de Cristina Negreanu<\/p>\n
\u00a0<\/strong>1<\/strong><\/p>\n 15 noiembrie. Ospiciul Speran\u021bei.<\/strong><\/p>\n Pentru pace \u0219i idealuri, adesea s-a recurs la actul violent. S-au c\u0103utat totdeauna \u021bapii isp\u0103\u0219itori perfec\u021bi pentru a nu fi pedepsi\u021bi niciodat\u0103 adev\u0103ra\u021bii r\u0103uf\u0103c\u0103tori. \u0218i-au \u00eenvelit inten\u021biile \u00een ceea ce oamenii \u00ee\u0219i doresc \u0219i \u0219i-au continuat masacrul. Aparenta pace, scandat\u0103 \u00een str\u0103zi cu b\u0103i de aplauze, era un r\u0103zboi taciturn, idealurile erau de fapt moravuri, iar toat\u0103 perfec\u021biunea era un haos cu limbi de foc \u0219i venin. Totu\u0219i, s\u0103 ne distan\u021b\u0103m de cadrul iluzoriu al unui ora\u0219 cuprins de febra protestelor pacifiste, c\u0103ci acolo unde domne\u0219te lini\u0219tea, mor\u021bii a\u0219tept\u0103 s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103.<\/p>\n Pentru \u00eenceput trebuie s\u0103 te \u00eencume\u021bi s\u0103 mergi pe drumul forestier. Dac\u0103 \u00eel vei parcurge, vei observa, la un moment dat, un indicator erodat, ascuns de stuf\u0103ri\u0219uri, vopsit c\u00e2ndva cu un albastru pal pe care literele ciobite alc\u0103tuiau cuv\u00e2ntul: \u201eAravhandale\u201d. Denumirea sa bizar\u0103 nu desemneaz\u0103 nici mai mult, nici mai pu\u021bin, dec\u00e2t ora\u0219ul \u00een care t\u0103cerea s-a cuib\u0103rit. \u00cen m\u0103runtaiele sale, urbanul abandonat, ascunde zeul al c\u0103rui nume \u00eel poart\u0103.<\/p>\n Dac\u0103, totu\u0219i, te vei hot\u0103r\u00ee s\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219ti confortul ma\u015finii tale \u0219i te vei g\u00e2ndi s\u0103 treci peste puzderia de copaci pr\u0103bu\u0219i\u021bi care blocheaz\u0103 drumul, abia atunci vei ajunge, \u00een cele din urm\u0103, pe str\u0103zile \u00eentortocheate ale ora\u0219ului p\u0103r\u0103ginit. Acolo, dup\u0103 ce ai p\u0103\u0219it pe poarta \u00eenalt\u0103 de fier forjat, s-ar putea s\u0103 r\u0103m\u00e2i captivul unei ce\u021bi dense \u0219i verzui de o sobrietate ap\u0103s\u0103toare, prin care ai s\u0103 hoin\u0103re\u0219ti la infinit, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, obosit fiind, te vei pr\u0103bu\u0219i. Eu \u00eensumi am alergat prin p\u0103durile ve\u0219tejite, arse \u0219i at\u00e2t de dese, printre ai c\u0103ror pomi se furi\u0219a o perdea de fum toxic din spatele c\u0103reia m\u0103 p\u00e2ndeau ni\u0219te ochi \u00eenfior\u0103tor de ro\u0219ii. Tu, nu te vei aventura s\u0103 cau\u021bi sanctuarul din poian\u0103 \u0219i vei alege s\u0103 te plimbi prin ora\u0219. \u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 e\u0219ti un explorator urban care va r\u0103m\u00e2ne pe str\u0103zile surpate. Craterele asfaltului sunt astupate de o m\u00e2zg\u0103 putreg\u0103it\u0103 din care mirosul prafului de pu\u0219c\u0103 te \u00eent\u00e2mpin\u0103 gre\u021bos. De fapt, a\u0219 fi bucuros s\u0103 nu exi\u0219ti, c\u0103ci o dat\u0103 p\u0103truns vei r\u0103m\u00e2ne captiv. \u00cens\u0103, s\u0103 presupunem c\u0103 e\u0219ti aievea \u0219i mergi pe strada principal\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 vei ajunge la drumul forestier. Te \u00een\u0219eli. Nu mai exist\u0103 sc\u0103pare din Aravhandale<\/em>. Singura evadare sunt oamenii \u00een alb<\/em>, dar sper s\u0103 nu te g\u0103seasc\u0103. Ajung\u00e2nd la tine, te vor arunca nemilo\u0219i \u00een spatele unor gratii dintr-un sanatoriu abandonat.<\/p>\n \u00a0Stau singur, ghemuit \u00eentr-un col\u021b. Varul a \u00eenceput s\u0103 se decojeasc\u0103 de pe pere\u021bi \u2013 prin cr\u0103p\u0103turi s-a infiltrat mucigaiul \u0219i sporii lui m\u0103 \u00eemboln\u0103vesc. Podeaua de ciment e umed\u0103. Frigul m\u0103 cuprinde. Nu m\u0103 pot \u00eenveli cu p\u0103tura albastr\u0103 de l\u00e2n\u0103 scor\u021boas\u0103 care \u00eemi acoper\u0103 patul, c\u0103ci nu m\u0103 va \u00eenc\u0103lzi. Pl\u00e2ng f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 cu capul rezemat de rotule. M\u0103 g\u00e2ndesc constant, \u00een timp ce m\u0103 leg\u0103n \u2013 \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i \u00een spate \u2013 cu genunchi str\u00e2n\u0219i la piept, la absurditatea modului \u00een care am \u00eencetat s\u0103 exist. S\u0103 \u0219tii, c\u0103 de dragul \u0219tiin\u021bei cercet\u0103torul, ca \u0219i artistul, va pl\u0103ti tributul suprem, d\u00e2ndu-se pe sine cu totul. Eu, m-am dat pe mine, ajung\u00e2nd \u00een acest ospiciu circular, orbit de un caz care nu trebuia s\u0103 fie rezolvat.<\/p>\n \u00cen clipele de luciditate, \u00een care \u00eemi lep\u0103d am\u0103r\u0103ciunea, m\u0103 ridic din col\u021bul meu \u0219i privesc poiana. Mi-e frig. Pijamalele de p\u00e2nz\u0103 topit\u0103 \u00eemi sunt mici. Bluza, cu nasturi rigizi de os, nu \u00eemi acoper\u0103 pe de-a \u00eentregul bra\u021bele. Pantalonii sunt p\u0103ta\u021bi de s\u00e2nge \u0219i materialul lor \u00eemi trece cu pu\u021bin de jum\u0103tatea gambei. Picioarele le am dezgolite, sunt \u00eenghe\u021bate \u0219i m\u0103 dor. Prin unica fereastr\u0103 a salonului, se vede ploaia monoton\u0103 prin cea\u021ba care nu s-a risipit de zece ani. Uneori lupii \u00eencep s\u0103 urle \u2013 ca ast\u0103zi. \u00cemi cuprind capul \u00een m\u00e2ini, m\u0103 \u00eencovoi de spate \u0219i \u00eencep s\u0103 \u021bip. Vreau s\u0103 m\u0103 mint c\u0103 \u00eenc\u0103 sunt ra\u021bional, gata de reabilitare, dar m-am pierdut \u00een noaptea \u00een care mai alearg\u0103 ielele. R\u00e2d \u0219i pl\u00e2ng \u00een acela\u0219i timp \u2013 \u0103sta\u2013i semn c\u0103 alienarea\u2013i de partea mea. M\u0103 cert c\u0103 am ignorat avertismentele colegilor mei \u0219i c\u0103 m-am aventurat pe drumul forestier. Am g\u0103sit Aravhandale<\/em> mai sumbru ca niciodat\u0103, acoperit de o cea\u021b\u0103 inexplicabil\u0103 pentru luna iulie. Ora\u0219ul e at\u00e2t de viu \u00een mintea mea, v\u0103d p\u00e2n\u0103 \u0219i r\u00e2ul din apropiere pe care dac\u0103 \u00eel treci, pe podul suspendat de lemn, vei ajunge \u00een Vorniam<\/em> (…).<\/p>\n Nu m-a vizitat nimeni. Singurii care au intrat \u0219i au ie\u0219it vreodat\u0103 din camera mea au fost doctorii, acest fapt m\u0103 face s\u0103 m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva am murit \u0219i acum \u00eemi primesc os\u00e2nda purgatoriului. Purtat de n\u0103ucirea min\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, vorbesc cu glas \u0219optit:<\/p>\n \u00a0<\/em>\u2015<\/em>C\u00e2nd \u00eencet\u0103m s\u0103 nu mai exist\u0103m cu adev\u0103rat? Atunci c\u00e2nd murim sau atunci c\u00e2nd nu-\u0219i mai aminte\u0219te nimeni de noi?<\/em><\/p>\n M\u0103 doare spatele coc\u00e2rjat \u0219i m\u0103 a\u0219ez, tremur\u00e2nd. Zorn\u0103itul unui m\u0103nunchi de chei \u00eemi spune c\u0103 e ora pr\u00e2nzului \u2013 doar atunci gratiile se deschid. \u00cemi ridic capul de pe genunchi \u0219i \u00eel privesc pe cel care \u00eempinge u\u0219a la peret. Are \u00een m\u00e2ini o tav\u0103 de metal curat\u0103, \u00eenc\u00e2t i se reflect\u0103 chipul diavolesc. \u00cemi z\u00e2mbe\u0219te straniu \u0219i p\u0103\u0219e\u0219te \u00eencet cu papucii lui sc\u00e2r\u021b\u00e2itori. M\u0103 uit absent, c\u0103ci \u0219tiu c\u0103 e momentul pentru somn. Mi-a adus acul cel mare \u0219i se preface binevoitor \u00een timp ce-mi str\u0103punge carnea bra\u021bului.<\/p>\n \u2015<\/em>E pr\u00e2nzul! \u00cei aud vocea ca prin vis, dep\u0103rt\u00e2ndu-se. Frigul m\u0103 imobilizeaz\u0103, pleoapele \u00eemi cad grele \u0219i ajung din nou la bariera visului. Corpul \u00eemi st\u0103 inert pe pardoseala \u00eembibat\u0103 de ap\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 mine trec doi \u0219obolani. Unul se opre\u0219te \u0219i verific\u0103 dac\u0103 mai tr\u0103iesc, adulmec\u00e2ndu-m\u0103 cu boticul umed. Se uit\u0103 lung la omul cu halat alb, apoi fuge speriat.