de\u00a0Mihai Pavel<\/p>\n
\u00a0<\/strong>\u201e\u00cen acele zile, oamenii vor c\u0103uta moartea \u0219i n-o vor g\u0103si; vor dori s\u0103 moar\u0103 \u0219i moartea va fugi de ei\u201d<\/p>\n [Apocalipsa dup\u0103 Ioan 9:6]<\/p>\n Domnul Gl\u00fcck, nefericitul erou al micii noastre povestiri, ocupa unul dintre cele mai \u00eenalte posturi \u00eentre func\u021bionarii de stat ai Ministerului Ap\u0103r\u0103rii. V\u00e2rsta sa de aproape cincizeci de ani \u00eel diferen\u021bia de restul oamenilor de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 din cauza \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii premature. P\u0103rul t\u00e2mplelor sale netede era aproape \u00eenc\u0103run\u021bit total, iar din partea din fa\u021b\u0103 a capului semnele vizibile ale cheliei se puteau observa cu ochiul liber. \u00cen ciuda tr\u0103s\u0103turilor sale deformate, precum cocoa\u0219a sau tremuratul u\u0219or al m\u00e2inilor or spasmele musculare, adesea era \u00eembr\u0103cat elegant, \u00eentr-un costum nou \u0219i \u00eentotdeauna cur\u0103\u021bat, dup\u0103 moda func\u021bionarilor statului, care erau la vremea aceea cei mai bine \u00eembr\u0103ca\u021bi oameni. Tenul aspru \u0219i mult prea ridat pentru v\u00e2rsta s\u0103 \u00eei conferea un aspect ie\u015fit din comun, al\u0103turi de fa\u021ba rotund\u0103 cu fruntea \u00eencre\u021bit\u0103, \u00eei confereau o duritate incontestabil\u0103 \u00een ciuda rigidit\u0103\u021bii caracterului s\u0103u, iar adesea era privit cu un sentiment de vizibil\u0103 curiozitate de c\u0103tre to\u021bi ceilal\u021bi ce intrau din necesitate \u00een contact cu el. Acest b\u0103rbat, aparent normal, a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 miraculos primei sale tentative de suicid. Tragedia a fost la un pas de a fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103, dup\u0103 ce acesta ingerase un flacon \u00eentreg de somnifere puternice, pe care le consuma de mai mult\u0103 vreme dup\u0103 ce lupta cu insomnia \u00eei istovise organismul \u0219i mintea, a c\u0103rei func\u021bionalitate se vedea a fi afectat\u0103 de ceva anume de mai mult timp, astfel cauz\u00e2ndu-i probleme vizibile de comportament. Accesele de furie din timpul zilei, cauzate de lipsa orelor de odihn\u0103 deveniser\u0103 din ce \u00een ce mai frecvente \u00een ultima perioad\u0103, iar intensitatea lor varia \u00een func\u021bie de starea eroului. Acum trebuia s\u0103 fie audiat \u00een sec\u021bia principal\u0103 a ora\u0219ului S. de c\u0103tre \u0219eful postului de poli\u021bie. Ora\u0219ul nostru este unul lini\u0219tit, \u00een care evenimentele de acest gen se petrec foarte rar, aproape spre niciodat\u0103, iar c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca un nefericit s\u0103 fie silit s\u0103 recurg\u0103 la acest pas grotesc, poli\u021bia ora\u0219ului ascunde cazul de ochii presei, iar opinia public\u0103 ajunge s\u0103 nu afle nimic de existen\u021ba acestor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Dup\u0103 ce a fost pus sub observa\u021bie psihiatric\u0103 serioas\u0103 \u00een sec\u021bia spitalului de boli mintale aflat pe bulevardul Eroii Patriei, un spital vechi \u00een care bolnavii erau adu\u0219i cu gr\u0103mada, \u00een care locurile insuficiente erau un caz general \u0219i personal total necalificat pentru