{"id":13849,"date":"2021-09-13T09:16:11","date_gmt":"2021-09-13T07:16:11","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=13849"},"modified":"2021-09-16T09:16:19","modified_gmt":"2021-09-16T07:16:19","slug":"sinuciderea-artei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=13849","title":{"rendered":"Sinuciderea artei"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><span style=\"color: green;\">(antifilosofie)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Mihai Pavel<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Defectul cel mai profund al artistului modern este caracterul neverosimilit\u0103\u021bii pe care cuvintele \u0219i implicit crea\u021bia sa \u00eel \u00eembrac\u0103. Josnicia de a fi \u00een ton cu moda este total irezistibil\u0103 atunci c\u00e2nd m\u0103sc\u0103riciul, \u00eenfometat dup\u0103 aplauze \u0219i hohote hidoase, urc\u0103 din nou pe scena societ\u0103\u021bilor pentru \u00eenc\u0103 un num\u0103r. Se pare c\u0103 Europa se afl\u0103 de mai bine de jum\u0103tate de secol \u00eentr-un ciclu imuabil al ideilor concepute pentru satisfac\u021bia general\u0103 a maselor. <!--more-->G\u00e2nduri a c\u0103ror esen\u021b\u0103 este \u00een totalitate searb\u0103d\u0103, lipsit\u0103 de spiritul adev\u0103rului \u0219i profunzimii, au fost ridicate la rangul de concep\u021bii intelectuale de prima clas\u0103. Societ\u0103\u021bile moderne, iar implicit arti\u0219tii, au comis p\u0103catul de a se complace \u00een acest labirint al ignoran\u021bei, accept\u00e2nd chiar s\u0103 fac\u0103 parte din jocul murdar al acestei noi genera\u021bii a sofi\u0219tilor profesioni\u0219ti. At\u00e2ta timp c\u00e2t ideile nu sunt r\u0103ni \u00een carne vie, nu pot servi nim\u0103nui la nimic. O idee trebuie s\u0103 ard\u0103, iar odat\u0103 cu ea tot ceea ce o \u00eenconjoar\u0103. Odat\u0103 ce vom reduce ideile la experien\u021b\u0103 singurii oameni \u00een gura c\u0103rora vom mai g\u0103si un gram de adev\u0103r vor fi nebunii \u0219i pesimi\u0219tii. De aceea trebuie s\u0103 nu c\u0103lc\u0103m \u00een locurile unde nu g\u0103sim durere sau mizerie uman\u0103 \u2013 ce ne poate \u00eenv\u0103\u021ba un c\u00e2mp plin cu maci sau? Poate exista un artist, neatins vreodat\u0103 de urgia melancoliei? Arta se afl\u0103 \u00eentr-un proces de descompunere, iar postmodernismul a fost panta final\u0103 de care aceasta a avut nevoie pentru a aluneca c\u0103tre neant. Este umilitor modul cum \u00een Europa \u0219i-au f\u0103cut apari\u021bia \u00eentruchip\u0103ri ale grotescului, apoi au primit denumirea de crea\u021bii absolute ale spiritului omenesc. Paroxismul inferiorit\u0103\u021bii \u00een art\u0103 este popularitatea enorma de care se bucur\u0103 cei mai slabi dintre arti\u0219ti. Toate formele de expresie \u00een care otrava ideilor este imortalizat\u0103 sugrum\u0103 puterea impersonal\u0103 a nefericirii. Mi-am dat seama c\u0103 orice \u00eencercare de a ne conecta cu sinele nostru nu poate sf\u00e2r\u0219i dec\u00e2t \u00eentr-o nou\u0103 \u00eenvingere, succedat\u0103 de un declin apocaliptic, iar pentru om, luciditatea ar fi probabil cea mai sigur\u0103 cale c\u0103tre un genocid al con\u0219tiin\u021bei. Artistul ce nu se poate jertfi pe sine tuturor neajunsurilor sale, \u00een numele propriei artei \u0219i al lucidit\u0103\u021bii, ar trebui s\u0103 stea departe de crea\u021bie.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(antifilosofie) de Mihai Pavel Defectul cel mai profund al artistului modern este caracterul neverosimilit\u0103\u021bii pe care cuvintele \u0219i implicit crea\u021bia sa \u00eel \u00eembrac\u0103. Josnicia de a fi \u00een ton cu moda este total irezistibil\u0103 atunci c\u00e2nd m\u0103sc\u0103riciul, \u00eenfometat dup\u0103 aplauze \u0219i hohote hidoase, urc\u0103 din nou pe scena societ\u0103\u021bilor pentru \u00eenc\u0103 un num\u0103r. Se pare [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1468,1514,27],"tags":[1469,1515,1117,1428],"class_list":["post-13849","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-antifilosofie","category-egophobia-68","category-filosofie","tag-antifilosofie","tag-egophobia-68","tag-filosofie","tag-mihai-pavel"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3Bn","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13849"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13850,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13849\/revisions\/13850"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}