<\/p>\n \n \n \n 2<\/strong><\/p>\n 15 iulie, <\/strong>P\u0103durea Goilor<\/em><\/p>\n La vreo 50 de kilometrii de Aravhandale<\/em>, s-a excavat cadavrul unui t\u00e2n\u0103r mumificat. Prin sta\u021bia autospecialei, o voce feminin\u0103 le comunica b\u0103rba\u021bilor tragedia, oferindu-le loca\u021bia precis\u0103. Muncitorii, care s\u0103pau funda\u021bia unui viitor complex industrial, scoseser\u0103 accidental la iveal\u0103 un trup neobi\u0219nuit. Pe c\u00e2nd echipa ajunse la fa\u021ba locului, constructorii erau str\u00e2n\u0219i \u00een jurul unei gropi ad\u00e2nci. \u0218u\u0219oteau de zor \u00eentre ei, \u00eenchin\u00e2ndu-se. Cei doi poli\u021bi\u0219ti, \u00een frunte cu detectivul de caz, \u00ee\u0219i fac cu greu loc printre oameni, \u00eemping\u00e2ndu-se cu coatele. Se afl\u0103 la intrarea unei p\u0103duri de conifere pe un teren viran. Plou\u0103 \u00eencet.<\/p>\n \u2015<\/em>S\u0103 tr\u0103i\u021bi! De dup\u0103 groap\u0103, un om \u00eenalt \u00eei \u00eentinde m\u00e2na dreapt\u0103 b\u0103rbatului cu geac\u0103 de piele neagr\u0103. Cel din urm\u0103 i-o cuprinde zdrav\u0103n, aplec\u00e2ndu-se pu\u021bin.<\/p>\n \u2015<\/em>Dumneata, e\u0219ti \u0219ef aici? \u00centreb\u0103 b\u0103rbatul \u00eenfrigurat care analiza locul cu privirea. De o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ploua moc\u0103ne\u0219te \u0219i rece, iar \u0219antierul \u00eencepuse s\u0103 se sclade \u00een noroi.<\/p>\n \u2015<\/em>Da, eu! Se uit\u0103 \u00eencruntat la cel pe care \u00eel salutase, frec\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2inile \u00eentre ele pentru a se \u00eenc\u0103lzi. De\u0219i e mijlocul verii, temperaturile scad considerabil, iar fiori reci \u00ee\u021bi cuprind \u0219ira spin\u0103rii.<\/p>\n \u2015<\/em>Charon Coraventti! R\u0103spunde \u00eentr-un final detectivul. Cobor\u00ee atent l\u00e2ng\u0103 mortul jum\u0103tate acoperit de solul noroios. \u00ce\u0219i scoate m\u0103nu\u0219ile de plastic albastru din buzunar, le scutur\u0103 de c\u00e2teva ori, apoi \u00ee\u0219i \u00eenm\u00e2no\u0219eaz\u0103 tacticos m\u00e2inile sub\u021biri. I se adreseaz\u0103 \u0219efului de \u0219antier f\u0103r\u0103 s\u0103-l priveasc\u0103: C\u00e2nd l-au g\u0103sit b\u0103ie\u021bii?<\/p>\n \u2015<\/em>Acu` o or\u0103! B\u0103rbatul gras cu barb\u0103 stufoas\u0103 care se identificase a fi \u0219eful muncitorilor, vrea s\u0103 i se al\u0103ture, \u00eens\u0103 se opre\u0219te, auzind tonul t\u0103ios al celuilalt:<\/p>\n \u2015<\/em>Stai acolo! Se uit\u0103 pe dup\u0103 um\u0103r, c\u0103ut\u00e2ndu-i cu privirea pe ofi\u021berii cu care venise. Se lini\u0219te\u0219te c\u00e2nd \u00eei vede, vorbind cu martorii. Charon ofteaz\u0103. \u00ce\u0219i scoate din buzunar gecii telefonul \u0219i c\u0103ut\u0103 \u00een grila numerelor o anumit\u0103 persoan\u0103. Apelul fu ini\u021biat. Sun\u0103 de c\u00e2teva ori, apoi o voce r\u0103gu\u0219it\u0103 se propag\u0103 prin difuzor:<\/p>\n \u2015<\/em>Alo?<\/p>\n \u2015<\/em>Coraventti, sunt! Spune-i echipei \u0103leia de legi\u0219ti s\u0103 ajung\u0103 mai repede! Plou\u0103 ca dracu`!<\/p>\n \u2015<\/em>Nu pot ajunge mai devreme de o or\u0103!<\/p>\n \u2015<\/em>\u00centr-o or\u0103… \u2013 \u021aip\u0103 b\u0103rbatul, puf\u0103ind nervos, apoi \u00eenchise apelul. \u00centr-o or\u0103 ne ducem la naiba!<\/p>\n Ploaia \u00eei f\u0103cuse p\u0103rul prins \u00eentr-un coc lejer s\u0103 i se lipeasc\u0103 de cre\u0219tetul capului. Pic\u0103turile se scurg de pe barba deas\u0103 pe geac\u0103, alunec\u00e2nd pe p\u0103m\u00e2nt. Nu se mai b\u0103rbierise de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i \u00eencepea s\u0103 \u00eei plac\u0103 noul s\u0103u aspect. Se mutase recent \u00een micul ora\u0219 montan pe postul unui anumit Robert Maes<\/em> care demisionase. Era pentru prima dat\u0103 \u00een ultimele patru luni c\u00e2nd i se \u00eencredin\u021base un caz \u0219i nu avea s\u0103 renun\u021be prea u\u0219or la acesta. Trebuie s\u0103 demonstreze c\u0103 e capabil pe func\u021bia pe care o ocup\u0103.<\/p>\n \u00a0Detectivul \u00ee\u0219i \u0219terge fruntea cu dosul palmei, se s\u0103lt\u0103 din groap\u0103, apoi trece t\u00e2r\u0219\u00e2ind pe l\u00e2ng\u0103 colegii s\u0103i. Ploaia se \u00eente\u021be\u0219te. Ofi\u021berii \u00eempreun\u0103 cu martorii se refugiaz\u0103 sub o prelat\u0103 sus\u021binut\u0103 de doi pari \u00eenal\u021bi. Coraventti e singurul care mai st\u0103 \u00een ploaie. Deschide portbagajul autospecialei, c\u0103ut\u00e2nd de zor c\u00e2teva ustensile necesare deshum\u0103rii. Ceilal\u021bi \u00eel privesc \u00eentreb\u0103tori, \u00eens\u0103 nu le acord\u0103 aten\u021bie. \u00cendes\u0103 \u00eentr-un geamantan de m\u00e2n\u0103 c\u00e2teva pensule late, o dalt\u0103, un cioc\u0103nel \u0219i o mistrie. \u00cembr\u0103c\u0103 \u00een grab\u0103 o pelerin\u0103 neagr\u0103 din nailon lung. \u00cen peisajul dezolant detectivul p\u0103rea o fantom\u0103 a nebuniei care alerg\u0103 de colo-colo cu o valiz\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. Nailonul fo\u0219ne\u0219te asurzitor, flutur\u00e2nd de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd proprietarul s\u0103u face pa\u0219i mari. Tunetele \u00ee\u0219i f\u0103cur\u0103 apari\u021bia, speriind un c\u00e2ine vagabond care scheun\u0103 de zor. Dintr-un container cu unelte un ceas de mas\u0103 \u021biuie frenetic, anun\u021b\u00e2nd ora \u0219apte dup\u0103-amiaza. To\u021bi se uit\u0103 mira\u021bi la decorul din fa\u021ba lor. Pare un sf\u00e2r\u0219it gri \u00een care timpul \u00ee\u0219i anun\u021b\u0103 ner\u0103bdarea de a se termina.<\/p>\n \u2015<\/em>M\u0103 scuza\u021bi, e ora s\u0103-mi iau pastila! Spuse st\u00e2njenit unul dintre muncitori, apoi fuge s\u0103 opreasc\u0103 sunetul. Ceilal\u021bi \u00eel privesc \u00een lini\u0219te, nedumeri\u021bi. Detectivul tr\u00e2nte\u0219te bagajul pe marginea gropii. Sunetul fermoarului deschis fu mai puternic ca de obicei. Scoase mistria \u0219i se v\u00e2r\u00ee, indignat, l\u00e2ng\u0103 mort. Lumina fulgerelor i se reflect\u0103 \u00een materialul pelerinei. B\u0103rbatul ofteaz\u0103 de zor, fiind atent s\u0103 nu compromit\u0103 cadavrul.<\/p>\n Pe c\u00e2nd sosier\u0103 cei chema\u021bi de Coraventti, se \u00eennoptase, iar cadavrul era scos \u00een totalitate la suprafa\u021b\u0103. Oamenii \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een combinezoane albe \u00ee\u0219i aprind lanternele, orbindu-l pe detectiv. Charon se ridic\u0103 de l\u00e2ng\u0103 trupul mumificat \u0219i \u00eei prie\u0219te cu dezgust pe colegii s\u0103i. Nu se obose\u0219te s\u0103 se scuture de noroi, ci \u00ee\u0219i \u00eendrept\u0103 \u00eentreaga aten\u021bie asupra celor din jurul s\u0103u. \u00cei chestioneaz\u0103. Vorbele sale sun\u0103 ca l\u0103tr\u0103turile unui c\u00e2ine turbat:<\/p>\n \u2015<\/em>Ce v-a luat at\u00e2t? \u0218i, voi, la ce dracu` a\u021bi plecat? Vi s-a f\u0103cut fric\u0103 de ploaie! Dr\u0103cia dracului, sunte\u021bi pro\u0219ti? Se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 nervos cu pelerina flutur\u00e2nd. Se murd\u0103rise din cap p\u00e2n\u0103 \u00een picioare \u0219i era ud p\u00e2n\u0103 la piele. Din spatele s\u0103u lanternele se juc\u0103 prin \u00eentunecimea p\u0103durii. Doi dintre cei \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een alb coboar\u0103, \u00eenf\u0103\u0219ur\u00e2nd cadavrul \u00eentr-un celofan verde, al\u021bii doi \u00eel ridic\u0103 cu un scripete pentru a-l a\u0219eza pe o targ\u0103.<\/p>\n Unul dintre ofi\u021beri vine l\u00e2ng\u0103 detectiv, alerg\u00e2nd prin ploaie. Din neaten\u021bie fixeaz\u0103 fascicolul de lumin\u0103 \u00een ochii b\u0103rbatului, enerv\u00e2ndu-l \u0219i mai tare:<\/p>\n \u2015<\/em>Idiotule!<\/p>\n \u2015<\/em>Domnule Coraventti, ce propune\u021bi s\u0103 facem?