cerin\u021bele institu\u021biei, era adus la sec\u021bie pentru un interogatoriu am\u0103nun\u021bit, \u00eenso\u021bit de c\u0103tre unul dintre medicii de gard\u0103 ai sec\u021biei unde a fost internat. Concluzia a fost una halucinant\u0103 chiar \u0219i pentru Gl\u00fcck, care a fost \u00een\u0219tiin\u021bat c\u0103 sufer\u0103 de o depresie clinic\u0103 ale c\u0103rei simptome se extind pe o perioad\u0103 de mai mul\u021bi ani. Analiza a fost f\u0103cut\u0103 chiar de medicul \u00een cauz\u0103 prezent la interogatoriul lui Gl\u00fcck, care a m\u0103rturisit c\u0103 nu a mai cunoscut vreodat\u0103 un caz at\u00e2t de profund exasperat de neajunsurile vie\u021bii proprii. \u00cen zadar au \u00eencercat asistentele ce \u00eei serveau m\u00e2ncarea la pat s\u0103 comunice cu el, c\u0103ci de fiecare dat\u0103 p\u0103rea mai dezr\u0103d\u0103cinat \u0219i mai \u00eennebunit de soart\u0103. \u00centotdeauna era neclintit din t\u0103cerea sa absolut\u0103, iar momentele rare \u00een care cerea un pahar cu ap\u0103 sau ceva de m\u00e2ncare erau singurele \u00een care comunica din necesitate cu cineva aflat l\u00e2ng\u0103 patul s\u0103u. Aproape o lun\u0103 de zile a z\u0103cut bolnav \u0219i chinuit, cu dureri de cap \u0219i stomac, iar unele voci speculau c\u0103 tentativa de sinucidere va avea un efect tardiv, dar care va interveni indubitabil. A fost adus \u00een unul din birourile cl\u0103dirii sec\u021biei principale a ora\u0219ului, unde urma s\u0103 fie audiat la etajul doi. Cei ce se ocupau de interogatoriu erau preocupa\u021bi de starea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii bolnavului mai mult dec\u00e2t a oric\u0103rui alt cet\u0103\u021bean adus pentru declara\u021biile de rigoare, ce succedau un asemenea eveniment nefericit. Gl\u00fcck era cunoscut drept o persoan\u0103 important\u0103 a societ\u0103\u021bii ora\u0219ului nostru, astfel mica sa faim\u0103, dac\u0103 o putem numi a\u0219a, era datorat\u0103 postului pe care a reu\u0219it s\u0103 \u00eel ocupe \u00eentr-un timp foarte scurt prin competen\u021bele proprii \u0219i munc\u0103 exasperant\u0103. Acesta a fost a\u0219ezat pe un fotoliu de piele, iar \u00een fa\u021ba s\u0103 se afla o mas\u0103 joas\u0103, sculptat\u0103 estetic \u00een lemn masiv, pe care erau azv\u00e2rlite mai multe pagini albe, un toc \u0219i o c\u0103limar\u0103 cu cerneal\u0103 neagr\u0103. I se \u00eentinse o cea\u0219c\u0103 de ceai pe care o refuz\u0103 cu un gest lent al degetului ar\u0103t\u0103tor, apoi a fost \u00eentrebat \u00een repetate r\u00e2nduri dac\u0103 dore\u0219te ceva de b\u0103ut, cum ar fi ap\u0103 mineral\u0103 sau cafea, dar a refuzat din nou cu aceea\u0219i r\u0103ceal\u0103 \u00een gesturi. \u00cen camer\u0103 spa\u021bioas\u0103 se sim\u021bea un miros greu de tutun, iar pe pere\u021bii biroului se g\u0103seau rafturi \u00eentregi de c\u0103r\u021bi pe care erau ordonate lucr\u0103ri ale clasicilor francezi sau englezi atent selectate. Acesta era singurul lucru ce-i atrase aten\u021bia lui Gl\u00fcck de la v\u00e2rful picioarelor, pe care le privea st\u0103ruitor. \u0218eful de post era \u00eembr\u0103cat \u00een haine civile, cu musta\u021ba \u0219i barba albe, iar v\u00e2rsta sa putea fi situat\u0103 \u00eentre cincizeci, poate chiar \u0219aizeci de ani, dac\u0103 nu chiar peste acest interval. Acesta st\u0103tea \u00een picioare al\u0103turi de medic, ce se plimba de la un cap\u0103t al altuia al camerei. Ambii \u00eel inspectau pe nefericitul din fa\u021ba lor f\u0103r\u0103 a ajunge la o concluzie verosimil\u0103. Gl\u00fcck \u00ee\u0219i privea c\u00e2nd v\u00e2rfurile pantofilor cu fa\u021ba aplecat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2nd se holb\u0103 \u00een gol la unul dintre col\u021burile camerei, iar ochii s\u0103i erau aproape plini de lacrimi amare pe care cu greu le putea st\u0103p\u00e2ni. Pozi\u021bia aceasta \u00eel f\u0103cea s\u0103 par\u0103 demn de dispre\u021b \u00een fa\u021ba celor doi anchetatori, c\u0103rora li se f\u0103cuse mil\u0103 de suferin\u021ba prin care trecea bietul func\u021bionar, dar cu toate acestea erau \u00eenc\u0103 destul de indiferen\u021bi de soarta celui din fa\u021ba lor. Ochii lor sc\u00e2nteiau, iar sentimentul de profund\u0103 compasiune se a\u0219ternuse pe fe\u021bele lor rumene, c\u0103ci a\u0219a sunt construite fiin\u021bele umane, s\u0103 arate mil\u0103 f\u0103r\u0103 a ac\u021biona. Lini\u0219tea a fost spulberat\u0103 de vocea calm\u0103 a \u0219efului de post, ale c\u0103rui cuvinte grele l-au f\u0103cut pe Gl\u00fcck s\u0103 tresar\u0103 din starea de hipnoz\u0103 \u00een care se afundase singur.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 Dumneata ai o familie a ta, drag\u0103 domnule, la care s\u0103 te \u00eentorci? Mai ai rude \u00een via\u021b\u0103 c\u0103rora s\u0103 le pese de dumneata? Trebuie s\u0103 \u00eemi spui tot, tot, tot. Dac\u0103 vrei, aici este ca la o confesiune cu un… Dumneata e\u0219ti credincios?<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gl\u00fcck \u00ee\u0219i ridic\u0103 fruntea, iar acum \u00eel privea pe cel din fa\u021ba lui \u00een toat\u0103 splendoarea sa. Analiz\u0103 c\u00e2teva secunde chipul rotund, cu obrajii \u00eembujora\u021bi ai \u0219efului de post, apoi r\u0103spunse, parc\u0103 ru\u0219inat de \u00eentreb\u0103rile ce \u00eei erau adresate:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 Am avut familie, acum tr\u0103iesc singur. Singurele rude \u00een via\u021b\u0103 de care mai \u0219tiu ceva sunt \u00een Rom, dar nu am mai p\u0103strat leg\u0103tura de aproape dou\u0103zeci de ani. Plecaser\u0103 imediat dup\u0103 r\u0103zboi, sau r\u0103zboiul i-a prins acolo, nu mai \u0219tiu exact. M-a\u021bi \u00eentrebat dac\u0103 sunt credincios. Nu, nu sunt, nu am fost \u0219i nu voi fi. Dumneata ai toate acestea?<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 Am… Am tot ce \u00eemi pot dori. Nevast\u0103, copiii s\u0103n\u0103to\u0219i, am atins \u00eemplinirea spiritual\u0103 la care am r\u00e2vnit \u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103. Dar de ce spui dumneata a\u0219a cuvinte grele \u00eempotriva credin\u021bei? Ideile nihiliste te-au adus \u00een punctul… acelei tragedii? B\u0103nuiesc c\u0103 \u021bi-a fost adus la cuno\u0219tin\u021b\u0103 cazul studentului nihilist ce a ie\u0219it \u00een pia\u021ba public\u0103 din capital\u0103, exasperat de problemele vie\u021bii de student, a scos pistolul \u0219i a \u00eempu\u0219cat un cuplu de tineri f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 \u00eei cunoasc\u0103. Urm\u0103torul glon\u021b l-a p\u0103strat pentru el, apoi f\u0103r\u0103 nicio tragere de inim\u0103 s-a \u00eempu\u0219cat fix \u00eentre ochi. E normal a\u0219a ceva? A\u021bi auzit de anchet\u0103 care este \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare?<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 Va s\u0103 zic\u0103, v\u0103 intereseaz\u0103 doar dosarul anchetei, sau poate propagarea ideilor nihiliste \u00een societate, \u0219i nu via\u021ba mea? Nu pot s\u0103 v\u0103 spun prea multe. St\u0103rile mele depresive, lipsa de somn \u0219i consumul excesiv de alcool m-au adus \u00een pragul nefericitei tragedii, a\u0219a cum o nume\u0219ti dumneata.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Surprins, \u0219eful de post deschise gura s\u0103 zic\u0103 ceva, dar a fost \u00eentrerupt de medicul sosit la fa\u021ba locului. Un t\u00e2n\u0103r cu o inteligen\u021b\u0103 sclipitoare, etichet\u0103 pe care societate ora\u0219ului S. i-o pusese odat\u0103 cu terminarea studiilor sale \u00een psihologie la Paris \u0219i re\u00eentoarcerea sa \u00een ora\u0219 acum aproape cinci ani. Fruntea lat\u0103, \u00eencre\u021bit\u0103, pe care curgeau c\u00e2\u021biva stropi de sudoare \u0219i chipul s\u0103u palid exprimau o uimire constant\u0103. Acesta \u00eel \u00eendemn\u0103 pe Gl\u00fcck:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 Povesti\u021bi c\u00e2t mai detaliat cu putin\u021b\u0103 domnului toat\u0103 via\u021ba dumneavoastr\u0103 personal\u0103, v\u0103 rog, a\u0219a cum ne-a\u021bi povestit-o mie \u0219i domni\u015foarei asistente Christina \u00een seara sosirii dumneavoastr\u0103 la noi, imediat dup\u0103 ce v-a\u021bi trezit din com\u0103. \u00cencepe\u021bi v\u0103 rog s\u0103 ne povesti\u021bi \u00eencep\u00e2nd cu prima dumneavoastr\u0103 c\u0103s\u0103torie. Cum au decurs lucrurile \u00een via\u021ba dumneata de atunci p\u00e2n\u0103 acum? V\u0103 rog s\u0103 nu omite\u021bi nici un detaliu, consider\u00e2ndu-l ne\u00eensemnat. \u021aine\u021bi minte c\u0103 dorim doar s\u0103 v\u0103 ajut\u0103m.<\/p>\n \u00a0\u00a0 \u00centre timp \u0219eful de post apucase tocul de pe mas\u0103 joas\u0103 din fa\u021ba lui Gl\u00fcck, pe care \u00eel \u00eenmuie \u00een cerneala neagr\u0103 de c\u00e2teva ori. Pe h\u00e2rtia alb\u0103 peni\u021ba scrijeli cuvintele \u201eCazul Gl\u00fcck \u2013 Raport final\u201c, apoi o t\u0103cere grea se a\u0219ternuse. Ambii oficiali t\u0103ceau \u00een a\u0219teptarea explica\u021biilor pe care Gl\u00fcck urma s\u0103 le dea. Cuvintele sale urmau s\u0103 fie ascultate cum nu au mai fost p\u00e2n\u0103 acum vreodat\u0103.<\/p>\n \u2013 Nu \u00eemi mai aduc aminte c\u00e2\u021bi ani au trecut de atunci. S\u0103 tot fie vro doisprezece. Da, doisprezece ani de atunci!<\/p>\n \u2013 De atunci… c\u00e2nd? Se poate s\u0103 fi\u021bi pu\u021bin mai explicit?, i se adres\u0103 \u0219eful de post.<\/p>\n \u2013 De la moartea mult iubitei mele so\u021bii \u0219i fiicei mele. M-am c\u0103s\u0103torit undeva \u00een jurul v\u00e2rstei de dou\u0103zeci de ani, c\u00e2t timp eram \u00eenc\u0103 un t\u00e2n\u0103r student vis\u0103tor la drept… vremuri grele, pline de lipsuri, \u00een care speram s\u0103 m\u0103 realizez. Nu aveam bani, tr\u0103iam dintr-o burs\u0103 am\u0103r\u00e2t\u0103 pe care universitatea o oferea celor care se diferen\u021biau de restul studen\u021bilor prin rezultatele academice des\u0103v\u00e2r\u0219ite sau alte merite de