de Mihail Vakulovski<\/p>\n
am fost acas\u0103, \u00een lini\u015fte, departe de ora\u015fe \u015fi f\u0103r\u0103 internet, abia m-am \u00eentors \u015fi am deschis netul, s\u0103 v\u0103d Suplimentul Tiuk! de la Observator Cultural, dar am z\u0103rit, pe partea dreapt\u0103: Constantin Virgil B\u0103nescu (1982-2009). Bobi\u0163\u0103? NU cred… nu-mi vine s\u0103 cred… nu vreau s\u0103 cred… nu am fost prieteni, ne-am intersectat de c\u00eeteva ori \u015fi doar la \u00eentruniri literare. a, am fost o dat\u0103 la Club A, eu pentru prima oar\u0103 acolo (demult, tare demult), la o bere, cu Un Cristian \u015fi cu frate-meu, dup\u0103 o lectur\u0103 la Biblioteca de Poezie, cred; \u0163in minte c\u0103 Bobi\u0163\u0103 era indignat de o faz\u0103 care i se \u00eent\u00eemplase recent, c\u0103 a venit cu o floare \u00een m\u00een\u0103 la un t\u00een\u0103r poet furios, care i-a tras una, indignarea lui venea din detaliul c\u0103 cineva poate s\u0103 loveasc\u0103 pe altcineva cu o floare \u00een m\u00een\u0103… zicea c\u0103 a f\u0103cut box \u015fi c\u0103 ar fi putut s\u0103-l distrug\u0103 pe poetul furios, dar c\u0103 fapta a fost at\u00eet de surprinz\u0103toare pentru el \u00eenc\u00eet n-a avut nici o reac\u0163ie…<\/p>\n
\nultima oar\u0103 ne-am v\u0103zut la colocviile recente de la Alba Iulia. ne-am salutat ca vechi prieteni \u015fi am vorbit ca vechi prieteni. m-au impresionat cel mai mult lecturile lui \u015fi a poetului furios, care parc\u0103 au citit unul dup\u0103 altul… \u00een ultima zi am m\u00eencat la aceea\u015fi mas\u0103, \u00eencepuse s\u0103-\u015fi sufle nasul zgomotos, iar tanti chelner \u00eel dezaproba f\u0103\u0163i\u015f, iar c\u00eend a plecat, a zis: “c\u00eet s\u0103 \u00eencap\u0103 \u00een el, a\u015fa de mic, \u015fi-a umplut farfuria o dat\u0103, apoi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, apoi din nou… \u015fi a b\u0103ut trei cafele”, am \u015fi r\u00ees pe seama celor trei cafele, chiar cu Bobi\u0163\u0103, c\u0103 cu o zi \u00eenainte, dup\u0103 ce mi-am luat a doua cafea, chelnerul s-a uitat \u00eencruntat, dar am crezut c\u0103 mi s-a p\u0103rut. apoi s-a dus s\u0103-\u015fi ia cafea R\u0103zvan \u0162upa, doar c\u0103 el n-a sc\u0103pat doar cu privirea r\u0103ut\u0103cioas\u0103, lui i s-a spus direct: “Dom’ne, dac\u0103 to\u0163i ar bea c\u00eete trei cafele ce ne-am face?”, ce s-ar alege de \u0163ara asta, glumeam noi… <\/p>\n
\n\u00eel v\u0103d pe Virgil cu o floare \u00een m\u00een\u0103, iar noi, cei care \u00eenc\u0103 ne bem cafelele, s\u0103 aprindem lum\u00een\u0103rile pentru sufletul lui, s\u0103 ciocnim c\u00eete un pahar de vin pentru poetul care va r\u0103m\u00eene ve\u015fnic t\u00een\u0103r – Constantin Virgil B\u0103nescu… <\/p>\n