<\/p>\n \u2015<\/em>Ne vedem la sec\u021bie! Deschide portiera \u0219i se l\u0103s\u0103 s\u0103 alunece pe scaunul \u0219oferului. B\u0103g\u0103 cheia \u00een contact, aprinde farurile, apoi demareaz\u0103 \u00een tromb\u0103, \u00eempro\u0219c\u00e2ndu-l cu ap\u0103 maronie pe s\u0103rmanul ofi\u021ber care \u00eel prive\u0219te cu ochii mari \u00een a\u015fteptarea unui r\u0103spuns concret. Ajuns pe caroserie, detectivul se face comod, juc\u00e2ndu-se cu degetele pe butoanele radioului. Mi\u0219c\u0103rile repetitive ale \u0219terg\u0103toarelor \u00eel captiveaz\u0103 pentru c\u00e2teva minute. La radio se difuzeaz\u0103 Other Live<\/em>s<\/em>. Charon \u00ee\u0219i leg\u0103n\u0103 capul pe ritmul muzicii. C\u00e2nd \u00eentr-un final regleaz\u0103 frecven\u021ba, \u00eenc\u00e2t s\u0103 se aud\u0103 clar, \u00eencle\u0219teaz\u0103 ambele m\u00e2ini pe volan. \u00cen fa\u021b\u0103 i se \u00eentinde un drum negru, lung \u0219i anevoios. Muzica din surdin\u0103 \u00eel \u00eenso\u021be\u0219te p\u00e2n\u0103 la destina\u021bie.<\/p>\n \n 3<\/strong><\/p>\n 16 iulie, <\/strong>Neightdael<\/em><\/p>\n Zorii zilei \u00eel prinser\u0103 pe Charon, pe jum\u0103tate \u00eenvelit cu o p\u0103tur\u0103 sub\u021bire, cu p\u0103rul r\u0103v\u0103\u0219it, zv\u00e2rcolindu-se printre cearceafurile albe. \u00cen urm\u0103 cu trei luni \u00eenchiriase un loc de stat la mansarda unui bloc turn. Lumina care intr\u0103 printre draperii \u00eel deranjeaz\u0103. \u00ce\u0219i acopere ochii cu antebra\u021bul \u0219i r\u0103m\u00e2ne a\u0219a c\u00e2teva secunde. Soarele \u00eei \u00eenc\u0103lze\u0219te pieptul dezgolit. Ar fi vrut s\u0103 l\u00e2ncezeasc\u0103 toat\u0103 ziua, \u00eens\u0103 sunetul mesageriei \u00eei aminte\u0219te c\u0103 trebuie s\u0103 se urneasc\u0103. Se r\u0103suce\u0219te, moroc\u0103nos, \u00eentr-o r\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eentinde m\u00e2na dup\u0103 telefonul mobil care zace pe noptier\u0103. Ceasul indic\u0103 ora zece diminea\u021ba. E vineri. Pe micul ecran troneaz\u0103 mai multe anun\u021buri din partea colegilor s\u0103i, \u00eens\u0103 gliseaz\u0103 notific\u0103rile, f\u0103r\u0103 a se obosi s\u0103 le citeasc\u0103. \u00ce\u0219i n\u0103bu\u015fe\u015fte un c\u0103scat cu podul palmei drepte \u0219i se ridic\u0103 \u00een \u0219ezut. Z\u0103bove\u0219te c\u00e2teva minute, trec\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2inile prin claia de p\u0103r. Prin lucarna lat\u0103 a camerei se vede Turla Neagr\u0103, str\u0103lucind la est. \u00cenc\u0103 de c\u00e2nd se mutase \u00een Neightdael avea senza\u021bia c\u0103 acea cl\u0103dire emana un aer diavolesc. Nu crezuse niciodat\u0103 \u00een iad sau rai, \u00eens\u0103 acum ceva \u00eel \u00eensp\u0103im\u00e2nta c\u00e2nd privea la acea construc\u021bie gotic\u0103.<\/p>\n \u2015<\/em>Trebuie s\u0103 \u00eencepem… \u2013 Se s\u0103lt\u0103 de pe pat, clipind des. St\u0103 c\u00e2teva clipe nemi\u0219cat, \u00een picioare, uit\u00e2ndu-se pe dup\u0103 um\u0103r la Turl\u0103. E convins c\u0103 aici totul este ascuns. \u00cenc\u0103 de c\u00e2nd fusese repartizat pe postul acelui Maes lucrurile i se p\u0103reau stranii. De ce ar fi plecat cineva pe nepus\u0103 mas\u0103 mai ales c\u00e2nd acel cineva avea o asemenea reputa\u021bie? Iar faptul c\u0103 din orice cl\u0103dire te-ai afla vezi Turla, \u00eel intrig\u0103. Consider\u0103 cl\u0103direa fiind epicentrul tuturor misterelor din Neightdael. \u00ce\u0219i prinde omopla\u021bii cu degetele \u0219i \u00eencepe s\u0103-\u0219i maseze mu\u0219chii \u00eencorda\u021bi. Str\u00e2nge din ochi pe c\u00e2nd, r\u0103sucindu-\u0219i g\u00e2tul, \u00eel traverseaz\u0103 o durere ascu\u021bit\u0103, din frontal p\u00e2n\u0103 \u00een occipital. Ofteaz\u0103. Vede sticla goal\u0103 de l\u00e2ng\u0103 noptier\u0103 \u0219i se str\u00e2mb\u0103. Nu \u00ee\u0219i aranjeaz\u0103 patul, oricum nu prime\u0219te vizite niciodat\u0103. Iese din camer\u0103, t\u00e2r\u00e2ndu-\u015fi picioarele goale, pe du\u0219umeaua \u0219ubred\u0103, p\u00e2n\u0103 la baie. Garsoniera e micu\u021b\u0103, nearanjat\u0103 dup\u0103 moda vremii, ci doar dup\u0103 nevoile proprietarului ei. Astfel cele trei \u00eenc\u0103peri sunt minimaliste. Dormitorul, care joac\u0103 rolul \u0219i unui birou, e v\u0103ruit \u00een alb, are o saltea dubl\u0103 sus\u021binut\u0103 de \u0219ase pale\u021bi \u00een nord-vestul \u00eenc\u0103perii, o noptier\u0103 pe partea dreapt\u0103 a patului improvizat, o lucarn\u0103 dubl\u0103, un dulap vechi de lemn negru, un fotoliu din nuiele, \u00een dreptul geamurilor acoperit, de o p\u0103tur\u0103 scurt\u0103, doi ficu\u0219i \u2013 unul sub lucarn\u0103, altul l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103 \u2013, o mas\u0103 de lucru cu trei sertare \u00eenc\u0103p\u0103toare, ticsit\u0103 de c\u0103r\u021bi \u0219i dosare \u0219i un taburel sub mas\u0103. De dup\u0103 u\u0219a alb\u0103, cu fereastr\u0103 mare, stau ascunse dou\u0103 valize pline cu c\u0103r\u021bi \u0219i haine de schimb. Buc\u0103t\u0103ria \u0219i baia \u00eempart acela\u0219i tip de gresie alb\u0103 pe care \u00eel mai vezi \u00een oficiile po\u0219tale, ambele simplist utilate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 satisfac\u0103 nevoile celui care locuie\u0219te aici. Albe \u0219i monotone, nu ies cu nimic \u00een eviden\u021b\u0103. Doar blatul mesei din buc\u0103t\u0103rie, acoperit de sticle r\u0103sturnate, poate s\u0103-\u021bi spun\u0103 c\u0103 locatarul consum\u0103 mai mult alcool dec\u00e2t se cuvine, dar putem trece cu vederea acest fapt. E un detectiv t\u00e2n\u0103r, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 dezlege misterele din micul ora\u0219 montan \u00een care oamenii dispar constant f\u0103r\u0103 urm\u0103.<\/p>\n Coraventti se uit\u0103 \u00een oglinda ciobit\u0103 pe margini \u0219i are senza\u021bia c\u0103 se uit\u0103 la altcineva. Nu aprinse neonul alb\u0103strui fixat deasupra sa. Ochii i se \u00eenro\u0219iser\u0103 \u0219i \u00eel dor. Mahmureala \u00eei d\u0103 b\u0103t\u0103i de cap, iar apa rece cu care \u00ee\u0219i cl\u0103te\u0219te energic fa\u021ba nu ajut\u0103. Obosit, \u00ee\u0219i aplec\u0103 capul, ating\u00e2nd marmura chiuvetei. Porne\u0219te robinetul. Jetul \u00eel face s\u0103 simt\u0103 craniul contract\u00e2ndu-se, str\u00e2ng\u00e2ndu-l ca \u00eentr-o menghin\u0103. Telefonul sun\u0103 nebune\u0219te, aruncat printre cearceafuri. De sub ap\u0103 Charon \u00eel aude ca prin vis. \u00ce\u0219i prinde t\u00e2mpele, mas\u00e2ndu-le cu degetele. Opre\u0219te apa \u0219i \u00ee\u0219i l\u0103s\u0103 capul pe spate. Telefonul continu\u0103 s\u0103 c\u00e2nte aceea\u0219i melodie enervant\u0103 pe care uit\u0103 \u00eentotdeauna s\u0103 o schimbe.<\/p>\n Apuc\u0103 prosopul din cuierul ata\u0219at pe u\u0219a b\u0103ii. \u00ce\u0219i \u0219terge lent p\u0103rul, uit\u00e2ndu-se sc\u00e2rbit \u00een direc\u021bia din care se vine sunetul. Are nevoie de o pauz\u0103! \u00cenchide ochii \u0219i \u00eencepe s\u0103 fredoneze o melodie aleatorie care avea s\u0103-l transpun\u0103 \u2013 chiar \u0219i pentru c\u00e2teva secunde \u2013 \u00eentr-o lume perfect\u0103, departe de enigme \u0219i oameni mor\u021bi.