{"id":14006,"date":"2021-12-15T10:48:16","date_gmt":"2021-12-15T08:48:16","guid":{"rendered":"http:\/\/egophobia.ro\/?p=14006"},"modified":"2021-12-20T10:56:43","modified_gmt":"2021-12-20T08:56:43","slug":"charles-dickens-colinda-de-craciun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/egophobia.ro\/?p=14006","title":{"rendered":"Charles Dickens – “Colind\u0103 de Cr\u0103ciun”"},"content":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul)<\/span><\/p>\n

de Alexandra Medaru<\/p>\n

 <\/p>\n

Charles John Huffam Dickens FRSA (n. 1812 \u2013 d. 1870) este un scriitor \u0219i critic englez, fiind considerat cel mai mare romancier al epocii victoriene. Operele sale au cunoscut o mare popularitate, inclusiv \u00een timpul vie\u021bii sale, astfel c\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea era deja recunoscut de critici \u0219i cercet\u0103tori drept un geniu literar[i]<\/a>. Romanele \u0219i pove\u0219tile sale sunt citite pe tot globul, iar termenul dickensian<\/em> este folosit pentru a descrie elemente caracteristice scrierilor sale, precum condi\u021biile de munc\u0103 \u0219i sociale s\u0103r\u0103c\u0103cioase ori personaje comice resping\u0103toare[ii]<\/a>. Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt amintite: Oliver Twist<\/em> (1839), Colind\u0103 de Cr\u0103ciun<\/em> (1843), David Copperfield<\/em> (1850), Poveste despre dou\u0103 ora\u0219e<\/em> (1859).<\/p>\n

<\/p>\n

Colind\u0103 de Cr\u0103ciun<\/em> (H\u00f8st & S\u00f8n, 2015) este o nuvel\u0103 fantastic\u0103 transcendentalist\u0103 eclectic\u0103 ce respinge conven\u021biile g\u00e2ndirii de secol al XVIII-lea, repudiind ordinea stabilit\u0103 \u0219i pun\u00e2nd accentul pe cauza umanitar\u0103, una dintre tezele transcendentalismului. \u00cencadrat\u0103 \u00een fantasticul histrionic[iii]<\/a>, nuvela urm\u0103re\u0219te istoria lui Ebenezer Scrooge, un avar care \u00ee\u0219i schimb\u0103 via\u021ba, dup\u0103 ce trece printr-o serie de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri supranaturale. Tragi-comicul \u0219i morala marcheaz\u0103 \u00eentreaga oper\u0103 \u00eenc\u0103 de la declan\u0219area intrigii c\u00e2nd Scrooge este vizitat de stafia fostului s\u0103u partener de afaceri, Jacob Marley, cel care \u00eei spune c\u0103 va primi o vizit\u0103 din partea celor trei Spirite ale Cr\u0103ciunului. Al\u0103turi de acestea, avarul va c\u0103l\u0103tori prin Trecut, Prezent \u0219i Viitor, iar evenimentele pe care le va tr\u0103i \u00eel vor schimba complet.<\/p>\n

<\/p>\n

Titlul nuvelei face referire la perioada \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea, c\u0103ci Scrooge este vizitat de cele trei spirite de-a lungul Cr\u0103ciunului. \u00cen plus, alegerea colindului este o alegorie care asociaz\u0103 vizitele cu sosirea nea\u0219teptat\u0103 a colind\u0103torilor, pentru c\u0103 ambele \u00eent\u00e2lniri sunt scurte, dar marcheaz\u0103 pe cel vizitat \u00eentr-un sens aparte, iar, \u00een cazul lui Scrooge, transformarea este complet\u0103. Acesta devine un om bun la suflet \u0219i generos, dup\u0103 ce \u00een incipitul nuvelei \u00ee\u0219i alung\u0103 nepotul (pe Fred) \u0219i abia consimte s\u0103 \u00eei dea liber de Cr\u0103ciun angajatului s\u0103u, Bob Cratchit.<\/p>\n