mai \u0219tiu eu ce fel. \u0218ti\u021bi vorba aceea, s\u0103rac dar fericit? Ei bine, a\u0219a eram eu. La c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce nunta s-a ispr\u0103vit cu mare fast am reu\u0219it s\u0103 ne mut\u0103m \u00eentr-o camer\u0103 \u00eenchiriat\u0103 de la una din rudele ei, fost\u0103 proprietar\u0103 de apartamente \u00een zona pie\u021bei Fr. unde de\u021binea o cl\u0103dire \u00eentreag\u0103. Birouri, apartamente locuibile, croitorii \u0219i chiar brut\u0103rii, toate acestea \u00eentr-o singur\u0103 cl\u0103dire. Dup\u0103 plat\u0103 avansului pe un an proprietara nu se mai interesa de condi\u021biile \u00een care se prezenta apartamentul, care se afla total \u00een m\u00e2inile celor ce \u00ee\u0219i pl\u0103tiser\u0103 avansul, iar chiria\u0219ii \u00ee\u0219i f\u0103ceau adesea de cap cum doreau ei mai bine, de la sindrofii p\u00e2n\u0103 la prostituate, totul se g\u0103sea aici. Tr\u0103iam am\u00e2ndoi destul de \u00eenghesui\u021bi, dar am reu\u0219it s\u0103 \u00eendur\u0103m condi\u021biile acestea precare timp de doi ani \u00eentregi, c\u00e2nd brusc ceva avea s\u0103 se schimbe. Nu st\u0103team tocmai r\u0103u cu banii, dar situa\u021bia noastr\u0103 p\u0103rea salvat\u0103 ca printr-un miracol ceresc. So\u021bia mea, Johanna, primise \u00een diminea\u021ba zilei de doisprezece martie, la ora \u0219apte jum\u0103tate diminea\u021ba un telefon misterios, din care o voce rece \u00eeng\u00e2na ni\u0219te cuvinte pe care nu le puteam \u00een\u021belege. Am aflat c\u0103 la cap\u0103tul cel\u0103lalt al firului era avocatul familiei, care era anun\u021ba moartea iubitului ei unchi \u0219i posibila mo\u0219tenire pe care acesta i-o l\u0103sase Johannei, ca un semn de apreciere a serviciilor tat\u0103lui ei. B\u0103tr\u00e2nii se aveau aparent bine. \u00centr-o sear\u0103, \u00eenainte de culcare ea \u00eemi poveste prin c\u00e2te au trecut \u0219i c\u00e2te au f\u0103cut, dar eu nu eram prea interesat de detaliile banale despre rela\u021biile familiale dintre rudele ei. Ce fel de servicii schimbau \u00eentre ei nu am aflat nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, dar ce este cert este c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul Johannei \u00eel salvase de la faliment pe fratele s\u0103u de dou\u0103 ori, dup\u0103 ce a c\u0103zut \u00een patima b\u0103uturii \u0219i a jocurilor de noroc, c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 piard\u0103 aproape \u00een fiecare sear\u0103 sume considerabile de bani. Mo\u0219tenirea consta \u00een mai multe bijuterii ale r\u0103posatului, dou\u0103 ceasuri luxoase \u0219i un apartament complet mobilat, aflat pe o strad\u0103 \u00eengust\u0103 vizavi de gara cea mare aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 uzina metalurgic\u0103. Fericirea \u0219i visele mele deveniser\u0103 peste noapte realitatea mult r\u00e2vnit\u0103. \u00cenmorm\u00e2ntarea b\u0103tr\u00e2nului a fost una, a\u0219 putea spune, destul de rece. Nimeni nu a pl\u00e2ns, iar printre cei prezen\u021bi au fost doar c\u00e2teva rude \u0219i ni\u0219te prieteni apropia\u021bi, care p\u0103reau mai mult distra\u021bi de cadavrul din sicriu, dec\u00e2t oripila\u021bi. Actele s-au \u00eentocmit rapid, dar ceea ce m-a surprins a fost faptul c\u0103 fiecare s-a mul\u021bumit cu partea lui f\u0103r\u0103 