<\/p>\n Pe c\u00e2nd se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een dormitor pentru a se \u00eembr\u0103ca, o voce sub\u021biric\u0103 de femeie sp\u0103rgea lini\u0219tea garsonierei, pe semne c\u0103 mesageria vocal\u0103 se activase din te miri ce motive:<\/p>\n \u2015<\/em>E\u0219ti un nenorocit, Charon! Dac\u0103 aveai chef s\u0103 fiu doar o aventur\u0103 mai bine \u00eemi spuneai! Vocea celei de la cap\u0103tul apelului era tensionat\u0103, nervoas\u0103 \u0219i dezam\u0103git\u0103 \u00een acela\u0219i timp. B\u0103rbatul ascult\u0103 \u00eentreb\u0103tor, nemai\u0219tiind dac\u0103 cea care vorbea era Delia \u2013 secretara cea blond\u0103 din fosta unitate la care activase \u2013, Vivienne \u2013 studenta cu picioare lungi \u0219i buze voluptoase, din anul trei de la departamentul de criminalistic\u0103 c\u0103reia \u00eei fusese profesor seminarist \u2013 sau dac\u0103 cea care vorbea era Carla, noua recep\u021bionist\u0103 cu bust generos, a sec\u0163iei 1 din Neightdael. Toate sem\u0103nau \u00eentre ele, iar durerea de cap nu \u00eel ajut\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 vocea care se ascunde \u00een spatele unui \u0219ir de numere. Niciodat\u0103 nu trecea numele oamenilor \u00een telefon, era inutil. Se produce un bip\u0103it, apoi un nou mesaj se deschise:<\/p>\n \u2015<\/em>Ce faci? E\u0219ti liber m\u00e2ine-sear\u0103? De data asta vocea era calm\u0103, sim\u021bindu-se u\u0219oare note juc\u0103u\u0219e \u0219i lascive, accentuate de pauzele lungi dintre cuvinte. Dac\u0103 e\u0219ti liber… am putea… \u0218tii tu, s\u0103 ne vedem la motel! Sun\u0103-m\u0103!<\/p>\n B\u0103rbatul arunc\u0103 prosopul pe pat. Deschide dulapul \u0219i scoate la nimereal\u0103 o c\u0103ma\u0219\u0103 alb\u0103 \u0219i o pereche de pantaloni negri de blugi. Nu se gr\u0103be\u0219te s\u0103-\u0219i acopere trupul cl\u0103dit armonios. \u00cembr\u0103c\u0103 c\u0103ma\u0219a larg\u0103, \u00eenchiz\u00e2ndu-i nasturii \u00eentr-un ritm lent, apoi urmar\u0103 pantalonii pe care \u00eei ridic\u0103 peste coapse la fel de plictisit. Telefonul continu\u0103 s\u0103 propage voci diferite. Fa\u021ba b\u0103rbatului se \u00eencrunt\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd tonul se schimb\u0103:<\/p>\n \u2015<\/em>Charon, \u0219tii ce mi-ai promis? Niciodat\u0103 nu faci ce spui! Unde, dracului, e\u0219ti?<\/p>\n \u2015<\/em>Domnule, trebuie s\u0103 vede\u021bi rezultatele! (…) E ceva ciudat! Hai s\u0103 vezi!<\/p>\n \u2015<\/em>Coraventti, legi\u0219ti au datele… Ce zici? Vii \u0219i tu, azi?<\/p>\n Auzind ultimul mesaj, se opri cu m\u00e2inile pe curea, privind fix micul aparat. \u201e\u00cen sf\u00e2r\u0219it!\u201d g\u00e2ndi satisf\u0103cut. Str\u00e2nse materialul de piele. Se arunc\u0103 de pe telefon, \u00eenchiz\u00e2nd restul mesajelor. Nu \u00eel mai interesau ceilal\u021bi oameni \u0219i nici pe ei nu \u00eei interesa de el. Era singur. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ias\u0103 din camer\u0103, apuc\u0103 de pe blatul mesei de lucru, \u00een m\u00e2na dreapt\u0103, o sticlu\u021b\u0103 neagr\u0103 cu parfum de cedru \u0219i \u00ee\u0219i pulveriz\u0103 de c\u00e2teva ori pe piept. Un z\u00e2mbet lini\u0219tit \u00eei travers\u0103 chipul, intr\u00e2nd \u00een buc\u0103t\u0103rie. \u00centr-o cafetier\u0103 avea pu\u021bin\u0103 cafea r\u0103mas\u0103 din ziua precedent\u0103. O toarn\u0103 \u00een prima can\u0103 pe care o g\u0103se\u0219te. Soarbe c\u00e2teva \u00eenghi\u021bituri. Lichidul e rece \u0219i amar. \u00centinde m\u00e2na dup\u0103 alcoolul maroniu de pe raftul de sus. Toarn\u0103. Gust\u0103 din nou, r\u00e2njind mul\u021bumit:<\/p>\n \u2015<\/em>Mult mai bine!<\/p>\n Soarele lumineaz\u0103 micu\u021ba buc\u0103t\u0103rie \u00een care Charon st\u0103 rezemat de blatul mesei. C\u00e2\u021biva porumbei zboar\u0103 prin fa\u021ba ferestrei, f\u0103c\u00e2nd umbre pe pere\u021bi. Detectivul se g\u00e2nde\u0219te \u00een lini\u0219te \u00eenc\u0103perii sale la cadavrul sinistru pe care \u00eel dezgropase. Ceva era ciudat, dar nu \u00ee\u0219i putea explica ce anume. Se joac\u0103 cu ultima \u00eenghi\u021bitur\u0103 care se mai afla \u00een can\u0103, murd\u0103rind pere\u021bii recipientului. Telefonul se aprinse. R\u0103sun\u0103 din nou acela\u0219i ton enervant de apel. B\u0103rbatul las\u0103 cana de o parte \u0219i r\u0103spunse:<\/p>\n \u2015<\/em>Coraventti!<\/p>\n \u2015<\/em>\u0218tiu cine e\u0219ti! Unde umbli? Te a\u0219tept\u0103m la morg\u0103!<\/p>\n \u2015<\/em>Imediat! \u00ce\u0219i fix\u0103 revolverul de br\u00e2ul pantalonilor, verific\u0103 insigna care st\u0103tea \u00eentotdeauna \u00een buzunarul interior al gecii de piele neagr\u0103, al\u0103turi de o sticlu\u021b\u0103 turtit\u0103 de metal \u00een care \u021binea tot curajul s\u0103u, apoi \u00ee\u0219i trase haina pe umeri.<\/p>\n \u2015<\/em>Hai gr\u0103be\u0219te-te! Ne auzim!<\/p>\n Nu \u00eei mai r\u0103spunde b\u0103rbatului de la telefon, ci doar \u00eenchide apelul. \u00ce\u0219i aranjeaz\u0103 gulerul c\u0103m\u0103\u0219ii, se \u00eenc\u0103l\u021b\u0103 cu bocancii, apoi plec\u0103, \u00eencuind u\u0219a \u00een urma sa. Coboar\u0103 \u00een graba sc\u0103rile blocului, \u00eenjur\u00e2nd printre din\u021bi mecanicul care uitase s\u0103 mai repare liftul. Geanta maronie \u00een care purta documentele \u0219i notele sale, \u00eel lovea constant peste pulpa piciorului st\u00e2ng. \u00cen drumul s\u0103u p\u00e2n\u0103 la ie\u0219ire se \u00eent\u00e2lni cu dou\u0103 vecine mai \u00eenvr\u00e2st\u0103 care \u00eel salutar\u0103, dar nu le r\u0103spunse. Alearg\u0103 pe treptele slab luminate de geamurile mult prea \u00eenguste cu vitralii.<\/p>\n Toamna \u00ee\u0219i intrase \u00een drepturi. Copacii ruginiser\u0103, v\u00e2ntul sufla sfios, iar stoluri de p\u0103s\u0103ri umbreau p\u0103m\u00e2ntul \u00eenc\u0103lzit de un soare rece, plec\u00e2nd spre Nic\u0103ieri. Coraventti merge repede, f\u0103c\u00e2nd geanta s\u0103 sar\u0103, iar piep\u021bii gecii s\u0103 fluture asemenea unei pelerine. \u00cens\u0103 Charon e un antierou, un ins pe care l-ai fi ocolit dac\u0103 l-ai fi cunoscut. Tipul de mascul pe care \u00eel po\u021bi aborda \u00eentr-o sear\u0103 de be\u021bie, dar cu care nu \u00ee\u021bi po\u021bi face planuri niciodat\u0103. Este mult prea distant. Tot timpul se \u021bine departe de rela\u021biile amoroase, c\u0103ci \u00eentotdeauna necesit\u0103 supunere, discre\u021bie \u0219i responsabilitate. Alege s\u0103-\u0219i piard\u0103 nop\u021bile spontan, cu femei diferite care nu aveau s\u0103-l chestioneze a doua zi, de\u0219i existau cazuri precum cele trei femei care \u00eel sunaser\u0103, la care nu renun\u021ba definitiv dintr-un motiv sau altul \u2013 ele sunt excep\u021bia de la regul\u0103.<\/p>\n \n 4<\/strong><\/p>\n 26 Octombrie, sala CM4, <\/em><\/strong>Facultatea de criminalistic\u0103.<\/em><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Banca lung\u0103 sc\u00e2r\u021b\u00e2ie sub greutatea celor doi. Soarele de toamn\u0103 le \u00eembr\u0103c\u0103 corpurile aproape goale \u00een ambr\u0103 \u0219i jar. Gemetele invadeaz\u0103 \u00eenc\u0103perea goal\u0103, st\u00e2rnind satisfac\u021bia b\u0103rbatului care r\u0103sufl\u0103 greoi, \u00eemping\u00e2ndu-se ritmic \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i \u00een spate. Banca se zg\u00e2l\u021b\u00e2ie. M\u00e2inile sale mari cutreier\u0103 \u0219oldurile calde ale celei de sub el, str\u00e2ng\u00e2ndu-le puternic. Printre firele de p\u0103r care \u00eei acoper\u0103 fa\u021ba poate vedea buzele ro\u0219ii \u0219i voluptoase ale lui Vivienne care se deschid \u0219i \u00eenchid \u00een func\u021bie de mi\u0219c\u0103rile sale. Fata \u00ee\u0219i d\u0103 capul pe spate, lipindu-se tot mai mult de lemnul dur. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00ee\u0219i mu\u0219c\u0103 lasciv buzele. \u00ce\u0219i \u00eendoaie un picior, iar unghiile le \u00eenfige ad\u00e2nc \u00een spatele b\u0103rbatului. Nu \u00eel prive\u0219te. \u00ce\u0219i \u021bine ochii \u00eenchi\u0219i. \u00cen jurul lor praful se ridic\u0103 \u00een lumina amurgului, p\u0103r\u00e2nd a fi un stol de insecte mici care dispar \u00eencet.<\/p>\n \u2015<\/em>Dumnezeule!<\/p>\n Charon se ridic\u0103. Vivienne se a\u0219ezase picior peste picior. Z\u00e2mbea euforic, privindu-l intens pe b\u0103rbatul care \u00ee\u0219i scoate pachetul de \u021big\u0103ri din geaca at\u00e2rnat\u0103 pe scaunul de la catedr\u0103. \u00cel \u00eentinse spre ea, \u00een timp ce-\u0219i aprindea o \u021bigar\u0103:<\/p>\n \u2015<\/em>Serve\u0219te-te!<\/p>\n \u2015<\/em>M-am l\u0103sat! \u00cei vorbe\u0219te pe un ton glume\u021b, leg\u0103n\u00e2ndu-\u0219i picioarele.