Din punct de vedere al subiectului, Colind\u0103 de Cr\u0103ciun<\/em> se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een timpul Cr\u0103ciunului c\u00e2nd Scrooge se plimb\u0103 prin Trecutul s\u0103u, d\u00e2ndu-\u0219i \u00eent\u00e2lnire cu b\u0103iatul care fusese c\u00e2ndva, prin Prezentul s\u0103u, afl\u00e2nd c\u0103 lumea, cu excep\u021bia nepotului \u0219i angajatului s\u0103u, nu \u00eel are la inim\u0103, \u0219i prin Viitorul s\u0103u, c\u00e2nd asist\u0103 la propriul deces, un deces \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care nu exist\u0103 p\u0103reri de r\u0103u. Mai mult, moartea sa se afl\u0103 \u00een antitez\u0103 cu cea a micu\u021bului Tim, care este pl\u00e2ns de \u00eentreaga familie Cratchit. Din punct de vedere al timpului istoric, ne afl\u0103m \u00een perioada victorian\u0103, \u00eentr-o societate \u00een care muncitorii sunt subpl\u0103ti\u021bi, iar str\u0103zile ora\u0219ului sunt pline de orfani \u0219i cer\u0219etori. \u00cens\u0103, \u00een aceea\u0219i societate, Cr\u0103ciunul era extrem de popular, britanicii introduc\u00e2nd bradul de Cr\u0103ciun \u00eenc\u0103 din secolului al XVIII-lea, iar Dickens era extrem de interesat de aceast\u0103 perioad\u0103, acesta scriind ini\u021bial pove\u0219ti scurte inspirate de s\u0103rb\u0103toarea cre\u0219tin\u0103. Practic Dickens devine primul scriitor care celebreaz\u0103 Cr\u0103ciunul \u00een literatura sa.<\/p>\n

<\/p>\n

Dincolo de influen\u021ba s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, \u00eent\u00e2lnim \u00een nuvela Colind\u0103 de Cr\u0103ciun<\/em> \u0219i influen\u021ba social\u0103, Dickens fiind profund marcat de copiii-muncitori subpl\u0103ti\u021bi. Astfel, c\u00e2nd cititorul este purtat \u00een Trecutul lui Scrooge, acesta afl\u0103, printre altele, \u0219i despre perioada \u00een care Scrooge fusese \u00eenv\u0103\u021b\u0103celul domnului Fezziwig, cel care l-a tratat ca pe propriul fiu. Tot din acea perioad\u0103, afl\u0103m \u0219i despre logodnica lui Scrooge, Belle, cea care \u00eencheie logodna cu el pentru c\u0103 realizeaz\u0103 c\u0103 el nu o va iubi at\u00e2t de mult pe c\u00e2t iube\u0219te banii. \u00cen plus, atunci c\u00e2nd Spiritul Cr\u0103ciunului Prezent \u00eel viziteaz\u0103 el \u00eei arat\u0103 lui Scrooge doi copii \u2013 Ignoran\u021ba \u0219i Dorin\u021ba, alegorii pentru to\u021bi copiii s\u0103raci sau orfani.<\/p>\n

Tipologia personajelor este extrem de diferit\u0103. \u00cen afar\u0103 de avar, \u00eent\u00e2lnim t\u00e2n\u0103rul mereu binedispus (Fred), angajatul loial (Bob), mama (so\u021bia lui Bob Cratchit) \u0219i sora (Fran) iubitoare etc.<\/p>\n