s\u0103 existe contest\u0103ri ale testamentului. Din moment ce b\u0103tr\u00e2nul nu fusese niciodat\u0103 c\u0103s\u0103torit, nu a avut nici copii care s\u0103 \u00eei mo\u0219teneasc\u0103 averea acumulat\u0103 \u00een decursul anilor, iar aceasta era destul de mare. O fabric\u0103 de tutun, dou\u0103 apartamente, al\u0103turi de mai multe propriet\u0103\u021bi \u00een afara ora\u0219ului, printre care \u0219i o p\u0103dure aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul \u00eenvecinat, ce era de asemenea \u0219i un domeniu de v\u00e2n\u0103toare. Dintre cei patru nepo\u021bi pot spune c\u0103 noi am fost privilegia\u021bi. Unul din apartamente a fost donat unei m\u00e2n\u0103stiri locale pentru m\u00e2ntuirea sufletului nenorocitului industria\u0219, care pe ultima parte a vie\u021bii \u00eencepuse s\u0103 frecventeze loca\u0219urile sfinte de cult, iar ac\u021biunile \u0219i drepturile fabricii au fost \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre ceilal\u021bi trei nepo\u021bi. Dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u021beala vie\u021bile celor patru fra\u021bi s-au desp\u0103r\u021bit din nou, dup\u0103 ce uitaser\u0103 unul de existen\u021ba celuilalt \u00een ultimii cinci sau poate chiar \u0219ase ani, dar prea pu\u021bin \u00eemi p\u0103sa mie atunci de soarta lor. Via\u021ba noastr\u0103 devenise mai bun\u0103, asta era tot ceea ce conta la momentul acela. So\u021bia mea se putea ocupa doar de cas\u0103, iar eu eram singurul nevoit s\u0103 lucreze. Nu m\u0103 deranja, chiar era o pl\u0103cere s\u0103 pot contribui material \u00een cas\u0103. Era sentimentul responsabilit\u0103\u021bii pe care un adult \u00eel simte odat\u0103 cu \u00eendatoririle. Postul meu de func\u021bionar mi-a permis s\u0103 nu m\u0103 stresez prea tare \u00een timpul vie\u021bii, iar dup\u0103 ceva timp \u0219i ore lucrate peste program, am reu\u0219it s\u0103 avansez \u00een func\u021bie. Toat\u0103 via\u021ba mea se \u00eembun\u0103t\u0103\u021bise radical, dar ceea ce trebuie s\u0103 re\u021bin\u0103 orice \u00eembog\u0103\u021bit peste noapte este c\u0103 norocul pleac\u0103 cum a venit, iar atunci c\u00e2nd pleac\u0103 ia \u00eenapoi \u0219i ce nu este al s\u0103u. Dumnezeu dorea s\u0103 se r\u0103zbune pe mine, a\u0219a cum face cu to\u021bi oamenii. Dumneata, m-ai \u00eentrebat de ce nu sunt credincios, iar eu \u00ee\u021bi voi r\u0103spunde. Nu cred \u00een nimic pe lumea asta! \u00cen absolut nimic! Moartea Johannei \u00een a doua lun\u0103 de sarcin\u0103 a fost pentru mine pumnalul pe care trebuia s\u0103 \u00eel \u00eenghit. A murit de cancer, \u00een chinuri oribile. \u00cemi aduc aminte c\u0103 via\u021ba ei era un chin nesf\u00e2r\u015fit. Ea ar\u0103ta ca o sc\u00e2ndur\u0103 pric\u0103jit\u0103, iar eu nu puteam face altceva dec\u00e2t s\u0103 privesc cum via\u021ba ei, focul din privire \u0219i sufletul se sting \u00eencet. Muzica din glas \u00eei pierise, iar ro\u0219ul aprins al buzelor \u00ee\u0219i pierduse vitalitate. Unde era atunci, domnule \u0219ef de post, Dumnezeul acesta al t\u0103u bun \u0219i iubitor de oameni? Nu a\u021bi auzit oare c\u0103 el doar aude f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219i asculte? Nu a\u021bi \u00een\u021beles c\u0103 \u00een m\u00e2inile sale via\u021ba este un gr\u0103unte de nisip pe care nu ar da doi