<\/p>\n \u2015<\/em>Sunt sigur! Sufl\u0103 fumul, apoi o privi serios. \u00ce\u0219i trage scaunul negru, tapi\u021bat \u0219i se a\u0219ez\u0103. \u00ce\u0219i rezem\u0103 capul de sp\u0103tar. Analiza plictisit tavanul: De ce nu-\u021bi cau\u021bi pe unul ca tine?<\/p>\n Soarele se \u00eenvine\u021bise, iar penumbra o transforma pe fata cu fust\u0103 scurt\u0103 \u0219i ciorapi de plas\u0103, \u00eentr-o p\u0103pu\u0219\u0103 vie.<\/p>\n \u2015<\/em>Ce vrei s\u0103 spui? \u00cel prive\u0219te \u00eencurcat\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i capul \u00eentr-o parte. El scurm\u0103 \u021bigarea \u00eentr-un capac cu ap\u0103, f\u0103r\u0103 a-\u0219i muta privirea a\u021bintit\u0103 asupra unei pete g\u0103lbejite. \u00cei vorbe\u0219te resemnat, lent, b\u0103t\u00e2nd cu buricele degetelor \u00een lemn:<\/p>\n \u2015<\/em>\u0218tiu c\u0103 nu sunt singurul! Nu te obosi s\u0103 explici! Nu m\u0103 intereseaz\u0103…<\/p>\n \u2015<\/em>Dar ce te intereseaz\u0103?<\/p>\n O fix\u0103 cu privirea, turtind chi\u0219tocul. Fata se sprijin\u0103 \u00een m\u00e2ini de marginea b\u0103ncii. Clipe\u0219te des \u2013 e machiat\u0103 cu tu\u0219 verde-negru \u0219i cu prea mult rimel. Ochii ei de felin\u0103 observ\u0103 totul. P\u0103rul negru, \u0219uvi\u021bat cu diverse nuan\u021be de blond este r\u0103v\u0103\u0219it, dar nu se obose\u0219te s\u0103-l aranjeze. Se uit\u0103 la v\u00e2rfurile pantofilor cu toc \u00eenalt. El \u00ee\u0219i trosne\u0219te degetele m\u00e2inii st\u00e2ngi. \u00cen obscuritate chipul \u00eei pare al unui demon cu ochii sc\u00e2nteietori. Nu schi\u021beaz\u0103 niciun gest, nicio apropiere. Vivienne \u00eei st\u00e2rnise interesul anul trecut \u00een timpul unui seminar \u2013 era inteligent\u0103, dar instabil\u0103. Nu avea nimic \u0219i voia totul. P\u0103\u0219ea ca o felin\u0103 pe culoarul dintre b\u0103nci al s\u0103lii C2, atunci c\u00e2nd avea s\u0103-l \u00eentrebe un lucru banal. O iubise? Niciodat\u0103! \u00cel iubise? Niciodat\u0103! Doar \u00ee\u0219i pierdeau timpul. Pe moment nu \u00eei r\u0103spunse. Vivienne se \u00eentinse peste banc\u0103, ridic\u00e2ndu-\u0219i u\u0219or \u0219oldurile. Nu \u00eel impresiona. Fata \u00ee\u0219i scoate din geant\u0103 un pachet micu\u021b cu \u021big\u0103ri negre. Aprinde una, trage cu putere \u0219i se uit\u0103 la el, printre genele lungi.<\/p>\n \u2015<\/em>Nu vrei s\u0103 m\u0103 mai vezi? Expir\u0103 lent fumul, \u0163uguindu-\u015fi buzele. Cu ar\u0103t\u0103torul scutur\u0103 scrumul. Are unghiile vopsite cu ro\u0219u \u0219i degetele sub\u021biri.<\/p>\n \u2015<\/em>Ar fi imposibil! Z\u00e2mbi sarcastic. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sunt profesorul t\u0103u!<\/p>\n \u2015<\/em>Doar at\u00e2t?<\/p>\n \u2015<\/em>Doar at\u00e2t! \u00ce\u0219i sprijini palmele de blatul catedrei \u0219i se ridic\u0103. \u00cembr\u0103c\u0103 geaca, lu\u0103 geanta aruncat\u0103 sub mas\u0103 \u0219i se \u00eendrept\u0103 spre ie\u0219ire. Nu m\u0103 mai c\u0103uta!<\/p>\n \u2015<\/em>Dar…<\/p>\n Coraventti iese f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite \u00een urm\u0103, dac\u0103 ar mai fi aruncat o ultim\u0103 privire, ar fi v\u0103zut-o pe fat\u0103 cu capul plecat. M\u00e2inile \u00eei tremurau, \u00eencle\u0219t\u00e2ndu-se pe marginile cauciucate ale catedrei. E nervoas\u0103. Arunc\u0103 chi\u0219tocul, l\u0103s\u00e2ndu-l s\u0103 zac\u0103 \u00een acela\u0219i capac cu ap\u0103. Coboar\u0103 de pe banc\u0103, trece de c\u00e2teva ori m\u00e2inile prin p\u0103r pentru a-l aduce la o form\u0103 acceptabil\u0103, apoi scotoce\u0219te prin geant\u0103 dup\u0103 o oglind\u0103 micu\u021b\u0103 \u0219i un ruj ro\u0219u. Desface capacul argintiu, r\u0103suce\u0219te tubul, continu\u00e2nd s\u0103-\u0219i contureze buzele. \u201eCe \u00eensemnase ea pentru el? Dar el pentru ea? Se iubiser\u0103 vreodat\u0103? Sau m\u0103car se pl\u0103cuser\u0103?\u201d. E aproape \u00eentuneric, iar ea continu\u0103 s\u0103 se rujeze.<\/p>\n Ciorile cronc\u0103ne, a\u0219ez\u00e2ndu-se zgribulite pe acoperi\u0219ul Universit\u0103\u021bii. Vivienne \u00ee\u0219i ia o \u021bigar\u0103, o aprinde \u0219i o \u021bine \u00eentre buze p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0219i \u00eembr\u0103c\u0103 paltonul lung \u0219i \u00eembl\u0103nit. \u00ce\u0219i scoate p\u0103rul de sub hain\u0103, \u00ee\u0219i pune geanta pe um\u0103r \u0219i continu\u0103 s\u0103 fumeze, cobor\u00e2nd sc\u0103rile. El plecase de mult. Nu o interesa. Afar\u0103 luminile ora\u0219ului \u00eemp\u00e2nziser\u0103 str\u0103zile. Ma\u0219inile treceau cu vitez\u0103 pe bulevard, iar studen\u021bii se \u00eempingeau unii \u00een al\u021bii cu sticlele de bere pe jum\u0103tate goale. E ora zece seara, cam pe atunci c\u00e2nd ora\u0219ul prinde via\u021b\u0103 cu adev\u0103rat. \u00cen noapte tocurile ei \u00ee\u0219i fac ecou pe trotuarele aglomerate.<\/p>\n \n 5<\/strong><\/p>\n 16 iulie, <\/strong>Neightdael<\/em><\/p>\n \n Ajunge la morg\u0103 \u00een jurul pr\u00e2nzului. La intrare \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 un ofi\u021ber t\u00e2n\u0103r \u0219i timid. Str\u00e2ng\u00e2ndu-se toat\u0103 echipa \u00een jurul unei t\u0103rgi de metal pe care st\u0103tea cadavrul dezvelit, a\u0219teptau cu sufletul la gur\u0103 expertiza medico-legal\u0103. Nu mic\u0103 le fu mirarea c\u00e2nd aflar\u0103 c\u0103 defunctul mumificat nu apar\u021binea unei vremi apuse, de\u0219i poseda un obiect pe c\u00e2t se poate de straniu. Era un t\u00e2n\u0103r de aproximativ treizeci de ani a c\u0103rui moarte este \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een mister. Astfel, Coraventti se vede pus \u00een fa\u021ba unui caz f\u0103r\u0103 precedent. Fusese oare o crim\u0103 sau un accident?<\/em> Corpul deshumat prezenta numeroase traumatisme, \u00eentruc\u00e2t clavicula dreapt\u0103 era sf\u0103r\u00e2mat\u0103, tibia \u0219i fibula st\u00e2ng\u0103 lipseau, radiusul st\u00e2ng era fisurat pe lungime, \u00een craniu se g\u0103seau g\u0103uri ad\u00e2nci pe p\u0103r\u021bile laterale cu un diametru de aproximativ \u00be cm, arcada dreapt\u0103 era zdrobit\u0103, iar podoaba capilar\u0103 lipsea pe alocuri (…). Charon \u00eel privi \u00eentreb\u0103tor pe medic:<\/p>\n \u2015<\/em> Da, domnule Coraventti?<\/p>\n \u2015<\/em> Ave\u021bi vreun loc liber?<\/p>\n \u2015<\/em> La morg\u0103? B\u0103rbatul din fa\u021ba sa d\u0103du aprobator din cap. Ce vre\u021bi s\u0103 face\u021bi aici? Medicul se uit\u0103 \u00eencurcat \u0219i ne\u00eencrez\u0103tor.<\/p>\n \u2015<\/em> S\u0103 cercetez cazul, evident! Charon trase celofanul pestre trupul t\u00e2n\u0103rului, acoperindu-l. Colegii s\u0103i \u00eel privesc stupefia\u021bi.<\/p>\n \u2015<\/em> Nu se poate… r\u0103spunde t\u0103r\u0103g\u0103nat medicul, \u00eens\u0103 Coraventti insist\u0103:<\/p>\n \u2015<\/em> V\u0103 rog! E indispensabil pentru caz, trebuie s\u0103 am specimenul \u00een fa\u021b\u0103!<\/p>\n \u2015<\/em> Specimenul este un om, domnule Coraventti! Se revolt\u0103 b\u0103rbatul cu halat alb.<\/p>\n \u2015<\/em> S\u0103 trecem peste! Am scos ieri o mumie aproape intact\u0103 \u0219i o jum\u0103tate de craniu. Despre el ce ne pute\u021bi spune?<\/p>\n \u2015<\/em> Craniul? Doctorul se \u00eencrunt\u0103, g\u00e2ndindu-se pentru un scurt moment la obiectul \u00een cauz\u0103. Apoi adaug\u0103 cu repeziciune: A, da, craniul! \u00ce\u0219i prinse cu dou\u0103 degete b\u0103rbia, mas\u00e2nd-o: E vechi…<\/p>\n Speciali\u0219tii dataser\u0103 devla de care \u00eentreb\u0103 cu at\u00e2ta patos detectivul, undeva \u00een jurul anului cinci mii \u00eenainte de era noastr\u0103. Artefactul maroniu, u\u0219or ars, c\u0103ruia \u00eei lipsea maxilarul, avea gravat pe frunte urm\u0103toarele: SATOR AREPO TENET OPERA ROT<\/em>AS. <\/em>Detectivul \u00ee\u0219i scoate un pix \u0219i foaie, se coco\u021beaz\u0103 pe o targ\u0103 liber\u0103 \u0219i \u00eencepe s\u0103 \u00een\u0219ire elementele iSndispensabile investiga\u0163iei, precum: 1. Cauza mor\u021bii, 2. Semnifica\u021bia \u00eensemn\u0103rii de pe craniu \u0219i 3. Identitatea celor dou\u0103 persoane.