Tema central\u0103 a nuvelei se refer\u0103 la transformare. Avem de-a face ini\u021bial cu un personaj bidimensional care devine un om ce regret\u0103 \u201eoportunit\u0103\u021bile pierdute\u201d[iv]<\/a>. De fapt, opera este o alegorie pentru morala cre\u0219tin\u0103, aceasta f\u0103c\u00e2nd referire la m\u0103rturisirea gre\u0219elilor. De asemenea, \u00eent\u00e2lnim \u00een nuvel\u0103 \u0219i teme precum iubirea, s\u0103r\u0103cia \u2013 cu prec\u0103dere copiii s\u0103raci care sunt portretiza\u021bi prin intermediul lui Tim ori al Ignoran\u021bei \u0219i Dorin\u021bei \u2013, sau prietenia.<\/p>\n

Opera are meritul de atrage aten\u021bia asupra problemelor sociale \u00eentr-un registru comic, moralizator. Totu\u0219i, atmosfera este tensionat\u0103, devenind mai vesel\u0103 c\u0103tre finalul pove\u0219tii c\u00e2nd Scrooge cump\u0103r\u0103 un curcan pentru familia Cratchit \u0219i face o vizit\u0103 lui Fred.<\/p>\n

Registrul lingvistic este simplu, astfel c\u0103 nuvela poate fi citit\u0103 \u0219i de un t\u00e2n\u0103r adolescent, fiind, de asemenea, recomandat\u0103 iubitorilor de literatur\u0103 clasic\u0103.<\/p>\n

Ecraniz\u0103ri <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Nuvela a fost adaptat\u0103 pentru scen\u0103 la pu\u021bin timp dup\u0103 publicare, iar p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1844 deja existau opt produc\u021bii teatrale rivale \u00een Londra. \u00cen plus, este cea mai adaptat\u0103 oper\u0103 a lui Dickens pe micile \u0219i marile ecrane. \u00cen 1901, apare una dintre primele adapt\u0103ri cunoscute publicului, un film alb-negru mut intitulat Scrooge, or, Marley\u2019s Ghost, <\/em>acesta fiind urmat de numeroase alte ecraniz\u0103ri.<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Colind\u0103 de Cr\u0103ciun<\/em> (1938) este o ecranizare american\u0103 a nuvelei lui Dickens, av\u00e2ndu-l \u00een rolul principal pe Reginald Owen. Filmul alb-negru are abateri de la firul epic al operei literare \u00eenc\u0103 din scena de deschidere c\u00e2nd, \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului, Fred se d\u0103 pe ghea\u021b\u0103 al\u0103turi de copiii lui Bob Cratchit, Peter \u0219i Tim. Mai t\u00e2rziu, \u00eempreun\u0103 cu ace\u0219tia \u0219i \u00eenc\u0103 c\u00e2\u021biva, tat\u0103l copiilor, Bob, arunc\u0103 cu bulg\u0103ri de z\u0103pad\u0103 \u00een trec\u0103tori \u0219i \u00eent\u00e2mplarea face ca pe acolo s\u0103 treac\u0103 tocmai Ebenezer Scrooge, care \u00eei taie salariul pe o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eei cere lui Bob un \u0219iling pentru daunele aduse.<\/p>\n

Pelicula realizat\u0103 de Metro-Goldwin-Mayer se dore\u0219te a fi un film pentru familie \u0219i astfel mare parte din esen\u021ba pove\u0219tii se pierde. De\u0219i fantoma lui Marley apare, ea are un aer mai mult hilar dec\u00e2t \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, apari\u021bia ei fiind \u00eenso\u021bit\u0103 de o muzic\u0103 prea vesel\u0103 pentru ca tensiunea s\u0103 poat\u0103 fi creat\u0103. De asemenea, filmul sare peste p\u0103r\u021bi esen\u021biale ale pove\u0219tii, reduc\u00e2nd din intensitate: fantomele de la geamul lui Scrooge, povestea de dragoste dintre personajul principal \u0219i logodnica sa, precum \u0219i cei doi copii \u00eenfometa\u021bi, Dorin\u021ba \u0219i Ignoran\u021ba, nu fac parte din scenariu. Nici scena \u00een care afl\u0103m c\u0103 decedatul Scrooge a fost jefuit nu este integrat\u0103 \u00een pelicul\u0103.<\/p>\n

