103cute publice. Agitatori au existat pe traseul r\u0103scoalei, din nordul Moldovei p\u00e2n\u0103-n vestul Munteniei. C\u0103 unii vor fi fost str\u0103ini, e plauzibil. Dar e posibil s\u0103 fi fost \u015fi dintre cei pe care tocmai Ohrana \u00eei urm\u0103rea.<\/p>\n

Dac\u0103 dup\u0103 r\u0103zboiul din 1877-78 Rom\u00e2niei, \u00een ciuda prezen\u0163ei solicitate telegrafic \u0219i a remarcabilelor fapte de arme, nu i-a fost recunoscut\u0103 beligeran\u0163a (nici de rea credin\u0163\u0103 a imperiului rus, dar nici de puterile europene), din august 1916 am participat inclusiv formal la alian\u0163a cu Antanta, deci \u015fi cu imperiul rus. Dar cooperarea militar\u0103 bonam fidem a durat mai pu\u0163in de un an. Dezintegrarea armatei ruse dup\u0103 abdicarea \u0163arului a lipsit armata rom\u00e2n\u0103, \u00eenghesuit\u0103 \u00een a\u015fa numitul triunghi al mor\u0163ii, de armatele Puterilor centrale de ajutorul a\u015fteptat. Victoriile de la M\u0103r\u0103\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz, care au blocat ofensiva strategic\u0103 germane din vara lui 1917, au fost rodul eroismului \u015fi inteligen\u0163ei tactice ale celor 2 armate rom\u00e2ne implicate. Dar, dup\u0103 pacea de la Brest-Litovsk (3 martie 1918) a l\u0103sat Rom\u00e2nia, c\u00e2t mai era, izolat\u0103, la dispozi\u0163ia Puterilor centrale, obligat\u0103 s\u0103 \u00eencheie pacea separat\u0103 de la Buftea-Bucure\u015fti (7 mai). Regele Ferdinand a avut totu\u015fi abilitatea de a fi schimbat guvernul, tratatul \u00eenrobitor fiind semnat de Marghiloman, un filogerman \u0219i niciodat\u0103 ratificat de parlament \u015fi de rege. Rezerva regelui a fost stimulat\u0103 insistent de marele b\u0103rbat al \u0163\u0103rii, care a fost regina Maria. Puterile Antantei s-au prevalat de aceast\u0103 pace for\u0163at\u0103 pentru a nu-\u015fi mai recunoa\u015fte angajamentele asumate \u00een 1916.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne de discutat dac\u0103 contraofensiva din 1919, care a eliberat Ungaria de regimul bol\u015fevic al lui Kun Bela (\u00eempotriva sus\u0163inerii ex officio a acestuia de for\u0163e subterane, \u00eentre altele de Ernst Neulander, bunicul patern al lui Petre Roman) poate fi socotit\u0103 drept o interac\u0163iune indirect\u0103 cu Rusia bol\u015fevic\u0103, dat\u0103 fiind alian\u0163a Lenin \u2013 Kun Bela. Las interpretarea comentatorilor. Oricum decizia Sfatului \u0162\u0103rii de la Chi\u015fin\u0103u ca noua republic\u0103 s\u0103 se uneasc\u0103 cu \u0163ara (27 martie\/9 aprilie 1918) e o problem bilateral\u0103, deoarece s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada \u00een care Lenin declarase libertatea popoarelor din imperiul rus de a-\u015fi decide liber soarta. Dar ulterior acest act n-a fost niciodat\u0103 recunoscut de Federa\u0163ia rus\u0103, apoi de URSS. Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) a legiferat unirea teritoriilor rom\u0103ne\u015fti din fostul imperiu Austro-Ungar id est mitteleuropean cu Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 a\u015fa numita Basarabie a r\u0103mas f\u0103r\u0103 statut legal p\u00e2n\u0103 la repetatul rapt din 28 august 1940. Ad\u0103ug\u00e2ndu-i-se a\u015fa anumita Bucovin\u0103 de nord \u015fi \u0163inutul Her\u0163a, teritorii care n-au f\u0103cut parte niciodat\u0103 din imperiul rus. Bref, epoca interbelic\u0103 a fost una \u00een care imperiul rus \u00een format bol\u015fevic a tratat Rom\u00e2nia cu ostilitate. S\u0103 nu omitem tentativele de asasinat asupra regelui Ferdinand \u00een 1918 de c\u0103tre o agentur\u0103 dirijat\u0103 de Lenin (Christian Rakovski) \u0219i crearea Partidului Comuni\u015ftilor din Rom\u00e2nia \u2013 sec\u0163ie a Komintern la 8 mai 1921 cu o conducere majoritar alogen\u0103 si program poitic antistatal.<\/p>\n