<\/p>\n \u2015<\/em> Domnule, Coraventti! Se r\u0103sti medicul. Ce face\u021bi acolo?<\/p>\n \n *<\/p>\n \u00centr-o sear\u0103 de vineri, pe c\u00e2nd ie\u0219ise din tur\u0103, Charon insist\u0103 s\u0103-l vizitez pe profesorul Blackwood<\/em>. La ora zece st\u0103tea \u00een fa\u021ba u\u0219ii b\u0103rbatului, ap\u0103s\u00e2nd soneria. Se temea, \u00een ad\u00e2ncul sufletului, c\u0103 cineva ar putea s\u0103 observe dispari\u021bia craniului de la morg\u0103, \u00eens\u0103 era musai scoaterea \u0219i aducerea sa. Artefactul spunea mai multe dec\u00e2t ar fi p\u0103rut la o prim\u0103 ochead\u0103. Telefonul \u00eei b\u00e2z\u00e2ia \u00een buzunar, sco\u021b\u00e2ndu-l din marea de g\u00e2nduri \u00een care se afunda:<\/p>\n \u2015<\/em> Coraventti!<\/p>\n \u2015<\/em> Bun\u0103, dragule! Aceea\u0219i voce juc\u0103u\u0219\u0103 \u00eei irita timpanul. C\u00e2nd ziceai c\u0103 te \u00eentorci?<\/p>\n \u2015<\/em> Vivi, parc\u0103 \u021bi-am spus s\u0103 nu mai suni! B\u0103rbatul vorbea deta\u0219at, uit\u00e2ndu-se curios \u00een casa profesorului prin geamurile laterale. Prin difuzor femeia insista s\u0103 sus\u021bin\u0103 viu apelul:<\/p>\n \u2015<\/em> \u00cemi era doar de… noi!<\/p>\n \u2015<\/em> Sigur! Era sarcastic. Ultima dat\u0103 c\u00e2nd o v\u0103zuse era \u00een octombrie al anului trecut, de atunci nu \u00eei mai r\u0103spunsese, nici nu \u00eei mai era profesor \u0219i nici nu mai avea timp pentru escapade.<\/p>\n \u2015<\/em> Tot rece ai r\u0103mas… \u2013 Conchise dezam\u0103git\u0103. B\u0103rbatul o auzi oft\u00e2nd \u0219i se repezi s\u0103-i r\u0103spund\u0103:<\/p>\n \u2015<\/em> \u0218tiai de la \u00eenceput cum st\u0103 treaba! Femeia t\u0103cu pentru c\u00e2teva clipe. Coraventti se f\u00e2st\u00e2cea \u00een pragul u\u0219ii, mut\u00e2ndu-se de pe un picior pe altul. Din geanta maronie de piele craniul ie\u0219ea \u00een eviden\u021b\u0103, \u00eenghioldind materialul care se mula peste el. Prioritatea detectivului era cadavrul, ci nu drama amoroas\u0103 a unei studente. Prin difuzor se auzea Vivienne, \u00eenghi\u021bind \u00een sec, apoi \u0219opti:<\/p>\n \u2015<\/em> Tu m-ai iubit vreodat\u0103, Charon?<\/p>\n B\u0103rbatul t\u0103cu. O iubise vreodat\u0103? Nici nu mai \u0219tia! Oft\u0103 \u0219i \u00eenchise apelul \u2013 nu era un gest altruist, \u00eens\u0103 convorbirea avea s\u0103 se lungeasc\u0103 mult prea mult \u0219i \u00eentr-un final ajungea s\u0103 aib\u0103 resentimente. Blackwood deschise cu mare greutate. Se ar\u0103tat\u0103 reticent, cr\u0103p\u00e2nd pu\u021bin u\u0219a c\u00e2t s\u0103 \u00eel vad\u0103 pe cel care st\u0103tea pe verand\u0103. Era vizibil faptul c\u0103 nu \u00ee\u0219i dorea musafiri, \u00eentruc\u00e2t Charon fu nevoit s\u0103-i dezv\u0103luie straniul obiect \u00eenc\u0103 de la intrare \u0219i s\u0103 insiste \u00een rug\u0103min\u021bi. Tocmai atunci, v\u0103z\u00e2nd groz\u0103via \u0219i auzindu-i povestea, profesorul \u00eel invit\u0103 \u00een cas\u0103. \u00cel urm\u0103 cu pa\u0219i m\u0103run\u021bi pe un culoar \u00eengust cu grinzile proeminente \u0219i luminat slad de dou\u0103 aplice g\u0103lbui, p\u00e2n\u0103 \u00een biroul ai c\u0103rui pere\u021bi erau tapeta\u021bi cu rafturi masive cu c\u0103r\u021bi. Profesorul se tr\u00e2nti obosit pe unul dintre fotoliile de piele bej, scoase dintr-un mic sertar al comodei, care juca rol de mas\u0103, o sticl\u0103 p\u0103tr\u0103\u021boas\u0103. \u00cen timp ce turna lichidul verzui \u00een dou\u0103 pahare joase, numi craniul \u201ede o maxim\u0103 importan\u021b\u0103\u201d, apoi, lu\u00e2nd o \u00eenghi\u021bitur\u0103, \u00eel privi peste ochelari pe detectivul emo\u021bionat care st\u0103tea \u00een fa\u021ba sa. \u00ce\u0219i s\u0103lt\u0103 u\u0219or col\u021burile gurii, mim\u00e2nd un r\u00e2njet. Vocea profesorului \u00eel f\u0103cu pe Charon s\u0103 tresar\u0103:<\/p>\n \u2015<\/em> Astfel de lucruri nu sunt rare, detective! \u00cenaintea ta l-au mai descoperit \u0219i al\u021bii! R\u0103sucea paharul, f\u0103c\u00e2nd lichidul s\u0103 se loveasc\u0103 de pere\u021bii interiori. Privea absorbit mi\u0219carea alcoolului. Ochii \u00eei erau lipsi\u021bi de str\u0103lucire, \u00een ei se mai reflect\u0103 doar culoarea palid\u0103 a veiozei. Vorbea absent, ridic\u00e2ndu-\u0219i spr\u00e2ncenele \u0219i se holba \u00een continuare la obiectul str\u00e2ns \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 \u2013 p\u0103rea c\u0103 se g\u00e2nde\u0219te la o problem\u0103 mult mai important\u0103: Unii au descifrat un \u201epater nostra, alpha et omega<\/em>\u201d.<\/p>\n Charon se s\u0103turase s\u0103 a\u0219tepte. Auzind spusele b\u0103rbatului s\u0103ri revoltat \u00een picioare:<\/p>\n \u2015<\/em> E o crim\u0103, profesore!<\/p>\n \u2015<\/em> Crezi? Blackwood \u00ee\u0219i \u00eentoarse privirile spre detectiv. Nu a\u0219 fi at\u00e2t de sigur. Vezi, tu? Oamenii au avut mereu rituri de o bizarerie incredibil\u0103, iar probabil cel pe care mi-l ar\u0103\u021bi era mort de mult pe c\u00e2nd i s-a gravat…<\/p>\n T\u0103cu, privindu-l \u00eeng\u00e2ndurat pe Coraventti. Fascicolul emanat de veioz\u0103 \u00eel f\u0103cea s\u0103 par\u0103 tras la chip, mohor\u00e2t \u0219i ar\u021b\u0103gos. Nu era b\u0103tr\u00e2n, poate c\u0103 apropia de patruzeci de ani, totu\u0219i ceva \u00eel m\u0103cina de ajunsese s\u0103 arate \u00eentr-un asemenea hal. Detectivul plesc\u0103i, termin\u00e2ndu-\u0219i b\u0103utura. V\u0103zuse bagajele din col\u021bul biroului \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd intrase, iar curiozitatea \u00eel rodea pe interior. S\u0103 fi fost profesorul urm\u0103torul care avea s\u0103 dispar\u0103? De ce pleca \u00een toiul unei anchete? Totu\u0219i, nimic nu l-ar fi legat pe Allan Blackwood de t\u00e2n\u0103rul mort, \u00eens\u0103 pentru vizitatorul s\u0103u el era unicul care i-ar fi putut furniza informa\u021bii suculente. Charon nu se putu ab\u021bine:<\/p>\n \u2015<\/em> Pleci? \u00ce\u0219i puse paharul pe blatul mesei, apropiindu-m\u0103 de profesor. Ajuns \u00een fa\u021b\u0103 lui \u00ee\u0219i sprijini m\u00e2inile pe m\u00e2nerele fotoliului, \u00eengr\u0103dindu-l pe Allan care \u00eel privea lipsit de expresie. Clipea des \u0219i lent. Detectivul \u00ee\u0219i \u00eencle\u0219tase degetele \u00een materialul de piele. Blackwood se uit\u0103 atent la el \u0219i \u00eei r\u0103spunde pe un ton sobru \u0219i \u0219optit. B\u00e2nd ultima \u00eenghi\u021bitur\u0103 din pahar expresia fe\u021bei i se schimonosise:<\/p>\n \u2015<\/em> M\u0103 retrag pentru un timp, dac\u0103 ai nevoie m\u0103 po\u021bi suna! Plec de diminea\u021b\u0103!<\/p>\n \u2015<\/em> De ce?<\/p>\n A t\u0103cut. S-a ridicat, d\u00e2ndu-l la o parte pe cel care \u00eei bloca calea. Cump\u0103ni situa\u021bia \u00een g\u00e2nd, apoi \u00eei f\u0103cu semn cu m\u00e2na, invitatului, spre u\u0219\u0103. Se \u00eentoarse cu spatele \u0219i \u00ee\u0219i turn\u0103 din nou lichidul verzui cu gust amar. Charon \u00ee\u0219i d\u0103du seama c\u0103 nu avea s\u0103 afle detalii despre misterul care planase din nou asupra micul ora\u0219, iar vocea profesorului \u00eei \u00eent\u0103rea convingerea:<\/p>\n \u2015<\/em> E timpul s\u0103 pleci. La revedere!<\/p>\n Charon se \u00eendrept\u0103 resemnat spre ie\u0219ire, l\u0103s\u00e2ndu-l \u00een urm\u0103 pe Allan Blackwood. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ias\u0103 din cas\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendes\u0103 artefactul, \u00eenf\u0103\u0219urat \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103 alb\u0103, \u00een geant\u0103. Cu coada ochiului \u00eel v\u0103zu pe profesor, \u00eenfior\u00e2ndu-se imediat ce \u00eenchise u\u0219a. Curios din fire, detectivul, se opri, urm\u0103rindu-l de afar\u0103 pe b\u0103rbat. \u00cel vedea, vorbind agitat la telefon, \u00een fa\u021ba ferestrei \u0219i i se p\u0103rea c\u0103 se ceart\u0103 cu cel de la cap\u0103tul apelului. \u201eCu cine se ceart\u0103?