Av\u00e2nd toate aceste modific\u0103ri, pelicula sufer\u0103 de americanism. \u00cen loc s\u0103 fie o poveste cu fantome moralizatoare este mai degrab\u0103 un film de Cr\u0103ciun pentru adul\u021bi \u0219i copii \u00een care lucrurile se termin\u0103 cu bine, la fel ca \u00een mai toate filmele americane. Din p\u0103cate, pelicula nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 redea atmosfera \u00eenc\u0103rcat\u0103 a nuvelei \u0219i nici nu red\u0103 problemele sociale pe care Dickens le trateaz\u0103 prin scrierea sa, fiind o ecranizare superficial\u0103, \u0219i de aceea nerecomandat\u0103 celor care prefer\u0103 o adaptare fidel\u0103 a pove\u0219tii.<\/p>\n

<\/p>\n

Mult mai aproape de spiritul scrierii lui Dickens este, \u00een schimb, ecranizarea americano-britanic\u0103 din 1999 realizat\u0103 pentru micile ecrane, av\u00e2ndu-l pe Patrick Stewart \u00een rolul lui Scrooge. Filmul a fost produs dup\u0103 ce Patrick Stewart jucase \u00eentr-o adaptare teatral\u0103 pe Broadway \u0219i \u00een Londra[v]<\/a>.<\/p>\n

Spre deosebire de adaptarea din 1938, care e jucat\u0103 \u00een spiritul Cr\u0103ciunului, filmul din 1999 se caracterizeaz\u0103 prin decorurile \u0219i atmosfera austere, cu toate c\u0103 la r\u00e2ndul lui este marcat de scene joviale. De asemenea, scenariul urm\u0103re\u0219te \u00een detaliu scrierea lui Dickens, acesta incluz\u00e2nd \u0219i p\u0103r\u021bi ale nuvelei uitate de majoritatea adapt\u0103rilor: farul, minerii de la mina de c\u0103rbune, marinarii de pe corabie.<\/p>\n

Patrick Stewart face un rol remarcabil, acesta fiind nominalizat \u00een 2000 la Premiile Screen Actors Guild pentru Performan\u021ba remarcabil\u0103 a unui actor masculin \u00eentr-o mini serie. Al\u0103turi de el, Dominic West (\u00een rolul lui Fred) \u0219i Richard E. Grant (\u00een rolul lui Bob Cratchit) se remarc\u0103, de asemenea, pe micul ecran.<\/p>\n

Ian Wilson care s-a ocupat de cinematografie a fost \u0219i el nominalizat la Premiile Emmy, \u00een 2000, pentru Cinematografie remarcabil\u0103, iar filmul a fost receptat bine de critic\u0103, The New York Times scriind despre film c\u0103 este \u201eun colind de Cr\u0103ciun glorios\u201d[vi]<\/a>.<\/p>\n

<\/p>\n

Cea mai fidel\u0103 ecranizare a nuvelei r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, filmul de anima\u021bie american scris \u0219i regizat de Robert Zemeckis \u0219i av\u00e2ndu-i ca interpre\u021bi de voce pentru personajele principale pe Jim Carrey (Ebenezer Scrooge \u0219i cele trei spirite ale Cr\u0103ciunului), Gary Oldman (Bob Cractchit, Jacob Marley \u0219i micul Tim) \u0219i Colin Firth (Fred). \u00cen privin\u021ba filmului, critica a avut p\u0103reri \u00eemp\u0103r\u021bite, unii dintre critici aclam\u00e2nd elementele vizuale, muzica \u0219i interpret\u0103rile lui Jim Carrey \u0219i Gary Oldman, dar critic\u00e2nd tonul \u00eentunecat. Totu\u0219i, anima\u021bia reu\u0219e\u0219te s\u0103 redea cu mare fidelitate povestea lui Dickens. Tensiunea este construit\u0103 cu minu\u021biozitate prin muzica lui Alan Silvestri, iar personajul Scrooge este foarte viu \u0219i asem\u0103n\u0103tor celui imaginat de Dickens. \u00cenc\u0103 din prima scen\u0103 a anima\u021biei avem de-a face cu un avar care se uit\u0103 la ultimul penny, lu\u00e2nd banii de pe chipul lui Marley \u00eenainte ca acesta s\u0103 fie \u00eengropat.<\/p>\n