bani? De atunci jalea \u0219i durerile au devenit din ce \u00een ce mai oribile. Am c\u0103zut \u00een disper \u0219i depravare, iar dup\u0103 doi ani petrecu\u021bi a\u0219a, am decis s\u0103 m\u0103 sinucid. Mint! G\u00e2ndul sinuciderii s-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een con\u0219tiin\u021ba mea \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd ea era \u00een chinurile cele mai cumplite despre care v-am povestit. Atunci domnule, v\u0103z\u00e2nd ce este via\u021ba, un chin constant, o iluzie jalnic\u0103 pe care optimi\u0219tii o duc p\u00e2n\u0103 la absurd, am realizat c\u0103 nu merit\u0103 tr\u0103it\u0103! Sau cel pu\u021bin via\u021ba nu merit\u0103 tr\u0103it\u0103 atunci c\u00e2nd persoana care \u00ee\u021bi red\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 puterea de a te trezi din pat \u0219i a o lua de la cap\u0103t \u00eentr-un nou cerc al oboselii mentale. De ce nu ar trebui s\u0103 m\u0103 folosesc de natura mea uman\u0103, adic\u0103 sinuciderea, dac\u0103 natura a decis s\u0103 \u00eemi dea mie posibilitatea aceasta? V-a\u021bi pus, domnule, problema, dac\u0103 natura ne-a dat sinuciderea ca un antidot \u00eempotriva vie\u021bii, implicit \u00eempotriva durerii? V-a\u021bi pus \u00eentrebarea aceast\u0103 p\u00e2n\u0103 acum? Evident, m\u0103 privi\u021bi cu ochii mari c\u00e2t dou\u0103 mere, mai c\u0103 m-a\u021bi str\u00e2nge de g\u00e2t. Nu da\u021bi nici doi bani rugini\u021bi pe ceea ce spun eu, dar crede\u021bi-m\u0103, crede\u021bi-m\u0103, c\u0103 nu am f\u0103cut nimic ie\u0219it din comun. Am folosit ceva pe care natura l-a dat omului pentru propria folosin\u021b\u0103. Animalele nu se pot sinucide, dar oamenii da. Atunci nu ar fi cazul s\u0103 ne diferen\u021biem de animale prin atitudinea pe care noi o avem \u00een raport cu via\u021ba? Ba da! Asta am f\u0103cut eu, iar acum sunt judecat pentru c\u0103 am urmat cursul firesc al instinctului ra\u021biunii mele. Am deviat pu\u021bin de la subiect, dar acum doresc s\u0103 revin. Moartea Johannei… da. Din moment ce o nenorocire nu vine niciodat\u0103 singur\u0103 am fost dat afar\u0103 din apartamentul primit drept mo\u0219tenire. Se aflase c\u0103 unchiul Johannei avea o fiic\u0103 din flori cu o prostituat\u0103, pe care a recunoscut-o ca fiind a lui dup\u0103 plecarea mamei ei \u00een str\u0103in\u0103tate. Fetei i-a fost \u00eenm\u00e2nat un act prin care tat\u0103l ei \u00eei l\u0103sase apartamentul \u00een care locuiam eu. Am protestat, dar tribunalul a decis ca apartamentul s\u0103 \u00eei revin\u0103 fiicei din flori a bog\u0103ta\u0219ului. Am fost nevoit s\u0103 m\u0103 mut din nou singur, \u00een chirie, dar de data aceasta banii nu \u00eemi mai ajungeau. Ceasurile \u0219i bijuteriile au fost amanetate la scurt timp dup\u0103 mutarea mea. Ajunsesem \u00een punctul \u00een care medicamentele, alcoolul de calitate superioar\u0103 pe care \u00eel consumam \u00een cantit\u0103\u021bi enorme \u0219i sindrofiile nesf\u00e2r\u0219ite de la care nu lipseau femeile \u015fi b\u0103utura, \u00eemi tocau tot bugetul. La toate acestea ad\u0103uga\u021bi tot tutunul pe care \u00eel fumam. Aproape un kilogram pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dac\u0103 nu \u0219i mai mult. Dac\u0103 ea nu mai exista, eu de ce ar fi trebuit s\u0103 o fac? Iar \u00een majoritatea…<\/p>\n \u00a0\u00a0 \u0218eful de post \u00eei opri discursul, iar Gl\u00fcck \u00eel privea acum direct \u00een ochi, care s-au aprins odat\u0103 cu tonul vocii:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u00cen\u021beleg, \u00een\u021beleg… oft\u0103 prelungit \u0219eful postului de poli\u021bie, \u00een timp ce \u00ee\u0219i fuma pipa lini\u0219tit, neatins de durerea interlocutorului s\u0103u. Ai aici dou\u0103 acte, le vezi? Normal c\u0103 le vezi. Le semnezi pe am\u00e2ndou\u0103, uite a\u0219a frumos, \u0219i f\u0103cu un gest cu tocul \u00een aer, cum \u0219tii dumneata domnule drag. Prima este declara\u021bia dumneata din care reiese c\u0103 e\u0219ti bolnav din cauza nervilor, iar a doua este internarea \u00eentr-un spital potrivit nevoilor speciale care trebuie s\u0103 \u00ee\u021bi fie acordate. Hai, ia tocul \u00een m\u00e2n\u0103, a\u0219a frumos \u0219i semneaz\u0103, apoi e\u0219ti liber s\u0103 pleci. Dar m\u0103i, \u021bine-te de via\u021b\u0103, c\u0103 cine \u0219tie ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103. Faci ce faci \u0219i…<\/p>\n \u00a0\u00a0 Apoi \u00eei \u00eentinse h\u00e2rtiile pe care le semn\u0103 gr\u0103bit f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 mai citeasc\u0103 ceea ce era scris pe ele, dup\u0103 care i-le \u00eentinse \u0219efului de post, ce mai arunca o ultim\u0103 privire asupra p\u0103rului \u00eenc\u0103run\u021bit \u0219i asupra ochilor sclipitori a c\u0103ror putere de p\u0103trundere p\u0103rea dus\u0103 la paroxism ai lui Gl\u00fcck, ce privea \u00een gol col\u021bul camerei, contempl\u00e2nd uimit ceva. Interogatoriul a durat \u00een total aproape o or\u0103, timp care pentru Gl\u00fcck p\u0103rea ca o eternitate. Respira\u021bia sa deja \u00eencepuse s\u0103 se \u00eengreuneze, n\u0103rile \u00eel usturau cumplit din cauza lipsei de tutun, iar m\u00e2inile sale tremuraser\u0103 pe tot parcursul discursului s\u0103u despre suferin\u021bele vie\u021bii. Gl\u00fcck ie\u0219i \u00een strad\u0103 cu pa\u0219i repezi, aproape alerg\u00e2nd, ca \u0219i cum ar fi avut o misiune urgent\u0103 de \u00eendeplinit, iar aceasta nu mai putea a\u0219tepta nici o clip\u0103. Nu mai avea timp de pierdut.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de\u00a0Mihai Pavel \u00a0\u201e\u00cen acele zile, oamenii vor c\u0103uta moartea \u0219i n-o vor g\u0103si; vor dori s\u0103 moar\u0103 \u0219i moartea va fugi de ei\u201d [Apocalipsa dup\u0103 Ioan 9:6] Domnul Gl\u00fcck, nefericitul erou al micii noastre povestiri, ocupa unul dintre cele mai \u00eenalte posturi \u00eentre func\u021bionarii de stat ai Ministerului Ap\u0103r\u0103rii. V\u00e2rsta sa de aproape cincizeci de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1494,15],"tags":[1495,1428,1115],"class_list":["post-13580","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-egophobia-67","category-proza","tag-egophobia-67","tag-mihai-pavel","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3x2","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13580","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13580"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13580\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13581,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13580\/revisions\/13581"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}