\u201d se \u00eentreb\u0103 Charon, apropiindu-se. Nu \u00eel mai putu observa. Allan tr\u0103sese\u00a0 draperiile. Coraventti ridic\u0103 neputincios din umeri \u0219i \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul pe aleea \u00eentunecat\u0103. Asupra sa norii se adunaser\u0103. Fulgerele br\u0103zdau curajoase cerul, iar v\u00e2ntul \u00eendoia pomii, dezl\u0103n\u021buind furtuna. \u00cen fa\u021ba blocului neonul b\u00e2z\u00e2ia enervant, d\u00e2ndu-i senza\u021bia permanent\u0103 c\u0103 e urm\u0103rit de o entitate spectral\u0103 care se reflecta \u00een fiecare geam al imobilului. B\u0103rbatul \u00ee\u0219i l\u0103s\u0103 capul pe spate. Inima \u00eei b\u0103tea cu putere. Spre cerul \u00eentunecat zburau c\u00e2teva frunze desprinse brutal din pomul-mam\u0103. Pic\u0103turile de ploaie \u00eencepuser\u0103 s\u0103 loveasc\u0103 cimentul fierbinte. Teama lui Charon se intensific\u0103.<\/p>\n \n \n 6<\/strong><\/p>\n 8 martie, <\/em><\/strong>Hots Motes<\/em><\/p>\n Femeia \u00ee\u0219i prinde claia de p\u0103r blond \u00eentr-o coad\u0103 lejer\u0103. Plictisit\u0103 \u00ee\u0219i duce cu grij\u0103 m\u00e2inile la spate pentru a-\u0219i \u00eenchide g\u0103icile sutienului dantelat, apoi se aplec\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i culese de pe sof\u0103 dresurile negre pe care le ruleaz\u0103 pe picioarele ml\u0103dioase. Ceasul din perete le arat\u0103 c\u0103 timpul se scursese. B\u0103rbatul, st\u0103 rezemat de pervaz, privind forfota ora\u0219ului. Aerul prim\u0103v\u0103ratic \u00eei r\u0103core\u0219te pielea \u00eencins\u0103.<\/p>\n \u2015<\/em> C\u00e2nd pleci? Vocea sfioas\u0103 a Deliei \u00eel face s\u0103 \u00eentoarc\u0103 capul. Femeia se c\u0103zne\u0219te s\u0103-\u0219i \u00eenchid\u0103 fermoarul rochiei negre cu decolteu ad\u00e2nc, fo\u015fnind.<\/p>\n \u2015<\/em> S\u0103 te ajut! Se oferi, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de fereastr\u0103. \u00cei atinse umerii cu buricele degetelor, urc\u00e2nd pe ceaf\u0103 doar pentru a cobor\u00ee mai apoi pe coloana vertebral\u0103, tras\u00e2nd linii invizibile pe trupul ei. Atingerile sale las\u0103 urme \u0219i fiori reci. Femeia tresare.<\/p>\n \u2015<\/em> Charon… \u2013 \u00cei \u0219opte\u0219te numele cuprins\u0103 de mrejele celui care emana un puternic miros de cedru. \u00cei simte m\u00e2inile poposind pe fermoar, tr\u0103g\u00e2ndu-l lent pentru a-l \u00eenchide.<\/p>\n \u2015<\/em> La \u00eenceputul lui aprilie!<\/p>\n \u2015<\/em> Poftim? E \u00eencurcat\u0103.<\/p>\n \u2015<\/em> Plec la \u00eenceputul lui aprilie! Repet\u0103, asigur\u00e2ndu-se c\u0103 este \u00een\u021beles. \u00ce\u0219i retrage m\u00e2inile, \u00ee\u0219i c\u0103ut\u0103 c\u0103ma\u0219a \u0219i o \u00eembr\u0103c\u0103. Delia se a\u0219ez\u0103 pe un taburel cu grumazul sprijinit lejer \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 sus\u021binut\u0103 pe m\u0103su\u0163a rotund\u0103 de l\u00e2ng\u0103 vasistas. Camera motelului oferea luxul barocului dup\u0103 care t\u00e2njesc devoratorii romanelor de dragoste, cu prin\u021bi \u0219i prin\u021bese la ananghie. Delia nu e o prin\u021bes\u0103, ci secretara sec\u021biei \u0219i nu vrea s\u0103 fie salvat\u0103. Nici m\u0103car nu cite\u0219te roman\u021be. Charon nu e un prin\u021b altruist, ci un ins care fuge de aranjamentele matrimoniale. Prin ferestrele mari cu draperii grele de tafta bordo se v\u0103d neoanele a c\u0103ror lumini bolnave p\u00e2lp\u00e2ie haotic. Femeia \u00ee\u0219i a\u021binte\u0219te ochii, mari de c\u0103prioar\u0103, \u00eentredeschi\u0219i, pe trupul b\u0103rbatului.<\/p>\n \u2015<\/em> Ce suntem noi?<\/p>\n Coraventti \u00eencremeni cu haina \u00een bra\u021be. De ce toate \u00eel \u00eentrebau acela\u0219i lucru sub o alt\u0103 form\u0103? Se uit\u0103 la ea, apoi la m\u00e2inile ei fragile care \u00eei m\u00e2ng\u00e2iaser\u0103 trupul cu pu\u021bin timp \u00eenainte, cunosc\u00e2ndu-i fiecare urcu\u0219 \u0219i cobor\u00e2\u0219i, amintindu-\u0219i r\u0103ceala lor. O vede fum\u00e2nd tacticoas\u0103 dintr-un port-\u021bigaret m\u00e2njit cu ruj. Este atr\u0103g\u0103toare. Poalele rochiei i se lipiser\u0103 de coapse, l\u0103s\u00e2nd la iveal\u0103 pielea mult prea alb\u0103. Respir\u0103 \u00eencet. Se joac\u0103 absent\u0103 cu pantoful st\u00e2ng, balans\u00e2ndu-l pe v\u00e2rful degetelor de la picioare. Charon \u00eei vede pieptul, ridic\u00e2ndu-se \u0219i cobor\u00e2nd. Pentru un moment se g\u00e2ndi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Ea \u00eei analiz\u0103 fiecare mi\u0219care cu buzele \u00eentredeschise.<\/p>\n \u2015<\/em> Colegi! Veni r\u0103spunsul \u00eent\u00e2rziat al b\u0103rbatului. Delia r\u0103suci port-\u021bigaretul pe degetul mijlociu, \u00ee\u0219i str\u00e2nse u\u0219or buzele \u0219i \u00eentreb\u0103 dezam\u0103git\u0103:<\/p>\n \u2015<\/em> Colegi?<\/p>\n \u2015<\/em> Da!<\/p>\n \u2015<\/em> De ce te compor\u021bi a\u0219a? Turte\u0219te energic chi\u0219tocul \u00een scrumier\u0103, sufl\u00e2nd ultimul fum. Vocea groas\u0103 a lui Charon o face s\u0103-l priveasc\u0103 cu dezgust:<\/p>\n \u2015<\/em> Te a\u0219teapt\u0103 un so\u021b, draga mea Delia! E pe punctul de a pleca, trebuie doar s\u0103 apese clan\u021ba, apoi s\u0103 ias\u0103 \u0219i e dus.<\/p>\n \u2015<\/em> E\u0219ti un nenorocit! \u021aip\u0103 femeia, apropiindu-se \u00eencet de el.<\/p>\n \u2015<\/em> Am\u00e2ndoi suntem! Ai curaj \u0219i \u00eentoarce-te acas\u0103. El, te iube\u0219te! Prinde \u00een palm\u0103 metalul rece, sim\u021bind curbura ververului de aluminiu. Delia insist\u0103 cu speran\u021b\u0103 \u00een priviri. E frumoas\u0103 \u0219i ar fi r\u0103mas \u00een noaptea aia cu ea, dar nu o mai putea avea. Charon apas\u0103 m\u00e2nerul:<\/p>\n \u2015<\/em> \u0218i tu?<\/p>\n \u2015<\/em> Eu nu! Delia, pentru Dumnezeu, plec!<\/p>\n \u2015<\/em> Nu! \u00cel prinde cu degetele de materialul c\u0103m\u0103\u0219ii. De ce pleci?<\/p>\n B\u0103rbatul se \u00eendreapt\u0103 de spate, smucindu-se din prinsoarea ei. Este mai scund\u0103 ca el cu dou\u0103 capete. O prive\u0219te de sus, \u00eencruntat \u0219i cu ochii \u00eentuneca\u021bi:<\/p>\n \u2015<\/em> Ai spus \u201eo noapte\u201d, Delia! Nu se mai repet\u0103! Du-te acas\u0103! Noaptea aman\u021bilor a ajuns la r\u0103s\u0103rit!<\/p>\n \u2015<\/em> Charon…<\/p>\n Nu mai avea rost s\u0103 \u00eel strige, nu s-ar mai fi \u00eentors. Plec\u0103 \u00een grab\u0103. Delia \u00eenchis\u0103 u\u0219a \u00een urma lui, suspin\u00e2nd. Se l\u0103s\u0103 s\u0103 alunece pe podeaua acoperit\u0103 cu fetru verde \u00eenchis. Charon nu avea s\u0103 fie un Tibullus amorezat de o Delia dornic\u0103 s\u0103 evadeze din propria c\u0103snicie, era mai de grab\u0103 cel care \u00eei oferea un moment de libertate pentru a o arunca din nou \u00een ghearele cotidianului. Nu depl\u00e2ngea plecarea lui, dar \u0219i-ar fi dorit s\u0103 mai stea.<\/p>\n Pe c\u00e2nd \u00eencepu s\u0103-i sune telefonul, uitat prin po\u0219et\u0103, se ridic\u0103 energic\u0103. \u00ce\u0219i \u0219terse cu degetele machiajul \u00eentins \u0219i r\u0103spunse:<\/p>\n \u2015<\/em> Da, dragule! M\u0103 a\u0219tep\u021bi? \u00ce\u0219i pune colierul de perle \u00een jurul g\u00e2tului. Z\u00e2mbind \u0219treng\u0103re\u0219te \u00eei vorbe\u0219te celuilalt: Minunat! \u00ce\u0219i aranjeaz\u0103 cerceii de m\u0103rg\u0103ritar, apoi \u00ee\u0219i scoate rujul dintr-un mic buzunar. \u00ce\u0219i vede chipul reflectat \u00een geamul mare \u0219i \u00eencepe s\u0103-\u0219i coloreze buzele.<\/p>\n Ea poate era Delia lui Tibullus, \u00eens\u0103 \u00eendr\u0103gostitul, spre dezam\u0103girea sa, era so\u021bul care o a\u015ftepta acas\u0103. Sus\u021bine telefonul pe um\u0103r, c\u00e2t timp se \u00eenc\u0103l\u021b\u0103 cu pantofii ro\u0219ii de catifea. R\u00e2de.