De asemenea, rela\u021biile dintre personaje urm\u0103resc cu fidelitate textul lui Dickens: Fred este un t\u00e2n\u0103r optimist care \u021bine la b\u0103tr\u00e2nul avar, avarul este un om f\u0103r\u0103 suflet care este de acord ca Bob, angajatul s\u0103u, s\u0103 primeasc\u0103 o zi liber\u0103 de Cr\u0103ciun abia dup\u0103 ce \u00eei cere acestuia s\u0103 vin\u0103 mai devreme \u00een ziua urm\u0103toare, Bob Cratchit este un tat\u0103 model, care \u00ee\u0219i iube\u0219te familia.<\/p>\n

De fapt, filmul este \u00een \u00eentregime o \u201eversiune clasic\u0103\u201d, dup\u0103 cum afirma Carrey, a pove\u0219tii lui Dickens, Robert Zemeckis spun\u00e2nd la r\u00e2ndul s\u0103u c\u0103 povestea lui Dickens este f\u0103cut\u0103 s\u0103 fie ecranizat\u0103 \u201epentru c\u0103 este a\u0219a de vizual\u0103 \u0219i de cinematic\u0103\u201d[vii]<\/a>.<\/p>\n

Atmosfera \u0219i decorurile redau cu minu\u021biozitate epoca victorian\u0103, iar dialogurile sunt fidele nuvelei. \u00cen plus, problemele sociale dezb\u0103tute de Dickens se reg\u0103sesc \u00een acest film de anima\u021bie care a fost nominalizat la a treizeci \u0219i \u0219asea edi\u021bie a Premiilor Saturn \u0219i la Premiile Kids\u2019 Choice (2010), Jim Carrey primind la acelea\u0219i Premii Kids\u2019 Choice Premiul pentru Vocea Favorit\u0103 dintr-un Film de Anima\u021bie.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, filmul este o remarcabil\u0103 experien\u021b\u0103 vizual\u0103, recomandat\u0103 copiilor, adolescen\u021bilor \u0219i adul\u021bilor de toate v\u00e2rstele.<\/p>\n

Despre autoare:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong> <\/strong><\/p>\n

ALEXANDRA MEDARU<\/strong> (n. 1988; Bucure\u0219ti) este scriitoare de literatur\u0103 fantastic\u0103 \u0219i realist\u0103 (proz\u0103, dram\u0103, poezie), critic literar \u0219i editor, fiind redactor-\u0219ef al revistei P(RO)EZIA \u0219i colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia unde conduce dou\u0103 rubrici, Arena cultural\u0103: cartea \u0219i filmul<\/em> (\u00een calitate de critic literar) \u0219i Lecturi potrivite \/ recomandate de Alexandra<\/em> (\u00een calitate de editor).<\/p>\n

A publicat un volum liric, Demoni \u0219i demiurgi<\/em> (Editura EIKON, 2017), poezie \u00een volumul Tramvaiul Poeziei <\/em>(Editura Paralela 45, 2019) \u0219i proz\u0103 \u00een antologiile Eroi f\u0103r\u0103 voie<\/em> (Ed. Millennium Books, 2015) \u0219i Centenarium StrING<\/em> (Editura Tornada, 2018).<\/p>\n