A\u015fadar imperiul rus \u00een format bol\u015fevic, numit URSS, ocup\u0103 teritoriul de pe malul st\u00e2ng al Prutului, \u00een urma ultimatumului din 28 iunie 1940, acest act agresiv fiind urmarea protocolului secret la pactul Ribbentropp \u2013 Molotov (23 august 1939). Teritoriu eliberat \u00een prima lun\u0103 dup\u0103 22 iunie 1941 \u015fi reocupat dup\u0103 r\u0103zboi, apoi r\u0103mas Ukrainei, cu excep\u0163ia republicii Moldova (autodeclarat\u0103 independent\u0103 dup\u0103 puciul din 21 august 1991). \u00centre 31 august 1944 \u015fi august 1958 armata ro\u015fie a ocupat Rom\u00e2nia. A fost ultima ocupa\u0163ie militar\u0103. Dar interac\u0163iunea mutual\u0103 \u00een plan militar a continuat \u00een cadrul tratatului de la Var\u015fovia (1955 \u2013 1991). Rom\u00e2nia n-a participat, \u00een august 1968, la ocuparea, de c\u0103tre 5 \u0163\u0103ri sub coordonarea URSS la ocuparea Cehoslovaciei \u015fi strangularea prim\u0103verii de la Praga.<\/p>\n

Planul militar a fost, totu\u015fi, unul mai degrab\u0103 secundar \u00een sfera interac\u0163iunilor mutuale. \u00cen 1963 a ap\u0103rut a\u015fa numitul plan V\u0103lev, un soi de restructurare a cooper\u0103rii \u00een cadrul CAER, care rezerva Rom\u00e2niei atribu\u0163ii opuse dezvolt\u0103rii. Gheorghiu-Dej avea mai pu\u0163in de 2 ani de via\u0163\u0103. Acesta a reorientat politica Rom\u00e2niei spre sprijinul Chinei. De\u0219i comunist\u0103, aceasta avea divergen\u0163e semnificative cu URSS, cele dou\u0103 partide comuniste acuz\u00e2ndu-se reciproc de revizionism. Rom\u00e2nia a continuat propria politic\u0103 de dezvoltare, a l\u0103rgit rela\u0163iile economice cu vestul, dar \u015fi-a jucat disciplinat, fie \u015fi \u00e0 contre coeur, rolul de succedaneu politic al URSS. Care, \u00een anii 70-80, nu se mai\u00a0 opunea direct ini\u0163iativelor occidentului, ci o f\u0103cea prin pozi\u0163iile sateli\u0163ilor politici. Sub pretextul pseudoindependen\u0163ei acestora.<\/p>\n

Statutul politic de satelit al Moscovei a fost stabilit pe 4 februarie 1948, c\u00e2nd a fost semnat a\u015fa numitul tratat de prietenie, valabil 20 de ani. Ultimul tratat de gen \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi un URSS \u00een prag de disolu\u0163ie a fost semnat pe 23 aprilie 1991. O imens\u0103 gaf\u0103 politic\u0103. \u00cen decembrie URSS avea s\u0103 se desfiin\u0163eze legal. Tratatul n-a fost oricum niciodat\u0103 ratificat. \u00cen fine, la 29 martie 2004 Rom\u00e2nia a aderat la NATO. Iar \u00een prezent, comportamentul agresiv al celui de-al treilea format al imperiului rus e o problem\u0103 fundamental\u0103 a flancului estic al NATO.<\/p>\n

Aceasta ar fi pe scurt istoria contenciosului politic-militar rom\u00e2no-rus. \u00centre 10\/22 noiembrie 1806, c\u00e2nd o armat\u0103 \u0163arist\u0103 a trecut Nistrul \u00een Moldova \u015fi august 1958 c\u00e2nd armata ro\u015fie s-a retras din Rom\u00e2nia trecuse mai bine de un secol \u015fi jum\u0103tate. Nimic mai firesc dec\u00e2t formarea \u015fi dezvoltarea unui profund sentiment antirusesc la nivel na\u021bional. Anul revolu\u0163ionar 1848, care la nivel european a avut o dominant\u0103 social\u0103, pe alocuri cu urm\u0103ri politice (e.g. sf\u00e2r\u015fitul regalit\u0103\u0163ii \u00een Fran\u0163a, nu \u015fi al monarhiei), a pus accentul \u00een principate \u015fi \u00een Transilvania pe dimensiunea na\u0163ional\u0103. Arderea \u00een public a Regulamentului organic, act care, dincolo de modernizarea relativ\u0103, preg\u0103tea \u00eencorporarea principatelor \u00een imperiul rus, e semnificativ\u0103. Nu e de neglijat boierimea filorus\u0103, care a constituit ceea ce istoriografia postrollerist\u0103 a numit partida rus\u0103<\/em>. Din fericire n-a avut influen\u0163\u0103 precump\u0103nitoare, c\u00e2t s-a manifestat.<\/p>\n