<\/p>\n \u2015<\/em> Ajung imediat! Adu, tu, vinul! Chicote\u0219te. \u00ce\u0219i lu\u0103 po\u0219eta pe um\u0103r, pardesiul \u00eel ag\u0103\u021b\u0103 de umeri \u0219i p\u0103r\u0103si mica oaz\u0103 de pl\u0103cere. Se auzi cl\u0103n\u021b\u0103nitul specific, al broa\u0219tei care tocmai s-a \u00eencuiat. Camera de la etajul patru al motelului, aranjat\u0103 \u00een stil baroc, inundat\u0103 de lumini ro\u0219ii, se ad\u00e2ncise acum \u00een noapte. E lini\u0219te. Poate avea s\u0103 mai vad\u0103 \u00eendr\u0103gosti\u021bi, aman\u021bi sau so\u021bi, trec\u00e2nd prin ea, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 nu-i va mai revedea pe cei din seara aceasta de martie.<\/p>\n \n 7<\/em><\/strong><\/p>\n 4 august, Neightdale<\/em><\/strong><\/p>\n Zilele la r\u00e2nd a urm\u0103rit atent necrologurile \u0219i lista celor da\u021bi disp\u0103ru\u021bi din Vorniam \u0219i din alte c\u00e2teva localit\u0103\u021bi din zon\u0103, descoperind c\u0103 nimeni, niciodat\u0103, nu a semnalat dispari\u021bia unui b\u0103rbat cu asemenea tr\u0103s\u0103turi. Charon, dup\u0103 mult\u0103 st\u0103ruin\u021b\u0103, \u00ee\u0219i improvizase un birou rudimentar la morg\u0103. \u00cen diminea\u021ba zilei de 4 august, st\u0103tea fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu corpul mumificat, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 leg\u0103tura pe care o puteau avea cei doi b\u0103rba\u021bii mor\u021bi. Detectivul considera c\u0103 avuseser\u0103 loc dou\u0103 crime. Una \u00een urm\u0103 cu mii de ani, alta recent\u0103. Totu\u0219i, ce \u00eei apropia pe s\u0103rmanii oameni? Existau c\u00e2teva posibilit\u0103\u021bi din startul anchetei: fie b\u0103rbatul 1 ucisese b\u0103rbatul 2, ceea ce era pu\u021bin probabil av\u00e2nd \u00een vedere datarea; fie b\u0103rbatul 1 era colec\u021bionar, iar acum c\u0103p\u0103tase un artefact r\u00e2vnit, cauzator de moare; fie fusese ucis \u00eentr-o \u00eenc\u0103ierare, dar aceast\u0103 ultim\u0103 ipotez\u0103 nu ne elucida misterul craniului gravat.<\/p>\n La dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni distan\u021b\u0103 de la excavare, Coraventti devenise de-a dreptul absorbit de cazul pe care \u00eel intitulase cu m\u00e2ndrie \u201eSATOR\u201d, \u00eentruc\u00e2t n\u0103scocise teorii \u0219tiin\u021bifico-fantastice, pe care i le-am g\u0103sit aruncate \u00eentr-un sertar \u0219i pe care le vom ata\u0219a la finalul acestei istorisiri \u0219i v\u0103 vom l\u0103sa s\u0103 concluziona\u021bi. Dar, \u00eenainte de toate trebuie, s\u0103 \u0219ti\u021bi \u00eenc\u0103 un am\u0103nunt verosimil \u00een cadrul cazului: un membru al echipei, continu\u00e2nd s\u0103p\u0103turile la ordinele stricte ale detectivului, a g\u0103sit o geant\u0103 de piele care aparent fusese golit\u0103 \u2013 sau poate c\u0103 fusese din totdeauna goal\u0103, \u00eens\u0103 nu vom fi siguri de acest lucru \u00een totalitate. Dup\u0103 acest indiciu, Charon a dedus, de aici, c\u0103 b\u0103rbatul fusese jefuit. Totu\u0219i, ho\u021bul omisese o foaie ars\u0103 pe care scria: \u201es\u0103 te fere\u0219ti de drumul forestier, acolo vei<\/em>…\u201d. Mesajul adus \u00een decursul dimine\u021bii \u00eel intrig\u0103 pe detectiv \u0219i f\u0103r\u0103 vreo o alt\u0103 pist\u0103 concret\u0103, \u00eencepu s\u0103-l chestioneze pe un membru al echipajului, care \u00eent\u00e2mpl\u0103tor era din p\u0103r\u021bile locului \u0219i singurul care \u00eei \u021binea companie \u00een noul sediu.<\/p>\n \u00ce\u0219i pusese o mas\u0103 de opera\u0163ie mic\u0103 \u00eentre dou\u0103 rafturi metalice pe care \u00een mod normal ar fi stat defunc\u021bii \u00eemb\u0103ls\u0103ma\u021bi \u0219i \u00eenf\u0103\u0219ura\u021bi \u00een nailoane albe. Era frig \u0219i m\u00e2inile \u00eei \u00eenghe\u021bau constant. Pe etajera cea mai \u00eenalt\u0103 a rafului, din partea dreapt\u0103, \u00ee\u0219i ag\u0103\u021base un bec \u00eentr-un fasung pe baterii, \u00een timp ce pe caturile mai joase \u00ee\u0219i aranjase \u00eentreaga documenta\u021bie. \u00cen fa\u021ba sa, pe o targ\u0103 metalic\u0103, complet dezvelit, st\u0103tea t\u00e2n\u0103rul misterios care \u00eel pusese pe g\u00e2nduri. Jum\u0103tatea de craniu se reg\u0103sea pe masa de lucru, \u00een st\u00e2nga laptopului aprins. Pe ecran se \u00een\u021bepeniser\u0103 \u00een timp pozele mai multor indivizi disp\u0103ru\u021bi, al\u0103turi de un desf\u0103\u0219ur\u0103tor al mor\u021bilor. Aproape zilnic treceau apar\u021bin\u0103tori pentru a recunoa\u0219te trupurile \u00eenghe\u021bate, dar niciunul dintre acei oameni nu \u00eentrebase de un t\u00e2n\u0103r cu pome\u0163i proeminen\u021bi, cu p\u0103rul negru \u0219i frunte \u00eengust\u0103. Cine era t\u00e2n\u0103rul \u0219i de unde venea?<\/p>\n Charon st\u0103tea pe un scaun de plastic, tast\u00e2nd pe motorul de c\u0103utare \u201edrumuri forestiere Neightdael\u201d. \u00cen fa\u021ba ochilor i se a\u0219ternu o multitudine de imagini. \u00cen spatele s\u0103u se aud pa\u0219i. Ofi\u021berul intrase \u00een subteranul acoperit cu faian\u021b\u0103 verde deschis cu dou\u0103 pahare de cafea \u00een m\u00e2ini.<\/p>\n \u2015<\/em> Ce e dincolo de drumul forestier? \u00centreab\u0103 Coraventti, juc\u00e2ndu-se cu un pix galben. E obosit, iar internetul nu-i ofer\u0103 r\u0103spunsurile dorite. Cel\u0103lalt b\u0103rbat a\u0219ez\u0103 paharul de carton \u00een dreptul superiorului s\u0103u \u0219i r\u0103spunde mai mult sub forma unei \u00eentreb\u0103ri:<\/p>\n \u2015<\/em>Aravhandale? Se propti cu posteriorul de mas\u0103 \u0219i sorbi \u00eencet din lichidul fierbinte. Charon \u00eentoarse capul \u00eentreb\u0103tor, d\u00e2ndu-se mai \u00een spate cu scaunul. Plasticul sc\u00e2r\u021b\u00e2ii pe gresie. Ofi\u021berul se \u00eencrunt\u0103. Detectivul lu\u0103 paharul \u00een m\u00e2ini \u2013 c\u0103ldura \u00eei f\u0103cea bine.<\/p>\n \u2015<\/em> \u0218i ce e acolo?<\/p>\n \u2015<\/em> Nimic, e p\u0103r\u0103sit de ani buni! T\u00e2n\u0103rul vorbe\u0219te lejer, \u00eens\u0103 se \u00eencrunt\u0103 imediat, c\u0103ci chipul lui Charon se \u00eensenina, devenind vesel. E u\u0219or de ghicit faptul c\u0103 ar fi vrut s\u0103 ajung\u0103 \u00een ora\u0219. Detectivul Coraventti deveni curios. B\u0103u c\u00e2teva guri de cafea, apoi \u021b\u00e2\u0219ni \u00een picioare. Tr\u00e2nti clapeta laptopului, \u00eenchise toate dosarele r\u0103sfirate, \u00eenf\u0103\u0219ur\u0103 \u00een grab\u0103 craniul \u0219i i se adres\u0103 hot\u0103r\u00e2t:<\/p>\n \u2015<\/em> Atunci, mergem acolo! Auzind \u0219i v\u0103z\u00e2ndu-i entuziasmul, chipul t\u00e2n\u0103rului p\u0103li. Imediat orice cuv\u00e2nt adresa era b\u00e2lb\u00e2it, frec\u00e2ndu-\u0219i nelini\u0219tit palmele \u00eentre ele:<\/p>\n \u2015<\/em> Se aud lucruri ur\u00e2te despre Aravhandale, nu cred c\u0103 a\u021bi vrea s\u0103…<\/p>\n \u2015<\/em> Baliverne! Dac\u0103 pot g\u0103si ceva, merg acolo… \u2013 Mai d\u00e2rz ca niciodat\u0103 \u00ee\u0219i arunc\u0103 ghiozdanul pe um\u0103r \u0219i o zbughi spre ie\u0219ire. Ofi\u021berul, r\u0103mas singur \u00een cavoul spitalului, privi cu mil\u0103 spre u\u0219a pe care plecase detectivul. Aravhandale nu era un obiectiv turistic. \u00cen treac\u0103t vede c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri pe un col\u021b de coal\u0103. Desface dosarul de carton \u0219i cu m\u00e2na tremur\u00e2nd\u0103 aduce la iveal\u0103 foaia cu pricina. T\u00e2n\u0103rul \u00eenm\u0103rmuri. Literele scrise ne\u00eengrijit formau cuvinte \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare.<\/p>\n \u2015<\/em> Dumnezeule! \u0218uier\u0103 mirat. Va s\u0103 zic\u0103, a venit cu un plan…<\/p>\n Pe o hart\u0103 a locurilor tronau linii ro\u0219ii, unind \u00eentre ele Neightdael, Vorniam, Wincrown \u0219i Aravhandael. Toate locurile marcate \u0219i \u00eengro\u0219ate erau denumite