Are apari\u021bii de poezie, proz\u0103, studii critice, editoriale \u00een publica\u021biile Apostrof, Argos, Echinox, eCreator.ro, EgoPHobia, Noise Poetry, O mie de semne, Parnas XXI, Postmodern, P(RO)EZIA, Puterea \u2013 Cotidian Na\u021bional, Revista Online de SF&F Galaxia 42, Revista de povestiri, Revista de suspans, Select News, UtopIQa \u0219i pe platforma Queero. Amintim c\u00e2teva lucr\u0103ri semnificative: P\u0103catul (2013), \u00cent\u00e2lnire cu un b\u0103rbat, un satir \u0219i un motan (2016), Gomes Leal \u2013 poet al Satanei sau al lui Hristos? (2016), A fi sau a nu fi scriitor\u2026 (2017), Fiin\u021bele nop\u021bii din urm\u0103 (2017), Marea unire \u0219i cultura ve\u0219nicei influen\u021be (2018) sau Henrik Ibsen \u2013 \u201cPeer Gynt\u201d (2019). Poeme ale sale au fost traduse \u00een limba spaniol\u0103 \u0219i publicate \u00een Chile \u0219i Spania.<\/p>\n

\u00cen 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired \u2013 Concurs de idei, sec\u021biunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contraband\u0103-n alb \u0219i negru.<\/p>\n

Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro<\/a>.<\/p>\n

[i]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Black, J. L. (2007) Charles Dickens<\/em> \u00een Black, J.L. (ed.) The age of romanticism. The Victorian Era. The twentieth century and beyond. <\/em>The Broadview Anthology of British Literature, Volume 2, Broadview Press, 2007.<\/p>\n

[ii]<\/a> Oxford LEXICO, Dickensian<\/em>. Link: https:\/\/www.lexico.com\/definition\/Dickensian<\/a> (accesat: 18.12.2021).<\/p>\n

[iii]<\/a> Oliviu Cr\u00e2znic (2016) Fantasticul histrionic<\/em>. Link: http:\/\/egophobia.ro\/?p=11154<\/a> (accesat: 18.12.2021).<\/p>\n

[iv]<\/a> Kelly, R. M. (2003) Introduction <\/em>\u00een Dickens, C. (ed.) A Christmas Carol, <\/em>Ontario: Boradway Press, pag. 9-30.<\/p>\n

[v]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 The New York Times (1992) Review\/Theater; Patrick Stewart\u2019s Dickens. <\/em>Link: https:\/\/altex.ro\/cauta\/filtru\/price\/100-200\/?q=masina%20de%20tocat%20carne<\/a> (accesat: 19.12.2021).<\/p>\n

[vi]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 James Caryn (1999) TV WEEKEND; A Timeless Spirit of Giving Melts That Hardened Heart<\/em>. Link: https:\/\/www.nytimes.com\/1999\/12\/03\/movies\/tv-weekend-a-timeless-spirit-of-giving-melts-that-hardened-heart.html<\/a> (accesat: 19.12.2021).<\/p>\n

[vii]<\/a>\u00a0\u00a0 Gallagher, B. (2010) Robert Zemeckis Discusses Disney’s a Christmas Carol<\/em>. Link: https:\/\/movieweb.com\/robert-zemeckis-discusses-disneys-a-christmas-carol\/<\/a> (accesat: 19.12.2021).<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(arena cultural\u0103: cartea & filmul) de Alexandra Medaru   Charles John Huffam Dickens FRSA (n. 1812 \u2013 d. 1870) este un scriitor \u0219i critic englez, fiind considerat cel mai mare romancier al epocii victoriene. Operele sale au cunoscut o mare popularitate, inclusiv \u00een timpul vie\u021bii sale, astfel c\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea era […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1214,8,1516],"tags":[1216,1215,1547,1113,1517],"class_list":["post-14006","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arena-culturala-cartea-filmul","category-critica","category-egophobia-69","tag-alexandra-medaru","tag-arena-culturala-cartea-filmul","tag-charles-dickens","tag-critica","tag-egophobia-69-70"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p6DakB-3DU","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14006","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14006"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14010,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14006\/revisions\/14010"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/egophobia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}