\u015ei astfel ajung la subiectul real al articolului. Pe m\u0103sura \u00eendep\u0103rt\u0103rii, \u00een timp a celor rezumate mai sus, sentimentul antirus, bazat pe acestea, se dilueaz\u0103. Nimic mai firesc. Ce-i interesant e contraargumentul multora, mai ales intelectuali. Manifestat interogativ: cum poate exista un sentiment antirus, c\u00e2nd cultura rus\u0103 e printre cele mai importante? E o fals\u0103 problem\u0103. E adev\u0103rat, cultura imperiului mongol, cel mai \u00eentins din istorie, a fost cel mult artificial\u0103 \u015fi de import, dar mai ales exclusiv cultivat\u0103 superficial la nivelul clasei comandan\u0163ilor militari. Iar arta imperiului mongol e nul\u0103, la nivel original. Oric\u00e2t de rafinat\u0103 era la civiliza\u0163iile cucerite. Cultura \u015fi arta, \u015ftiin\u0163a chiar, \u00een secolele de v\u00e2rf ale civiliza\u0163iei musulmane, hr\u0103nite din cele antice, au dep\u0103\u015fit Europa apusean\u0103 a epocii. Pe c\u00e2nd cultura rus\u0103 e, \u00eentr-adev\u0103r, una de elit\u0103. Muzic\u0103, literatur\u0103, arhitectur\u0103 (mai ales bisericeasc\u0103). Nu e urmarea efortului de modernizare a lui Petru Romanov, e expresia sufletului rus. Nici neap\u0103rat efectul sincretic al culturilor asimilate prin cucerire. P\u00e2n\u0103 la un punct. Rahmaninov e compozitor rus ca esen\u0163\u0103, de\u0219i numele lui are evidente r\u0103d\u0103cini musulmane, deci central-asiatice. Coexisten\u0163a poten\u0163ialului sufletesc imens cu brutalitatea primitiv\u0103 a uria\u015fului aparat de domina\u0163ie intern\u0103 \u015fi extern\u0103 e un datum de mare putere. Ru\u015fii post 1917 au un cuv\u00e2nt relevant, de uz intern: nyekulturnyi<\/em>. Folosit de kgbi\u015ftii \u015fcoli\u0163i la adresa brutelor. Garda personal\u0103 a lui Ivan cel Groaznic, poreclit popular a\u015fa nu \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 caracterului. Ci deoarece aceast\u0103 gard\u0103 era compus\u0103 din ceceni. Din Groznyi probabil. Lupt\u0103tori cel pu\u0163in la fel de duri precum gurkha din Nepal. Sau v\u00e2n\u0103torii de capete din Borneo. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m, mafia rus\u0103 din New York City a vaporizat-o cea italian\u0103, iar cea chinez\u0103 st\u0103 prudent \u00een expectativ\u0103. Nu mai vorbim de Harlem.<\/p>\n

Contactul unei popula\u0163ii ocupate cu ocupantul nu se face pe filiera lui Glinka, nici a lui Gogol, dec\u00e2t la nivelul stratului superficial. E adev\u0103rat, ofi\u0163erimea rus\u0103 vorbea franceza mai bine dec\u00e2t coana Chiri\u0163a. Ba\u015fca originea nonrus\u0103 a multor func\u0163ionari superiori. Dar e improbabil ca mujicul \u00eenarmat din secolul XIX s\u0103 fi fost mai civilizat dec\u00e2t soldatul armatei ro\u015fii. Sigur, inginerii care au construit, \u00een anii 50-60, combinatul clorosodic de la Borze\u015fti nu aveau leg\u0103tur\u0103 cu consilierii convertirii Siguran\u0163ei \u00een Securitate. Nici cu promotorii istoriei rolleriste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(pricina\u015ful de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Mul\u0163i comentatori politici consider\u0103 reticen\u0163a rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de Rusia ca un moft. Sigur, e greu de negat. Dar foarte pu\u0163ini trec dincolo de eviden\u0163a faptic\u0103, pentru a se \u00eentreba asupra motivelor acestei st\u0103ri de fapt. Dar ce alt sentiment dominant se poate avea c\u00e2nd structurile statale rom\u00e2nofone au fost […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[55,1494,109],"tags":[1120,1495,114,110],"class_list":["post-13574","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-egophobia-67","category-pricinaul-de-serviciu","tag-articole","tag-egophobia-67","tag-pricinasul-de-serviciu","tag-radu-ilarion-munteanu"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3wW","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13574","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13574"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13574\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13575,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13574\/revisions\/13575"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}